1,169 matches
-
Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de autorități în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereșu Mare reședință de cerc, aici au fost aduși în același secol și germani, în special funcționari. Cateva zeci de evrei
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
Național, pe lângă " Marele Otel Traian", pe lângă Otel România... Un moment... Vedeți colo, în urmă, în fața Orfelinatului Neuschotz, ghereta de lemn boită în albastru deschis, care-și deschide ușa primitoare și fereastra decorată cu toate fructele sezonului? E ghereta lui Ghiță olteanul, amicul, confesorul, tăinuitorul nostru, adică a absențelor noastre nemotivate de la orele de clas. Trebuia să mă opresc puțin aici, în amintirea atâtor ore, întâlniri și conversațiuni plăcute. Bietul Ghiță, bunul nostru Ghiță... Și acum iată și piața Unirii. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
rapid Încât nimeni nu apucă să facă vreun gest. - Spune... șopti căpitanul, spune tot ce știi... cine ești? - Va... va... bâlbâi omul, fără suflu. - Îl omori, căpitane! interveni voievodul. Oană ridică puțin genunchiul. - Vasile... al..lu... - Scatoalcă, Își aminti căpitanul. Olteanul. Mai spune o dată. - Iartă... iartă-mă... nu trebuia... fusăi acolo... . - Unde fusăși, oltene? Ce... văzuși? - Văzui o fantomă, căpitane... un om... de Îl Îmbrățișă Alexandru... și Îi zise fratele meu... omul ăla... care omorâ vreo sută de spahii... Îi tăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
părăsirii "paradisului" elvețian este extrem de traumatizantă; parcă ar fi un mort-viu ce-și dăruiește celor apropiați din lucrușoarele care i-au fost dragi în timpul vieții și de care nu se poate despărți cu nici un chip. Pomana de viu, cum fac oltenii. Renunțarea dramatică la toate aceste obiecte ce au constituit microuniversul lui personal îmi provoacă o stare de frică și de neliniște; știu că prin așa ceva voi trece și eu în curând. Procesul continuu de schimbare, adaptare, readaptare la care suntem
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Mirela Roznoveanu, „Drumul Domnului de Rouă”, RL, 1978, 18; Constantin Dumitrache, „Scrisori de fiecare zi”, R, 1980, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 316-320; Regman, Noi explorări, 40-42; Valentin Tașcu, „Cartea Clara”, ST, 1987, 3; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 146-148; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Ulici, Lit. rom., I, 239-241; Fănuș Băileșteanu, Sonetul... continuu, CC, 1996, 6-7; Petria, Vâlcea, 398-399; Popa, Ist. lit., II, 545-546; Alexandru Văduva, Cele bune, frate Țărnea!, LCF, 2003, 18; Firan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
privirii pentru a descoperi lucrurile esențiale, general valabile în plan uman. Nu cred că există un public-țintă. Publicul-țintă ți-l formezi tu, cineastul creează, iar publicul-țintă va veni singur. E greu de presupus că pot să fac un film pentru olteni sau pentru publicul din Sudan. Dar, dacă aș face un film bun, s-ar uita și oltenii, și cei din Sudan. Există, totuși, diferențe culturale și de tradiții. Marile problemele ale oamenilor sunt cam aceleași, fie că sunt din Oltenia
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Publicul-țintă ți-l formezi tu, cineastul creează, iar publicul-țintă va veni singur. E greu de presupus că pot să fac un film pentru olteni sau pentru publicul din Sudan. Dar, dacă aș face un film bun, s-ar uita și oltenii, și cei din Sudan. Există, totuși, diferențe culturale și de tradiții. Marile problemele ale oamenilor sunt cam aceleași, fie că sunt din Oltenia sau din Sudan. Au aceleași necazuri și aceleași momente de fericire. Așa e construită omenirea. Cum poți
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot ocolul și Oltenii.” Din acest document reiese că numai o parte din sudul Moldovei fusese dăruită lui Ștefan. Se menționează un singur ținut, cel al Tutovei, dar nu sunt pomenite ținuturile din care fac parte localitățile menționate. Admițând că ar trebui să subînțelegem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
departe. „Treceți acolo! Luați-vă bagajele și treceți!” Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bagajele și treceți!” Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai amintească ceea ce a urmat... O lasă pe Margartea să stea acolo, în colțul rezervat icoanelor; preferă să-și continue amintirile cu doamna Mia, șefa de Cadre de la fabrica de încălțăminte din București, unde lucra bunul său prieten Lie, un oltean cu suflet de aur, venit dintr-un sat de pe lîngă Novaci. O lună întreagă s-au "iubit" la telefon; doamna Mia se dădea în vînt după vorbele frumoase ale lui Mihai, îl provoca mereu și-i plăcea să-l asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
an, s-au suit pe cal și-au luat-o așa, pe la Strehaia În sus, și nu s-au mai uitat Înapoi, că cică nu le mai trebuie legume oltenești de calitate superioară. Vezi, și asta e o poveste despre oltenii tăi! Gari SÎrbu trecea pe-acolo, dar nu zăbovea niciodată mai mult de un pahar de vin. Se ducea să-și plimbe În singurătate exilul pe aleile parcului, pentru care făcuse o pasiune, era, probabil, singurul loc În care se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
tot cînd era mic? De unde ești, soldat? mă Întreabă, enervat că trebuie să muncească mai mult decît consideră că e cazul. — Din Craiova, răspund plat, bănuind că urmează o replică În care se va regăsi vechiul dispreț al regățenilor față de olteni. — Și de-aia ai crescut cît prazul? Răspund, ca să nu tac: — Prazul e o legumă deosebită, tovarășu’ maistru. Păi și tu ce crezi că ești? țipă el, În continuare iritat. Sergentul Începe să rîdă și mă concediază. Seara, dau peste
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
insolent. — Bă căcatule, ia vezi..., Îi răspunde veteranul, un lungan ciolănos, cu un aer de șmecher de oraș. Dacă pun laba pe tine și te lovesc, o doare pe mă-ta, continuă el ca o adevărată santinelă. Se pare că olteanul și-a pus În cap să ajungă cel mai popular băiat pe o rază de cîțiva kilometri. În timp ce noi facem flotări cu măștile de gaze pe figură, el se uită visător, cu un fir de iarbă Între dinți, la avioanele
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la Csabi, din Bărăgan, la rudele mele din Ardeal, la toți ungurii pe care i-am cunoscut vreodată... numai oameni ca lumea, oameni buni... și ăștia, deodată, vorbesc prostii... În fine, Între toți românii ăia din corpul de gardă, mulți olteni și munteni, era și un ungur, care n- avea nici un cuvînt de spus cînd locotenetul ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cunoști subiectul... Măcar că s-a născut În Slatina, ca nevastă-ta, și ar trebui să taci. Ete că e scriitor și academician. — Păi nu zisăși, bre, că e la Paris? Păi și s-a născut În Slatina? Băăă, oraș de olteni puturoși... Nu s-a născut și el la Sibiu, la Brașov... c-acolo se naște scriitorii... Mie-mi zici de Slatina? Nu-mi ajunge o baragladină de-acolo? Și ce caută la Paris? Să stea, bre, acolo că nu l-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Am dispărut cu o arsură pe braț (pentru o săptămînă) și m-am Întors (după trei săptămîni) cu un bilet de externare pe care scria că am fost operat de deviație de sept. Colonelul răcnea ceva În chineza lui de oltean enervat (fluturînd isteric biletul de externare), pe sub mustața care ajunsese să semene cu un ferăstrău. Mi-a tradus Stancu, după ce am ieșit din comandament, ce naiba zisese apucatul. Cică: te duci În baterie să-ți iei cazarmamentul și te Întorci direct
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
publicat frecvent în Dilema veche, unele din acele texte fiind reunite aici). Să nu fiu înțeles greșit: nu a fost aici vorba nici despre prietenia cu autorul respectiv și nici despre vreo cabală oltenească, prin care s-ar presupune că oltenii se sprijină unul pe altul doar pentru că provin din aceași regiune a țării - ci doar despre evidența faptului că Dorel Chirițescu poate face din economie, prin explicațiile sale, un domeniu intelectual accesibil oricărui om instruit și curios. Întâmplarea face că
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
școlar, Tribșc, 6, nr.162, 1976, 6. [58] NICA, MELENTE, Utilizarea fișelor secvențiale in predarea propozițiilor subordonate, LL,2, 1976, 382-383. [59] NIȚU, GEORGE; VLADUȚU, ION, Particularități ale predării limbii române studenților străini, Forum 18, nr.8, 1976, 45-48. [60] OLTEAN, FELICIA, Discutarea compunerilor factor important în formarea și evaluarea deprinderilor de exprimare orală și scrisă la elevii ciclului gimnazial, LL, 2, 1976, 380-381. [61] OPRESCU, MIHAIL, Probleme metodice ale notării sunetului ,,i”, RPed, 25, nr.4, 1976, 59-62. [62] OTOBÎCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nr. 40, 1991, 7 [la rubr.: Limba și literatura română la gimnaziu]. [6] ANGHEL, VALERIU, Subiecte formulate clar, în limitele programei școlare, în: Tribînv, 2. nr. 24, 1991, p. 3. [7] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICOLAE I.; BĂRBOI, CONSTANȚA; OLTEAN, A. GH.; STOICA, CORNELIA; GHEORGHIU, VLADIMIR; OTOBÎCU, CONSTANTIN; BEREA GĂGEANU, ELENA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a IX-a. București, EDP, 1991, 318 p. [8] ANGHELESCU, VIOREL, Jocul cu greșeli intenționate, Tribînv, 2, nr. 6, 1991, 5. [9
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Culegere de texte literare comentate pentru elevii claselor I-IV , Literatură română / Mădălina-Georgia Nicolescu. - Ed. a 2-a, rev. și adăug. - București, Universal Pan, 2002 [89] NUȚU, SILVIA, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, București, 2002. [90] OLTEAN, DANIELA, Examenul oral, formă de comunicare, Revista Perspective, nr. 2/2002, [Cluj], p. 40 43. [91] OLTEANU, A. GH., și colectiv, Limba și literatura română, clasa a X-a, E.D.P., București, 2002. [92] PAMFIL, ALINA, (coord.); ZLATIOR TITIANA, (coord.); ONOJESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Craiova, Legis, 2010, 56 p. [80] NIȚU, ELENA DIANA, Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele II-IV, Pitești, Paralela 45, 2010, 68 p. [81] NOREL, MARIANA; Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Editura Grup Editorial Art, București, 2010. [82] OLTEAN, LARISA; ȚUCULETE, MARINELA, Limba și literatura română: evaluare națională 2010 - clasa a VIII-a: variante de subiecte - după modelul elaborat de MECTS, Alba Iulia, Universul Școlii, 2010, 67 p. [83] ONOFREI, MARGARETA, Literatura română pentru BAC: poezia, epoci si ideologii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 1999; Albumul Rasismo in europa,Ed. Presencia, Gitana, 1999, Madrid, Spania, pag. 205; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2000; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 132 - 134; Antologia Oltenii și... restul lumii, Ed. Oltenia, Slatina, 2001, pag. 87, 88, 91, 94, 95; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 24, 25; Albumul de caricatură Hygiene , Ed. Dematro T.T. I. Nvo, Belgia, 2002, pag. 185; Albumul de caricatură Acasă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
București - 20.VIII.1900, București), folclorist, istoric literar și gazetar. Dumitru este fiul Sultanei și al unui antreprenor de construcții, Gheorghe Tudor (nume după care fiul este înscris la școală Teodorescu Gh. Dem.), venit din Oltenia și numit apoi Tudor Olteanul. Primele clase le face la o școală bisericească din București, unde urmează apoi Gimnaziul „Gh. Lazăr” și Liceul „Matei Basarab”. Trece examenele de bacalaureat în 1868, când va fi angajat impiegat la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1869 se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]