1,160 matches
-
salcâmii betegi din curte. Umbra lor subțire se lungea pe o hartă așternută pe un perete. Câteva muște îi bâzâiau în jurul chipiului. Sergentul schimbase piciorul din repaus. Nădușise și gâfâia. În odaie era o căldură zăpușitoare. Din stradă se auziră oltenii strigînd: "Roșii, ia roșii de bulion!" Șeful tot tăcea. Se scărpina în cap cu tocul de lemn pe care-l avea în mână. Penița de oțel scotea un sunet limpede. Pungașii îl priviră mai bine. Nu era nici tânăr, nici
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre groapă. Studentul râdea de isprava dinilor. - Și zi, era să le rămână ciolanele pe-aici. - Da, îngînă ea. - Dacă nu eram noi... 259 A grăbit pasul. Capul u ardea de spaimă și de bucurie. începea de la gardul scund al oltenilor. În grădină se vedeau pepenii de mai rămăseseră, neculeși, galbeni, cu flori pălite, uitați între răsaduri, și verze vinete, cu foile scorțoase. Peste maidan, tinichelele ruginite luceau domolit în soarele de octombrie. Pe jos licăreau sticlele colorate, albastre și albe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ieșit și el afară cu mușteriii după el. - Arde! Arde! se deslușea de departe țipătul femeilor. Auziră grinzile căzând la zidari. Focul topise în căldura lui magaziile și sărea peste salcâmii cuprinși de flăcări. Se aprinseseră și duzii din grădina oltenilor. Pe străzi alergau câinii cu părul zburlit. Cineva spunea: - Să se ducă la pompieri, vecine, la gară, c-o trăsură! Stere înțelese că, dacă pârjolul trecea de biserică, se duceau și casele lui. Strigă năprasnic la băiatul de prăvălie: - Pune
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dansaseră împreună. Studentul se așezase pe patul scund de alături. Tăcea. Din când în când schimba plăcile. Blondă sau brună Mie mi-e totuna, Pe-amîndouă le doresc, Pe-amihdouă le iubesc... Cânta o voce de bărbat. De la geam se vedea grădina oltenilor. Lângă porțile de sârmă ședeau doi țărani cu fața către soarele puțin. Aveau căciuli negre și crețe, și pe umeri își aruncaseră mindirele de culoarea boabei de porumb. Nu vorbeau. Țineau capetele aplecate în pământ și umbrele lor scurte atârnau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mare în locul ei." Din gura lui nu ieșea nici o propoziție de caracter politic, cuvântările lui mărginindu-se la teme vagi - frumusețea munților dacă era la munte, maiestatea Dunării dacă era la Dunăre, despre culturalitatea moldovenilor sau spiritul de inițiativă al oltenilor, după cum se afla într-o provincie sau alta. Singura idee mai teoretică era necesitatea armoniei între bătrâni și tineri. Se părea că un fel de anxietate împingea pe Pomponescu la drum. A dormi în wagon-lits, a lua masa în banchete
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
datorii, a împrumuta chiar, a vinde, orice mijloc, în fine, în limitele bontonului era bun. În privința asta, Sultana, madam Farfara, Elvira și chiar, până la un punct, Erminia erau surori. Erminia fusese de câteva ori surprinsă de Ioanide în dispută cu olteanul. . - Ascultă, negustorule, cât am să-ți dau? . - O sută doi lei, domnișoară. - Pe ce? G. Călinescu . - Păi, e ceapa, cartofii... Erminia inspecta socoteala făcută pe hârtie de jos în sus și de sus în jos. - Îți dau o sută de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lei, domnișoară. - Pe ce? G. Călinescu . - Păi, e ceapa, cartofii... Erminia inspecta socoteala făcută pe hârtie de jos în sus și de sus în jos. - Îți dau o sută de lei, că mi-ai luat prea mult pe conopidă. După ce olteanul, ca să sfârșească odată și să capete banii, întindea mâna, Erminia îi dădea nouăzeci de lei. - Păi ce-mi dai aici, domnișoară? Face o sută! - Bineînțeles, o sută, însă acum o lună ai uitat să-mi dairest cinci lei, iar acum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nouăzeci de lei. - Păi ce-mi dai aici, domnișoară? Face o sută! - Bineînțeles, o sută, însă acum o lună ai uitat să-mi dairest cinci lei, iar acum o săptămână a trecut în plus de la mine cinci lei, neavând mărunțiș. Olteanul își deplasa căciula pe cap, uimit de așa memorie. Erminia nu proceda astfel din avariție, ci din sentimentul exactității și al justiției. Și - ce e mai ciudat - delicata, dezinteresata Erminia se căina de ciudă când, întoarsă acasă, băga de seamă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere menționat și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar cei câțiva oameni de mare valoare privesc neputincioși la politica bogaților. O campanie mai slabă ca asta nici nu se mai putea face. Din cauza asta nu cred în procentele anterioare. PD cu Prăpădiții Demni în jurul lui Băsescu sunt ca oltenii care se întreabă cât costă o bombă atomică: "un milion de dolari" și care-și zic: "ce bine ar fi să cadă una și-n grădina noastră!". în ultima perioadă s-au mai mișcat însoțiți de muzică pe autoturisme și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Un alt aspect de care ar trebui să fie conștientă toată lumea este ruptura dintre românii din România și românii din afară. Din nou, până la un punct, e inevitabil. Pe de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la Paris trebuiau învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între lumi asemănătoare și apropiate spațial decurge de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
într-o confesiune (Încoronare) clama încrezător: "Sunt împăratul lumii: am douăzeci de ani..." Nimeni nu întrevedea în liniștitul, aproape timidul student în Litere la Iași (care în 1959 publica în Iașul literar și Viața studențească) traiectoria scriitorului total Marin Sorescu. Olteanul de stirpe țărănească din Dolj, sfărâmător de poncife și automatisme (nu numai de limbaj) avea să devină un creator de mare audiență și poate cel mai notoriu scriitor român în străinătate. Mentalul rustic de adâncime, vizibil nu numai în serialul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a idilicului? (...) / Ducă-se dracului gălbejita teorie a textelor; / scriu precum m-ai învățat să vorbesc". Linia axială a personalității lui George Vulturescu comportă dăruire, înverșunări și asprimi; țăranii săi (Ion, Achim și ceilalți) sunt de aceeași stirpe cu vorbăreții olteni ai lui Marin Sorescu (La Lilieci). Fără s-o spună expres, George Vulturescu, altminteri un răzvrătit, un neșovăielnic în căutare de sine, are, lângă ai săi, cei rămași între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în alt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la o zecime din populație. 130 De exemplu, putem întâlni satele Vakarel și Pasarel de la sud est de Sofia, spre Plovdiv. 131 Dovada asimilării constă în puternica similaritate etnografică a bulgarilor din nord, de la Vidin la Silistra, cu muntenii și oltenii. Practic, întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul; șoric; șorici; tată; tavă; tradițional; turtă; țuică; Ucraina; șunculiță; uscată (1); 782/139/47/92 soare:lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
escaladă; eternitate; geam; gleznă; greu la deal; greutate; inegal; înainta; înalță; înălța; încă; încălcare; încredere; lift; loc; lui; lung; magie; mare; în mașină; măreție; merg; merge; a merge; pe mine; multe; la munte; pe munte; muntele; muta; nebuni; nepăsare; oboseală; oltean; pantă; parter; pe o punte; pe; picioare; pisică; pleci; prost; reușită; rug; sac; sanie; pe scări; scările; schi; în sus; soi; speranță; stai; stațiune montană; steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cetatea Chiliei și cu vama și ezerele care ascultă de această cetate și orașul Vaslui cu ocolul ce ascultă de acest oraș și ținutul Tutovei și târgul Bârladului, cu ocolul și morile covurluiene și orașul Tecuci cu tot ocolul și oltenii” . Prin poziția sa geografică, în sudul Moldovei, se găsea la “capătul țării”, fiind un „oraș de margine destul de bun”. Tecuciul era la vremea aceea “un târgușor pe care hoardele păgâne îl treceau din când în când prin foc și sabie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dau peste alte anomalii). Anecdotic vorbind, un director de teatru era să fie schimbat deoarece de ziua de naștere a Tovarășului a programat premiera piesei Tîlharul! Cînd i s-a atras atenția asupra gafei, a "îndreptat-o" propunînd Comedie cu olteni! Unul dintre cele mai mari spectacole a fost scos doar după trei reprezentații, chipurile la cererea oamenilor muncii, publicată-n Scînteia! (e vorba de Revizorul, pe care am avut șansa să-l văd de două ori). O piesă de Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
poate e mai bine să înlocuim spectacolul... Da' cum e și ziua Tovarășei, cam odată cu Tovarășul, poate n-ar strica să programăm o piesă care se joacă cu succes pe scenele din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al treilea om în județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de la fatalidad, Ed. Institució Alfons el Magnanim, Valencia, 2001. MODREANU,S., Le Dieu paradoxal de Cioran, Ed. Rocher, Monaco, 2003. MORARIU M., Cuvantul traducătorului în E.M. Cioran, Eseuri, Cartea Românească, 1988. NECULA I., Cioran, scepticul nemântuit, Ed. Demiurg, Tecuci, 1995. OLTEAN D., Mistica metafizica la Cioran, Helicon, Timișoara, 2002. PARFAIT N., Cioran ou le défi de l'être, Desjonquères, Paris, 2001. PALEOLOGU MATTA, S., Neantul și contradicția la un anti-filosof, text publicat în revista "Origini", preluat de "Convorbiri literare", referință preluată
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
malul mărețului fluviu St. Laurent nu mai este bună? Mulți romani visează să emigreze În Canada și eu mă Întorc În România?, În țara unde este... așa și pe dincolo - știți ce vreau să spun, nu? Finul meu Ion Gheralia, oltean din Tunarii Vechi, prieten de nădejde, a găsit la aceste Întrebări chiar un răspuns plin de umor și fără echivoc : Nașului meu i s-a urât cu viața bună din Canada, de aia se Întoarce la Amărăști!!!! Nu vreau să
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
de cunoștințe. Sus, conducătorii dictau sloganele utopice până deveneau contra- utopii (distopii) despre "cea mai rea lume din câte se pot imagina", în "ședințele cu whisky și Kent" descrise de Pacepa, iar jos, defularea prin folclorul seriilor de bancuri cu oltenii și cu alte personaje. Dar în lumea liberă? Răspunsul îl aveam în colecțiile "Idei contemporane", "Dezbateri ideologice" și alte genuri de cărți ale celei mai mari edituri românești a timpului (Editura Politică), care foloseau grile ca "marxiști-nemarxiști-antimarxiști" și altele derivate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]