965 matches
-
tămâie, din vasele divine Se urcă către tâmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormântul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mână de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de ghiață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormântul se zărește: Lipnițul, Grumăzeștii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
curge la călcîe ca un lung și scump tesaur: E a stelelor regină, e al nopții meteor. Ades albă dintre valuri de-a înnot marea despică Și albastrul blând al mării albul sânilor ridică, Valurile-n cânt salută sântul apelor odor. Acolo în fundul mării, în înalte-albastre hale, Șed la mese lungi de piatră zeii falnicei Valhale; Odin stă-n frunte - cu părul de ninsoare încărcat; Acolo decid ei moartea Romei și o scriu în rune, Presun de argint și zale pun
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Fii binecuvântată și fericită tu, Copil cu păr de aur ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și ani-mi pustiiți 10În cumpănă ușori-s pe lîng-al tău capriț; Și-n a mea socotință mă simt atât de mic - Tu ești odorul lumii și eu mă simt nimic. Da, da... numai natura dreptate are-n veci, Copil cu gură caldă, cu mici picioare reci, 15Căci ea-n înțelepciune-i creiază-astfel de chip Pe lângă care toate sunt pleavă și nisip. Ironic pare-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cum din discul de aur iese fum Și zice rar și rece: "Ești mulțămit acum? Atuncea el tresare și ochii învîrtește. {EminescuOpIV 416} Cum sta-nainte-i naltă, privind o mistuește: "O vino mai aproape, aproape l-al meu piept, "Odor cu păr de aur și ochiul înțelept. "Ca zece morți deodată durerile iubiri-s - "Cu-acele morți în suflet eu te iubesc Tomiris". - "Dar lasă-mă - ea strigă. - Ce galben ești la față, "Suflarea ta mă arde și ochiul tău
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
auzul văzând, Cum este-n castelele regilor rând. În căruța aurită în fine Mireasa cu oaspeții vine. Ș-aleargă cu toții acuma-n galop Să-și aleagă în sală locșorul. La-nvărtit și la valț și la veselul hop Își alege oricare odorul. Ș-acum țiue, scripcăe, sun-zurăind, Se rotesc și foșnesc, șusăesc șfîrîind, Țistăesc, poșpăesc, șopotesc, svîrîind. {EminescuOpIV 493} Conțișorul privește și sigur El crede că zace în friguri. Ș-cum clappai și dappai și rappai, așe De laiți, scaune, mese. La
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tata-n jețu-i Ochii și-ndreapt-sub verde cojoroc Și micu-ți frate călărește bățu-i, Iar mama ta cârpește la un roc. Tu i-ai adus lui Ciulei o căciulă, Tatei o gumă, mamei bumbăcel. De-a ta privire casa nu-i sătulă, Odor al casei vechi, copil frumos. Nu vezi cum ochii toți țintesc la tine? Tu scoți timidă cu mîna-ți parale Din sacul tău - pui bani mărunți, grămadă Pe masă - prețul săptămînei tale. Și roșă ești ca mărul, de mândrie. Că mama
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în minte-i Și în inima-i ești tu. II Ii zic: mă lese-n pace, Nu voiu să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde: "O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul Găsind în a lui viață, Odor așa de dulce, Nu l-a cuprinde-n brațe? " Ii zic: mă lese-n pace" Ce are cu-a mea gură, Cu ochii mei ce are De-a merge nu se-ndură? Iar el râzând răspunde Că nu cunoaște mila
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vr-o unu-aice Să te ia cu sila... iară mintea ceea de mi-ar zice Dă-o, dă-o pe mamaia... nu te dau să știu că mor. ANA: (îl bate pe obraz): Îndărătnicule! MUȚI: Vezi tu, pentru tine, un odor, Dau răsboiu cu toată lumea ca Bogdan Vodă cel chior. ANA: Aide mergi iubire chioară, mergi la Maria, dă-mi pace, Astăzi încă treacă-meargă! Dar alt-dată nu mai face. MUȚI: Nu mă duc... ANA: Nu vrei plăcinte? MUȚI: Nu acum, să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea. Că mi-e drag un turturel 5 Ce suspină singurel, Mă gândesc numai la el. 1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde vii dorule? - De la voi odorule. - Dar la noi ce foc mai vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la căpătâi, Și n-am leac din loc să-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
știu dacă ți-am spus că am plecat din țară prin '82, în Franța. M-am căsătorit cu o pariziancă de 17 ani (ca la țigani), fiica unor prieteni de-ai mei, să le zicem așa, care și-au sacrificat odorul pentru fericirea mea. De fapt, toată lumea a profitat de pe urma acestei căsătorii de formă. Agnes, soția, a primit de la prefectură o casă mare pe care altminteri n-ar fi primit-o niciodată, iar eu am plecat în Spania, după Ingrid, imediat ce
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
care se înfățișează sufletului în starea intermediară sub forma zeităților benefice ori înfricoșătoare nu sunt persoane așa cum noi înțelegem persoana umană, ci manifestări întruchipate ale diferitelor forțe, energii și puteri sufletești obiectivate pentru a oferi contextul adecvat înaintării spirituale: „O, Odor al Naturii de Buddha, cele mai mari trupuri de buddha ale Zeităților Benefice și înfricoșătoare vor fi vaste precum cerul; cele mijlocii vor fi de mărimea Muntelui Sumeru; și chiar și cele mai mici vor avea mărimea a optsprezece trupuri
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fiind lu mina/luminozitatea [luminosity] naturală a propriei tale stări, inerente, de conștiență, manifestându-se ca lumini și trupuri de buddha, te vei dizolva inseparabil în lumini și trupuri de buddha, și starea de buddha [buddhahood] va fi atinsă. O, Odor al Naturii de Buddha, oricât de înfricoșătoare și terifiante ar fi aparițiile care ți se înfățișează, recunoaște-le drept manifestări naturale (ale realității actuale). Să nu-ți fie frică! Recunoaște [aceste] apariții drept strălucire/luminare interioară [inner radiance], drept propria
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
atât natural, cât și spiritual. În momentul în care un obiect se încălzește, eliminând astfel vapori de miros, aceștia vor afecta aerul în mod natural pe distanțe mici și în mod imaterial pe distanțe mari: (ÎI.1.18.) Cum enim odor cadaveris usque ad quingenta milliaria, vel amplius, a vulturibus sentiatur, impossibile esset, quod aliqua corporalis evaporatio cadaveris usque ad tantum spatium diffunderetur, praecipue cum sensibile immutet medium undique secundum eamdem distantiam, nisi impediatur. Non autem sufficeret ad occupandum tantum spatium
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quem corpus naturale pervenire potest, qui est raritas ignis; et praecipue cum per huiusmodi odorem cadaver non appareat sensibiliter immutatum. Et ideo dicendum est, quod ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod autem spiritualis immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la început, „steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase“. Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
el cu mărinimie, de aceea stărui să clarificăm și partea financiară a problemei, eu vreau ca totul să se desfășoare în bună orânduială, trebuie să mă gândesc și la podoabele ce le am de cumpărat după ce termini tu pictura, candelabru, odoare, mi-ar place să instalăm și o teracotă frumoasă, să putem face iarna foc și-n toamna asta cu ajutorul lui Dumnezeu să putem sluji biserica, Între timp încep să vină și ceilalți călugări la masă, conversația se generalizează, Te gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să trăiască un pic Înainte. Richard Erskine nu avusese nimic În afara unei mame grijulii peste măsură. Dintr-un motiv sau altul, Logan nu o vedea ducându-l pe Richard În Corfu, sau Malta, sau Florida. Era mult prea periculos pentru odorul ei. Peter era norocos că avea un tată vitreg care să aibă grijă de el... — Te-ai văzut cu Inchiziția Spaniolă până acum? Întrebă Inch, În timp ce Logan se Înscria În sensul giratoriu de la capătul Queen Street. O statuie voluminoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Muzeului de Istorie. „Ați văzut ce oase albe avea?“ „O fi vorba despre vreun sfânt care n-a putrezit, nici nu s-a Înnegrit prea tare...“ „Ba eu cred că e mai degrabă un hoț care a vrut să fure odoarele sfinte ale bisericii.“ „Sau e un călugăr asasinat.“ „De ce nu un boier?“ „Poate chiar fiul domnitorului, ucis ca să nu ia domnia de către adversarii familiei domnitoare.“ „O fi un spion trimis de către turci sau de frânci, sau de ăilalți, cum dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
al familiei, care acum trebuia să mai facă loc și pentru cearta nesfârșită dintre tată și fiu, fără să percep acest pas ca pe un act temerar. Astfel s-a terminat un scurt turneu din cauza căruia sufereau cu toții, mai ales „odorul tatii“, sora mea Waltraut, pe care, întorcându-mă acum cu fața spre trecut, o văd drăguță, veselă până la absurd și aparent lipsită de nevoi interioare. Gropițele ei, de îndată ce zâmbea. Fără codițe, părul îi cădea acum ondulat până la umeri. Ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-a strecurat o eroare în tratament. Se mai auzea că i-ar fi fost atins nervul optic. Nimeni nu-i spusese ceva sigur, așa că adunându-și obida in inima încremenită de durere, oprindu-și cu greu lacrimile, își luă odorul și plecă spre casă. Cele două fete din compartiment râdeau zgomotos, răsfoind paginile unei reviste de modă, tachinându-se reciproc. Râsul zglobiu care curgea ca o ploaie de vară era pentru el picatura chinezească. Privi la dreapta, spre batrâna ce
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Eu aș zice că-i ...SONATĂ. În vizită de lucru la turci Fata recunoaște-agale Că nu știe-o boabă „turcă” Da’-n afacerile sale Ea cu limba se descurcă! Plagiatorul I-a născut recent nevasta Și cei ce-i cunosc odorul, Spun că nici de data asta N-ar fi dânsul autorul. Zodii și anunțuri matrimoniale Fata pare s-aibă stil, După cum mărturisește În anunțul ei subtil: „Sunt FECIOARĂ caut PEȘTE.” Laudă de sine Sunt , e drept, octogenar, Dar la pat
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
fundațiuni ruso-bulgare, opt sânt fondațiuni românești și anume: St. Grigorie, Caracal Dochiarion, Cotlomușul, Xeropotamul, Pantokratoros, S. Dionis de Trapezunt și în fine însăși frumoasa și splendida Lavra. Nenumărate moșii se dăruiseră de către Domnii și boierii din țările noastre, bani și odoare și cu toate acestea până astăzi nu s-a văzut o mișcare de viață intelectuală între membrii români ai marii comunități religioase. Acuma pentru întîia dată ne întîmpină o tendență într-adevăr vrednică de toată lauda. S. S. Arhimandritul Chiriac, român
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i reproduce sistemele, dar nicicând Baudrillart n-a deschis pe Bastiat la pag. 105 și, plagiînd-o, n-a făcut din cuprinsul ei pag. 90 a operii sale. Numai d. Crăciunescu a putut să ia deviza din Juvenal: Lucri bonus est odor ex vre Qualibet. Baudrillart cunoaște regulele omeniei și trăiește la Paris. {EminescuOpXII 32} Dar la urma urmelor să presupunem că ar fi rostit d-l Crăciunescu discursul său la Paris, nu la College de France, desigur, ci cel mult înaintea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceluia. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l‑au Îngropat cu mare cinste, În anul 303. Moaștele sale au fost cinstite de la bun Început de creștini, iar În timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preț. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medi‑ cilor și tămăduitor al bolnavilor. IX.3.2. Câteva minuni săvârșite de Sfântul Pantelimon 260 La scurt timp după prima discuție cu Sfântul Ermolae, tânărul Pantoleon a Început să Îl viziteze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vindecarea credincioșilor suferinzi. Multe biserici, capele, paraclise, mănăstiri, spitale, cabinete și instituții medicale sunt puse sub ocrotirea Sfân‑ tului Mucenic Pantelimon. La noi În țară, Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați păstrează, cu mare bucurie, ca pe un odor prea scump, câte o părticică din sfintele sale moaște. În București, multe biserici oferă spre Închinare credincio‑ șilor câte o părticică din cinstitele moaște ale Sfântului Doctor fără de arginți Pantelimon : Biserica Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]