1,573 matches
-
spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu bune rezultate. Foarte multă vreme, în cadrul fiecărei așezări se practicau îndeletniciri complementare, cum erau cele ale prisăcarilor, olarilor, morarilor și, mai ales, lucrul de mână al femeilor, la care nu de puține ori ajutau și bărbații; avem în vedere țesutul în război, obținerea firelor necesare, cu toată gama de lucrări aferente. Prin urmare, considerentele înfățișate mai sus, urmele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca nume de familie, situație prea bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
existența prin faptul că zona noastră a fost acoperită cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moldovenești de către anumiți meșteri din sat, dar cu certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost perceput de public și de critica de artă în termeni pozitivi. Lucrările expuse propuneau reevaluarea tradiției ceramicii negre specifică zonelor Deleni, Tansa sau Marginea, printr-un limbaj modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit cu noi valențe de expresivitate plastică, umanizându-le. El le-a transformat în personaje care semnifică tipologii ale vârstelor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
de inspirație a ceramistului Ion Antonică este o vatră de întâlnire a destinelor vechi dacice și a strălucitelor întâmplări din istoria Moldovei lui Stefan cel Mare. Undeva între Rădăuți și Mănăstirea de basm Sucevița se află satul Marginea, vestit prin olarii săi. Oamenii de aici sunt păstrători ai unor tradiții seculareă Artistul și-a propus să descifreze sensurile adânc figurative ale vaselor negre de la Marginea, să devină exponentul conștient al idealului estetic popular, făurit aici. Se pare că a reușit în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
sunt păstrători ai unor tradiții seculareă Artistul și-a propus să descifreze sensurile adânc figurative ale vaselor negre de la Marginea, să devină exponentul conștient al idealului estetic popular, făurit aici. Se pare că a reușit în mare măsură. In mâna olarilor lutul cânta In mâna lui Ion Antonică materia începe să gândească, să-și reamintească de ce și cum a început să cânte. Artistul descompune și recompune gesturile de inspirație primă, deslușește și explică geneza ideilor și sentimentelor populare incluse în vasele
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
nu vedem necesară marcarea hotarului, deoarece avem de a face, mai întâi de toate, cu o idee ingenioasă, care înlătură categorisirea, mai bine zis, nu vrea să țină cont de ea. Ion Antonică și-a propus să apeleze la fantezia olarilor din regiunea Suceava. Ceramica modernă își revendică virtuți milenare, având înnaintea ei olăritul, care pentru anumite perioade, este singura mărturie a faptelor omuluiă Pe pămantul Moldovei s-a dezvoltat și tipul de ceramica neagră, care ne transmite din vechime mesaje
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
omuluiă Pe pămantul Moldovei s-a dezvoltat și tipul de ceramica neagră, care ne transmite din vechime mesaje de viață și de gust artistic, ceramica care și astăzi își etaleaza virtuțile în obiecte de o rară frumusețe. Printre satele cu olari vestiți se numară și Marginea, undeva între Rădauți și Mănăstirea Sucevița, pe locuri legendare. Stând un răstimp aici, in preajma olarilor făurari, artistul le-a furat meseria. Vrând parcă să sublinieze, legătura străveche dintre om și olărit, Antonică a conferit
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
de gust artistic, ceramica care și astăzi își etaleaza virtuțile în obiecte de o rară frumusețe. Printre satele cu olari vestiți se numară și Marginea, undeva între Rădauți și Mănăstirea Sucevița, pe locuri legendare. Stând un răstimp aici, in preajma olarilor făurari, artistul le-a furat meseria. Vrând parcă să sublinieze, legătura străveche dintre om și olărit, Antonică a conferit vaselor gesturi și relații umane, le-a însingurat sau le-a adunat în colectivități sumare, sugerându-ne astfel forme de viață
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
și gestica omenească ascunse în vasele de ceramică neagră, să descifreze mitul și să-l readucă la modelul uman de la care pleacă. Demitificarea îl conduce la o lume de legende și obiceiuri ușor de înțeles, accesibile, pentru că limbajul plastic al olarilor de la Marginea ne este foarte apropiat sufletește, familiar. Inspirația folclorica îl înrudește astfel cu înțelepciunea milenară a popoarelor vechi, cu marea poezie universală care și găseste izvoarele tot aici. Alternând de la gravitate la glumă, de la simbolul figurativ la stilul compozit
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
le are vibrația lutului în acest gen nou, dar atât de vechi încât nu-i putem da în memoria noastră apariția, evoluția tehnicii și înțelegerea general umană a alfabetului de semne și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
-i putem da în memoria noastră apariția, evoluția tehnicii și înțelegerea general umană a alfabetului de semne și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a dună nerv și stih, înapoindu-i artistic lutului care ni le-a dat la începutul începutului pe toate. Aurel Leon, 1970 Format în ambianța
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
încins al vetrelor deschise. Acest lucru a făcut din această categorie de ceramică cea mai răspândită la dacii din toate timpurile. După cât se pare, chiar confecționarea acestui tip de vas era la îndemâna tuturor locuitorilor, care nu mai aveau nevoie de olari specializați pentru confecționarea lor. În necropola I de la Săbăoani acest tip de recipient a fost folosit la mai multe morminte de incinerație, cele mai bine conservate au fost găsite la mormintele nr. 28, 46 și 78, unde s-a păstrat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu mijlocul carenat, gâtul ceva mai scurt, buza evazată drept și fundul inelar. Este de culoare cenușie, decorată pe gât cu o linie în val, lustruit. Pe gât, în partea de sus are o nervură în relief, realizată la roata olarului (Pl. 27/2; 47/2). Acest tip de vas este foarte răspândit, fiind prezent în toate necropolele dacilor liberi, precum la Poienești, Dochia, Săucești, Bărboasa, Pădureni etc. Tipul 5 - constituie ultimul tip de vas-urnă lucrat la roată din necropola I
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m, fiind distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. Urna a fost restaurată până aproape de buză. Este de culoare cenușie, lucrată la roată, cu corpul ovoidal, fundul inelar, pe umăr are ca decor două praguri realizate la roata olarului. În perimetrul în care s-au descoperit fragmentele ceramice au fost depistate și câteva fragmente de oase calcinate, fără alt inventar. Înălțimea vasului restaurat este de 43,50 cm. Mormântul nr. 11 (Pl. 52/1; 75/3). Înhumat. Nu se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Situația este generală, dacă ne referim la populația dacilor liberi de pe tot cuprinsul țării noastre. Diversitatea acestui tip de ceramică este dată mai ales de formele vaselor, cu multiple întrebuințări în așezările acestei populații, dar și de existența unor meșteri olari specializați, care se constituiau în ateliere de producție, de cele mai multe ori în zone unde exista un pământ bun pentru prelucrat, dar și o piață de desfacere, care impuneau diversificarea producției. Tipologia vaselor de ceramică lucrată la roată în secolele II-III
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care avem suficiente dovezi ale mormintelor de incinerație în gropi simple sau folosirea doar a unor părți din vase, pentru depunerea rămășițelor de la ritul și ritualurile incinerării cadavrelor. În orice caz, în comparație cu ceramica lucrată la mână, cea confecționată la roata olarului, folosită în necropolele din această perioadă, este mult mai diversificată din punct de vedere al formelor, fie că erau folosite exemplare întregi, fie porțiuni mai mici sau mai mari din ele. Încercarea de reconstituire a unor tipuri de vase descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
15; 54/6-106/3; 57/3; 62/10; 93/7; 69/9-101/6; 70/4; 103/8). Pe gât sau pe umăr, de obicei au câte una sau câte două nervuri în relief sau mici incizii orizontale, realizate la roata olarului. Acest tip de vas a fost inclus în clasificarea ceramicii necropolei de la Văleni, în tipul 4 de oale, prezent în această mare necropolă doar cu trei exemplare. Gh. Bichir le include în categoria vase-urnă, tip a3. La Săbăoani au fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
29 a avut două urne - una roșie și una cenușie). Tipul 3. Din această grupă fac parte vasele urnă cu corpul bitronconic, gâtul cilindric înalt, marcat de una sau două nervuri în relief, sau câte un prag, realizat la roata olarului, pe umăr, uneori gâtul este decorat cu motive lustruite, corpul rotunjit, fundul inelar și buza evazată drept sau oblic. Doar trei exemplare au putut fi restaurate și aparțin, unul mormântului nr. 15 (Pl. 52/10; 106/2), cel de al
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezentat de ceramica folosită atât la mormintele de incinerație, ca urne sau ofrande, cât și la unele de înhumație, ca obiecte ce luau parte la diferite ritualuri religioase. Sunt prezente cele trei tipuri de ceramică: lucrată la mână, la roata olarului și de import. Din categoria ceramicii lucrată la mână singura formă descoperită în această necropolă este reprezentată de vasul-borcan. Niciun alt tip de vas, lucrat la mână, întreg sau fragmentar, nu a fost descoperit în această necropolă. Vasul-borcan, deși apare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]