1,311 matches
-
străjer coborât din pântecul văzduhului, traversează prin marea masă de oameni stropind cu apa sfințită, spre mângâierea sufletelor, vindecarea de boli, a îndepărtării de singurătate și neliniște pentru cei în vârstă, sau pentru învățătura temeinică a elevilor și studenților. Dincolo de omătul zăpezii ce curgea liniștit din cer, dincolo de hotarul dintre credință, lacrimă și speranță, I.P.S. Casian Crăciun, binecuvânta sub fiecare cuvânt mulțimea de credincioși, spre veșnicia acestei zile de Bobotează, a Aghiazmei celei Mari. Știam de la moșii și strămoșii mei că
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
natură și o descompune în secvențe de copilărie, în fragmente de viață. De iarnă mă leagă ceva aparte, de nedescris, o senzație care imi poartă pașii, în fiecare an, la munte. În munții țării românești, care ascund sub cupola învolburata, omăt de veșnicie și clipe de uimire. Și aici, rememorez, toate momentele fermecate de pe vremea în care inocența-mi era paznic la suflet și bucuria nemăsurata a acestui anotimp umbrea orice neliniște. Năzbâtii prin zăpadă moale, zâmbete și râsete ce topeau
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
iar din albumul amintirilor ne răsună în gânduri mărturisirea primului sărut și-al primului zbor de fluturi ascuns în pântecele vieții. În a doua lună a anului ne-am obișnuit să trăim, așadar, anotimpul fermecat al fericirii, cu miros de omăt proaspăt, hăituit de nebunia vântului geros de iarnă. Și traversăm ziua aceasta din an ciugulind declarațiile de dragoste din pântecul aștrilor, al florilor și-al visurilor, noi, femeile, alături de iubiți, dar și voi, bărbații, alături de iubitele voastre. Te prețuim, zi
O ZI DEDICATĂ ÎNDRĂGOSTIŢILOR de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346743_a_348072]
-
416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului De-atâta iarnă nu mai pot să-mi car în spate dorul Și-aud cum toarce timpul mut din caiere fuiorul De-atâta iarn-am obosit să tot îmi trag piciorul De cât omăt am rătăcit pe unde-am pus odorul Și lacrimi se-adună-n șir una după alta Și-apoi î n ț urțuri m ă de șir cioplind î n mine dalta Și-aud cum toarce timpul mut într-o nepăsare Și-un
LACRIMI DE GHEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346781_a_348110]
-
cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și uitând jocul Puritate Firul de omăt Cerne-n văzduh an în an Albul lacrimei... Referință Bibliografică: Capitulare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 414, Anul II, 18 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CAPITULARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346777_a_348106]
-
Georgeta Resteman *** (19) Ion VANGHELE: MÎ-NCEARCĂ IAR DUREREA DE-A NU-ȚI PUTEA VORBI Mă-ncearcă iar durerea de-a nu-ți putea vorbi Afară-n frigul zilei a prins a fulgui Și noaptea-i mistuită în fulgii de omăt Cu gândul plin de tine, eu iarăși mă îmbăt, Și zac întins pe clipe, ca pe un catafalc Dorința mă lovește săgeată dintr-un arc Se rup atâtea frunze ca într-o toamnă lungă Cu amintiri ucise vrea clipa să
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica îmi spunea: - “Ia fugi și uită-te pe geam...” Și-afară... ce să vezi...totul era alb, în curte, pe stradă, pe case, copacii își aplecau crengile sub greutatea omătului și ningea într-una, fără încetare, ca-n povești... Iarna, eu și frățiorul meu mai mic, nu ne mai săturam să ne jucăm; era vremea săniușului și-a bătăilor cu bulgări de zăpadă iar tata ne făcea câte-un om
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
paradisul dintâi, Hiperboreea noastră plină de feerii, de zâne, zmei, Feți-Frumoși, fete codane frumoase coz, vrăjitoare și pirați. Este inocența care-și cere dreptul la viață, chiar dacă pletele ni-s colilii, chiar dacă barba s-a rărit și a devenit precum omătul. Să nu prididim să dăm ascultare acelui pitic care ne vorbește, care ne întreține spiritul și ne face să zâmbim, ba chiar să râdem în hohote. El este prietenul nostru și apare exact la timp potrivit ca să ne amintească faptul
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
de floare mireasma ți-am cătat, Prințesa mea de suflet, atunci m-ai îmbătat! Ți-am strâns în palme lacrimi și ploaia m-a udat. Te-am căutat prin valuri, dar sare-n ochi mi-ai dat. Prin urme de omăt ți-am măsurat piciorul, Dar vara m-a-nșelat și m-a lăsat cu dorul. Te-am căutat pe cer în nopțile senine, Dar luna te-a ascuns, geloasă fiind pe tine. Mi-au dat să beau licoare, îngerii, pe tavă, Că
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
prin nămeți se răstoarnă... Rătăcită-i mireasa și-ncepe a plânge, c-a ei fericire deodată se frânge. Și-n rugă se-afundă stihia să-ndure zadarnic ea luptă cu-a sorții secure! Natura rebelă nu vrea s-o asculte omătul se scutură-n zgomote surde, din ai săi obraji, gerul mușcă, o frige și lupta e grea și n-o s-o câștige! -Natură! te-ndură de-a mea suferință căci făr’ de noroc pare a mea ființă, ce-a fost
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
zorii sărută larg cerul albastru mireasa trezită-i de-un glas lin, măiastru, deschide-ncet ochii și privește-n jur, nimic nu cunoaște de-al său împrejur, se crede că-i moartă și în vis plutește că-i pierdută-n omăt doar, își mai amintește. -Vorbește-mi, copilă cu ochi ca de înger, privirea mă taie ca de-un aprig fulger și-mi sfarmă trupul când la tine caut iar în inimă-mi curg sunete de flaut, prin fumul zăpezii, tu, mi-
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
să o ducă acasă prin noapte, iar caii, speriați de viscol, trecând pe-o colină sania înclinară, ea căzu pe dată, iar ei nu simțiră... -Azi-noapte, câinele meu te-a găsit după al său lătrat iute am venit, și-n omătul proaspăt eu am răscolit, și apoi în casă te-am adăpostit. De aseară-ntr-una la tine privesc, în chipu-ți angelic doru-mi ostoiesc, pustiul alungă-mi, te rog, pe vecie și-acceptă de-ndată să îmi fii soție! Am să-ți
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dă-mi iubito vorbele-ndărăt Dacă și-au pierdut de mult văpaia Că ne vine iarna cu omăt Și-ai să vezi ce rece e odaia N-ai de unde face rost de șube Nu mai spun de lemnele de foc Sunt sătul de câte am eu, bube Totu-n viață e un fel de troc Nu-ți oferă
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345104_a_346433]
-
întrec poezia lui solomon și ne devoră până la lacrimi cu tragicul lor dureros de dulce. natura la el este un templu mirific în care iubirea e regină și tronează peste păduri, ape, mări și țări, se răsfață în iarba de omăt, într-un văzduh de basm, tămâiet de mirosul florilor, într-un concert vivaldian acompaniat de puzderia gâzelor pe care poetul le umanizează. când îl privim se face depărtare pentru că el vine din mit, e frate cu soarele, cu luna, cu
EMINESCU-ORPHEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345184_a_346513]
-
a venit sfioasă și a stat la poartă; ocupat cu jobul, care nu mă lasă, am uitat, ingratul, s-o invit în casă... dacă iarăși ninge, ningă-ne întruna! poate-așa va arde gerul mătrăguna și, îngropați de iarnă, în omătul ei, vom dormi, iubito, la cap cu ghiocei. primăvara asta ne-o trezi la vară, fiindcă brațul meu atunci o să mă doară, când din noi vor paște mieii pe corhană și vor bea drumeții apă cu o cană... primăvara asta
PRIMĂVARA ASTA, DUMNEZEU S-O BATĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345440_a_346769]
-
Stihuri > Momente > JALNIC MAI ARĂȚI, TU, ȚARĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 821 din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului am ieșit cam trist afară, cu fular și tot în ghete; jalnic mai arăți, tu, țară, încă ai omăt în plete! ce mizerie pe stradă, câte mucuri de țigară! câinii latră ca-n ogradă, nici nu zici că-i primăvară! prin asfalt atâtea găuri ne rânjesc cu nonșalanță! caii duc în spate euri, nechezând în ambulanță. parcă a trecut
JALNIC MAI ARĂŢI, TU, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345498_a_346827]
-
dreptate-n lume. Un scurt moment poetic se realizează prin citirea unor versuri scrise cu sentiment patriotic de către mama dlui. Vlașin care locuiește în Germania. Redau o parte din aceste versuri scrise ocazional într-o noapte: „1 Decembrie, ger și omăt/ Dar n-a fost greu/ Aici să fim./ Suntem români/ Știm să jertfim/ Atunci cînd plângem/ Sau iubim./ Această dragoste și dor/ Sau crez/ Cum să o numesc?/ De mic în mine s-a născut/ Și cum? Vreau să vă
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MIRESMELE Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Miresmele În a Elizeelor câmpii.. A deschis o floare ochii.... Vântul blând cu păpădii.... Dus-a omătul alb spre gri... Inimi mici ce ies la soare.. Totu-i transformat în boare.. Miresmele au umplut văzduhul... Triluri lungi melodioase se-aud.. Albinuța harnică zumzăie prin flori.. Văzduhu-i plin de cei cocori.. Petalele cu ochi de primăvară... Covorul ierbii
MIRESMELE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376954_a_378283]
-
rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de armonie *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese tumpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: colindă fulgii ... Ovidiu Oana
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
lacrimi deșert, Dar tu spui numai nu Sau răspunzi în doi peri, Pentru tine eu vreau Să urc azi în cer, De acolo privind Să-nțeleg de ce tu Poți să spui mereu nu, De ce nu te conving, De ce-n viață omătul și frigul domină, de ce timpul ne mătură cu-ntuneric, lumină sau lumina e numai în sufletul meu, dacă eu nu am suflet, mai avem Dumnezeu? Ruga mea e-ndreptată Spre cine, spre ce? Ruginite cuvinte, Le temps est passe! ----------------------------- Boris Marian
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
nu știu încotro mă poartă blestemata mea de soartă, sunt și eu un biet proscris, între iad și paradis și sunt creanga Ta firavă între tină și-ntre slavă. câteodată-mi dau târcoale toate gândurile goale și-mbrac zeghea de omăt căutând drumu-ndărăt, printre paseri, printre stele, rezemându-mă de ele. bolovanul mi-e prea greu ca să-l urc singur doar eu, aș chema pe nu știu cine, dar n-aude și nu vine, parca-aș fi un temnicer ce face scară la
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
lacrimi deșert, Dar tu spui numai nu Sau răspunzi în doi peri, Pentru tine eu vreau Să urc azi în cer, De acolo privind Să-nțeleg de ce tu Poți să spui mereu nu, De ce nu te conving, De ce-n viață omătul și frigul domină, de ce timpul ne mătură cu-ntuneric, lumină sau lumina e numai în sufletul meu, dacă eu nu am suflet, mai avem Dumnezeu? Ruga mea e-ndreptată Spre cine, spre ce? Ruginite cuvinte, Le temps est passe! ----------------------------- Boris Marian
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
Ajun, mâncăruri mult așteptate. Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce cu sânge de la porc tăiat, la copii, pe nas și frunte. Ca jertfă-n chip fără păcat. După cum îi este splina porcului tăiat, de groasă, în omăt bogată-i iarna; cât de lungă-i, și geroasă. Cu păr, grăsime și sânge de la porci cu pielea neagră, se fac de făpturi nătânge, vrăji care norocul leagă. Că Ignat ar fi fost frate cu legendarul Moș-Crăciun, ritual duc mai
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
-ti castitate. Bujorii tăi din obrăjori, Ce-i sărutam de-atâtea ori. Și buzele-ti, mărgăritare, Scăldate-n magnificul soare. La bratu-mi vei merge pe veci, Uita-vei de zilele reci. În care nu-ți eram alături, Erai pierdută printre omături. Referință Bibliografica: Mireasă / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1900, Anul VI, 14 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MIREASĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378000_a_379329]
-
Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Fă iarna să respire încet prin mintea mea, Să viscolească carnea, să te primesc în ea, Să împletim troiene de bucurii, în doi, Să protejăm omătul, cu dragostea din noi. Să-ntoarcem la origini trăiri ce-au înghețat! Nu spune: Nu se poate!" Nu-i timpul de-abdicat! E vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut. Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut. Topi-se
E VREMEA! de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375933_a_377262]