791 matches
-
numesc sindromul Larousse. Tot ceea ce un parizian are nevoie s) știe despre eschimoși sau despre caiacurile lor el poate g)și În Larousse, unde un omuleț galben, Înfofolit În bl)nuri, st) În caiacul s)u. Charles de Gaulle Îi ofensa adesea pe ruși folosind - când vorbea despre Europa - expresia „de la Atlantic la Urali”, afirm) ambasadorul Charles E. Bohlen În memoriile sale1. Așa era prezentat) Europa În Le Petit Larousse din 1907. Exist) uneori o oarecare Întârziere În versiunea francez). Sartre
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
omagiul pe care i l-am adus În ultima propoziție din secțiunea 1, capitolul 11. Este foarte jenant pentru un scriitor să fie nevoit să sublinieze el Însuși asemenea lucruri. Anumite nume proprii au fost modificate pentru a nu-i ofensa pe cei vii și a nu-i tulbura pe cei morți. Aceste modificări sunt marcate prin ghilimele la index. Scopul principal a fost de a alcătui o listă, În folosul meu, cu câțiva din oamenii și subiectele ce se referă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
anii optzeci din vechea Rusie ar fi demascat lipsa lui de preocupare față de structura economică a societății, În mod similar, mistagogii literaturii emigrației au deplâns lipsa lui de intuiție religioasă și de preocupări morale. La el totul era sortit să ofenseze convențiile rusești și Îndeosebi acel simț rusesc al etichetei, pe care, un american, de pildă, Îl jignește atât de periculos astăzi, când, În prezența unor distinși militari sovietici, se Întâmplă să-și vâre ambele mâini În buzunare. La polul opus
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mărturiile contemporanilor, mai cu seamă din ale lui Zarifopol, se știe că autorul Scrisorii pierdute era în manifestările lui orale un soitariu de geniu, cu o vervă și o inventivitate uluitoare. Aceasta îl va fi agasat fără îndoială pe Mateiu, ofensându-i fumurile boierești și contrariindu-i grija de a-și compune un fason de dandy imperturbabil ; îl va fi făcut să și pluseze în această poză. Dar nu se poate să nu-l fi și amuzat în aceeași măsură. „Cam
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Nu l-am luat în serios, pentru că în țara în care mă născusem această întrebare sinceră e departe de a avea mai mult decât sensul unei glume dubioase. René era foarte serios chiar și atunci când îmi repeta, vorbind despre femei (ofensându-mă și moralizându-mă în același timp), că între o femeie care a dat naștere unui copil și alta care se străduiește să nu facă asta, el o va prețui pe prima, găsindu-i trăsături de caracter profunde, puternice. Acum
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
loviți cu leuca, eu între timp spun ce am de spus. Ei habar nu au ce zic, nici măcar proiectul de buget nu îl aud, dar la sfârșit votează in corpore, stând cu ochii în decolteul meu”. Noi celelalte ne-am ofensat. Cum adică să recurgi la o asemenea strategie umilitoare? De ce nu argumentezi că proiectul tău este foarte util? „Sunteți naive. Cui îi pasă de astfel de argumente? Parcă eu nu am încercat? Am pierdut legislatura trecută degeaba. Nu mi-au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
decembrie 2004 în Observator Cultural și parțial în 22. „La propunerea unor oameni onorabili am fost inclusă pe lunga listă a celor care primesc la sfârșit de mandat prezidențial medalia „Merite pentru învățământ în grad de Ofițer”. Nu doresc să ofensez pe cei care au propus aceasta și presupun că Ion Iliescu, atunci când a semnat, nici măcar nu s-a uitat pe aceste liste cu răsplăți de mâna a doua care conțin adesea numele unor persoane care și-au făcut mai mult
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
redacții ale ziarelor citadine veroneze s-au simțit autorizate să publice din când în când câteva informații de cronică referitoare la activitățile lui don Calabria. La drept vorbind, au făcut-o cu multă discreție și bun simț, pentru a nu ofensa prea mult sensibilitatea lui don Calabria. Jurnalele laice, la vânătoare de informații, au voit să-și exprime opinia lor despre acel preoțel care trăia acolo sus, pe colina San Zeno in Monte. Într-o zi, la Verona del Popolo, ziar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
credință. Însă, a simțit nevoia să facă o precizare: „Trebuie să vă spun ceva care m-a întristat: am aflat de la don Chiot că uneori înjurătura circulă prin această infirmerie. Fiilor, locul de durere e casa lui Dumnezeu, nu-l ofensați pe Tatăl ceresc chiar aici unde vă dă potirul pătimirii ca pe un dar de iubire și de iertare. Aș vrea, sub Crucifix, înscrisul: - Aici se iubește, se speră, se roagă“. Și o voce: „Dar noi nu știm să ne
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Isus și că ne rugăm cu El. După câteva zile, am scris sub Răstignit: „Aici se iubește, se speră, se roagă și... - am adăugat - nu se înjură“. După câteva săptămâni, bolnavii infirmeriei m-au rugat să șterg ultimul cuvânt, „ne ofensează, mi-au spus, pentru că aici, nimeni nu mai înjură“. În acea împrejurare, unul singur a refuzat să se apropie de sacramente. Era un „dur“, care crea probleme tovarășilor și agenților de pază. Am încercat să-l conving să ceară un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
edicte vechi, niciodată abolite, era acea uimitoare manevră: regele Angliei poate exercita, la adresa lordului primar un drept de "mustrare". Îi poate adresa un mesaj, redactat în franceza veche, pentru a se plînge de comportamentul lordului primar (anume "de a fi ofensat pe regele României, bunul său frate"). Regele trimite acest mesaj la primărie printr-un colonel al casei sale, îmbrăcat pentru circumstanță ca un cavaler din secolul al XVI-lea, călare, însoțit de doi crainici, tot pe cai, costumați și sunînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al toamnei, ci de veninul multor mâini neprimitoare. Iubirea lui devine înălțare spre câmpuri selenare și prăbușire în talazuri de lavă telurică. Privind spre acele false muze și înțelegându-și drama de a iubi prea mult, acest încercat al dragostei, ofensate de aroganța sufletelor insignifiante prin lipsa afectivității, se va retrage și el cu pasul apăsat al dezamăgirii spre apusuri ce promit desferecarea altor poteci pentru sufletul avid de înălțimi spirituale. Astfel, se va întâlni cu noaptea, recunoscând-o drept regatul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
-i recunoască titlu de rege primit de tatăl său. Papa îi răspunde că îl recunoaște deocamdată dominus al valahilor și bulgarilor ceea ce stîrnește supărarea lui Ioan Asan, desprinderea pe față de Roma și reîntoarcerea la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238 să plece cu armele într-o cruciadă asupra acestui lepădat de legea romană și să-i supună
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
proprie, gest simbolic, înainte de a pleca pe calea veșniciei, convins că și după plecarea mea, este neceară apărarea credinței strămoșești și că ceea ce am scris „pentru credința strămoșească” poate fi de folos și în mileniul al III-lea. Pentru ca să nu ofensez pe cineva cu ceea ce am scris, fiica mea a găsit de cuviință ca nici să nu pună pe copertă cuvântul „preot”. Cer iertare, dar am aceptat tocmai pentru a nu jigni pe cineva. Dacă am scris bine, este binele învățăturii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înainte de a se sinucide; Dna Angell ar fi afirmat următoarele: [P]e 24 august, pentru că știa că nu mîncase nimic de două sau trei zile, l-a implorat să stea cu ea la cină să mănînce ceva; dar a fost ofensat de cuvintele ei, care i s-au părut că făceau aluzie că era la ananghie, și a asigurat-o că nu-i era foame. (Cary 1846: 402-403) Mîndria lui Chatterton acum atingea apogeul final, după ce își pierduse și ultima speranță
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
place, fie că nu. METAPROPOZIȚIE: Am vândut de două ori mai mult anul acesta. TRADUCERE: Anul trecut am vândut numai jumătate. METAPROPOZIȚIE: Acum arăți într-adevăr foarte suplă. TRADUCERE înainte arătai, într-adevăr, foarte grasă. METAPROPOZIȚIE- Sigur că nu sunt ofensat Pot să înțeleg o glumă. TRADUCERE O să-ți arăt eu pentru asta! METAPROPOZIȚIE: Da, conferința s-a desfășurat într-adevăr bine, au fost abordate multe aspecte și au avut loc ample și sincere schimburi de păreri. TRADUCERE: A fost o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea participanților, ca purtând pălăria roșie, să-și exteriorizeze direct emoțiile, sentimentele, intuițiile fără alte explicații, lucru cunoscut de ceilalți membri ai grupului. Este important să poți să comunici ceea ce simți despre ceva anume, fără a ofensa pe nimeni și fără a te simți stânjenit. Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greșelile. Participanții la discuții entuziasmați, pot fi rugați la un moment dat să-și pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îndeasă spre el, Cațavencu același joc, și iar.) Astfel dar, onorabile domn, d-ta, prin ce mijloace nu-mi pasă! posedezi o scrisoare a mea, care poate compromite onoarea unei familii... Cațavencu: (gest) A! Tipătescu: Mă iartă că te-am ofensat. Să fiu și mai scurt... Iată: d-ta ești un om practic, d-ta posedezi un lucru care-mi trebuie mie. Eu viu și-ți zic: (cu multă afabilitate) mă rog, onorabile domn, ce-mi ceri d-ta în schimbul acelui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
place; eu am făcut și fac cele ce sînt dator. Mai tînăr și cu o fire care nu se adaptează prea lesne, n-am beneficiat de mari simpatii. Involuntar, am atins vanități și pe unii, poate, prin rigoare, i-am ofensat. Planificînd teme, îndreptînd manuscrise, corectînd șpalturi, deplasîndu-mă la bibliotecile și căminele culturale din județ, organizînd „acțiuni de amploare”, nu mi-am pus problema cît o să rezist în fiecare din posturile în care m-am aflat. Am muncit cu tragere de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că încearcă să fie solidar cu prietenul și șeful care, temporar, îi sînt, iar pe de alta că îi este teamă: „Bătrîne, cred că te-a ras din funcție!” (vorbă profetică - nota 2012). Pe mine, ingerințele de acest gen mă ofensează. Le primesc cu o iritare fățișă. *„Sînt trei dimensiuni componente ale conștiinței umane. Ne naștem și asfințim odată cu ele, nu numai bătrînii se gîndesc la trecut, nu numai tinerii la viitor și nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din „vechea gardă” să dăm drumul amintirilor, dar doi am declinat invitația sa: Sporici, care a declarat că n-are amintiri vesele și cu mine, care la un moment dat mă îngrijorasem - inutil, se pare - că atmosfera de „decameron” va ofensa anumite sensibilități. Ce aș fi avut să evoc în linia începută de ceilalți? Ciudat, în minte nu-mi venea decît întîmplarea (din păcate una dintre acelea ce nu provoacă instantaneu hazul) ce-l avea drept personaj principal pe Sp., vecinul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în două categorii: cei de categoria I (bucureșteni, timișoreni, ieșeni) iau masa de seară în salonul din dreapta al restaurantului „Stejarul”, iar cei de categoria a II-a (băcăuani și oneșteni) în cel din stînga. Ideea unei atari segregări m-a ofensat adînc. De aci satisfacția să văd că unele lucruri ies taman pe dos de cum s-a așteptat. Unul dintre acestea a fost recitalul lui Sorin Postelnicu, pe texte de Ovidiu Genaru, care, literalmente, a speriat-o: avea fața albastră-violet, asemenea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o invazie a maghiarilor, pe care îi respect pentru că sînt un popor civilizat. „Civilizat?!”, a sărit iarăși el. „Dumneata știi ce-au făcut în timpul războiului?” „Nu-i un secret, în timpul războiului au făcut destule rele și românii”. Asta l-a ofensat: s-a ridicat să plece în altă cameră, dar și-a călcat pe inimă și a revenit. „Haideți să discutăm despre altceva”, l-am îndemnat. „Nu sînt suficient de informat în privința intențiilor ungurilor. Articolul pe care mă considerați obligat să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ochii zilnic cu el. Acum, iată, i-a trecut „scîrba”, e satisfăcut la modul plenar, nu mai poate de plăcere! Contrariat, mă întreb cum e posibilă, într-un timp atît de scurt, o atare schimbare de atitudine? Inconsecvențele sale mă ofensează, pur și simplu, pentru că, de-a lungul anilor, m-am străduit să-i înțeleg situația, să-i scuz capriciile și mistificările, chiar să-l stimez pentru rezistența dovedită în fața calamităților domestice și a celor de la serviciu. Credeam că s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîte ori ne cer sacrificii (și o fac destul de des), căci Țara-i mereu în criză, conducătorii apelează la „maturitatea (noastră) politică”, ce se dovedește, în timp, a fi, de fapt, naivitate! * Orice frază, orice cuvînt de-al lui mă ofensează. Nu-l pot privi și asculta cînd apare la televizor. În ciuda tonului agitatoric, „învățăturile ” lui sînt inerte. Nu se teme, nici nu se jenează să repete atît de des banalități ideologice, să apese pe noțiuni în care aproape nimeni nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]