1,904 matches
-
mai-iunie). Izbucnește Războiul din Coreea (iunie; va dura trei ani). // Guvernul Laburist anunță un program de reînarmare de 3.600 de milioane de lire sterline (septembrie). // Premierul francez René Pleven, fondatorul Uniunii Democrate și Socialiste a Rezistenței, UDSR, inițiază planul omonim de creare a unei armate europene multinaționale cu participarea Franței, Italiei, Germaniei de Vest și Benelux. // Ziarele naționale înregistrează vînzări zilnice de 17 milioane de exemplare. // R. Vaughan Williams a compus opera The Pilgrim's Progress. 1951. Pentru prima oară
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lăsați să aștepte la ultima bază avansată. Antarctica. În 1831-1832, John Biscoe a descoperit peninsulele Enderby și Graham ("Țara lui Graham"). John Ross și-a legat numele de descoperirea ținutului Victoria (Victoria Land), precum și de marea și bariera de gheață omonime. În 1899, belgianul Adriaen de Gerlache, căpitanul vasului "Belgica", a fost primul om care a iernat la 70° 71' latitudine sudică. Din expediție făcea parte și tînărul savant Emil Racoviță, creatorul de mai tîrziu al speologiei. Între 1901-1904, Robert Scott
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lui Raglan) și Trevor Howard (în rolul lui Cardigan). Subiectul a inspirat tablourile mai multor pictori, printre care pe acela al pictorului contemporan Richard Caton Woodville (1825-1855). Războiul din Persia (1856-1857). Ca urmare a ocupării orașului Herat și a provinciei omonime din vestul Afghanistanului, Marea Britanie declară război Persiei la 1 noiembrie 1856. Un corp expediționar sub comanda generalului Sir James Outram intră în Persia unde în final se semnează un tratat de pace anglo-persan la 1 martie 1857. Shahul Persiei, Năsir
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
acuza că promovează o politică imperialistă, agresivă și (culmea!) șovină. Avea dreptate. Acasă la el, acest G.O.M. (Great Old Man, cum i se spunea în public, poreclă anagramată în M.O.G., Murderer of Gordon, după moartea generalului omonim) se relaxa tăind lemne de foc. Gladstone apare în 121 (!) de portrete în fondul de la National Portrait Gallery. Premierul etern și-a legat numele de o geantă efemeră, mare, din piele de box, cu burduf, care se deschide la partea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lansat la apă la Dumbarton în 1869. Este cel mai vechi vas cu pînze din marina comercială britanică. Folosit pentru transportul de ceai din China, a asigurat, tur-retur, și transportul cu baloți de lînă pe ruta Marea Britanie-Australia. Numele este omonim cu cel al unei vrăjitoare din poemul Tam O'Shanter de Byron, care umbla îmbrăcată cu o cămașă scurtă (cutty sark în dialectul scoțian). Restaurat de cîțiva ani într-un doc uscat, vasul este unul din punctele de atracție pentru
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mai multe corespondențe, Roosevelt, neanunțat în prealabil, a intrat intempestiv în cameră; surprins, Churchill ar fi răspuns: După cum vedeți, Domnule Președinte, eu nu vă ascund nimic". Se non è verro è ben trovato. Memoria lui Churchill se perpetuează în numele colegiului omonim (Churchill College) din Cambridge, înființat în 1960, în numele unor școli secundare din Canada (în orașele Vancouver, Hamilton și St. Catharines), în statuia din Parlament Square (Londra) și în copii ale acesteia care pot fi văzute la Oslo, la Canberra, la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
volume) nu apare decît James Frank Redfern, sculptor englez (1838-1876), autor al unor piese decorative la mai multe biserici gotice. Mai cunoscute sînt Redfern Gallery, o galerie de artă modernă londoneză situată pe Cork Street la nr. 20, și galeria omonimă din Laguna Beach, California, care expune lucrări (uleiuri, acuarele, desene) ale principalilor impresioniști americani plein-air-iști de la 1890-1940. ‡‡‡‡‡ Slipul bărbătesc, costumele de baie deux-pièces și bikini pentru doamne invadează plajele de abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Victorienii care
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
mulți București, dar numai unul este capitala țarii“ sunt rare și au o semnificație aparte, de „localități care se numesc la fel“, nu „locuri care au în conținut aceleași note semantice“. Aceste forme apar mai des la numele de locuri omonime, diferențiate sau nu prin determinative (Crișul Alb-Crișul Negru-Crișul Repede, Bolintinul din Deal-Bolintinul din Vale, Bistrița Albă-Bistrița Aurie-Bistrița Neagră, Amărăștii de Jos-Amărăștii de Sus), la care pluralul poate însemna „zona în care se află locurile denumite x“: pe Crișuri, pe la Bolintinuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din seria apelativelor sau a numelor omonime. Un aspect care nu trebuie neglijat este denumirea apelativelor sau a antroponimelor toponimizate prin mecanismul figurii de stil denumite sinecdocă, a unei suprafețe geografice mai largi decît cea la care se referea apelativul sau antroponimul originar: Alunu poate desemna o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopicelor cu nume de grupuri umane (Poiana înlocuit cu Poie nari); schimbarea naturii termenului (Groși devine Vînăta, după dispariția trunchiurilor rămase după defrișare, numite groși, poate și pentru a evita „poreclirea“ colectivă a locuito rilor); înlăturarea confuziilor omonimice (două localități omonime, Petrești, și-au schimbat denumirea în Tîrgu Bengăi, respectiv Petreștii Scurtului); stabilirea în zonă a unor populații imigrate din altă parte (nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Petrești, și-au schimbat denumirea în Tîrgu Bengăi, respectiv Petreștii Scurtului); stabilirea în zonă a unor populații imigrate din altă parte (nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile omonime ale Țării Hațegului, imigrați peste Carpați). Unele toponime, îndeosebi nume de localități, dar nu numai dintre ele, nu dispar de bunăvoie sau pe cale „pașnică“, ci sunt „condamnate“ să dispară din cauza inconveniențelor „semantice“ ale numelor, intervenite la un moment dat, pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dreapta al Arieșului, al orașului aflat în apropierea sa și al unui sat de lîngă Adamclisi, în județul Constanța, numit așa, probabil, de populația migrată din zona originară a Abrudului. Au fost for mate, prin polarizare, Abrud-Sat (component al orașului omonim), Depresiunea Abrudului și Măgura Abrudului. Atestările, începînd cu secolul al XIII-lea, se referă, pentru o lungă perioadă la minele din zonă și la așezările din jurul lor și abia în secolul al XIX-lea la pîrîul vecin. Formele din documente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
culmi în Munții Retezatului, al unui vîrf în Munții Lotrului, al unei movile în Bărăgan și a două sate din județele Brașov (într-unul dintre acestea se află celebrul castel) și Iași. Toponimele acestea au la bază un apelativ slav omonim care înseamnă „poartă, trecătoare“ și care, printr-o relație metonimică, s-a atribuit unora dintre locurile apropiate de această cale de acces (în cazul Branului din apropierea Brașovului, acesta a constituit timp de secole sediul vămii dintre Muntenia și Transilvania, tocmai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu forma Brașov sau apropiate de aceasta, aflate în zone diferite, uneori foarte îndepărtate, au fost formate de la același nume de persoană, care probabil că nu putea fi foarte frecvent și foarte răspîndit. Nu cumva unele dintre ele sunt numai omonime, avînd etimon (sau etimoane) diferite, chiar dacă soluțiile respective n-au fost suficient documentate și argumentate? Breaza Este numele unui oraș (turistic) din județul Prahova, a șase sate (din județele Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Mureș, Neamț și Suceava), al unui pîrîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
i se explica rădăcina) + magh. jo, „rîu“ (al cărui i nu prea se găsește în variantele atestate; rădăcina sl. cras, „ascuțit“ sau crasno, „frumos“, fără a se detalia structura și evoluția; răd. turcică kara, „negru“ + sü, su „apă“ „rîu“ (nume omonim cu cel al văii Karasu pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția, inclusiv în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim din Oltenia, care desemnează o baltă, este considerat de DTRO urmaș al unui antroponim (neatestat din cîte știm), deși apelativul caras, care denumește o specie de pește, era la îndemînă cu un probabil plural carași interpretat ca singular (gen Iași
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semnalează pe la anul 150 e.n. un oraș roman cu rang de municipiu în zonă, identificat astăzi cu Orșova, reatestat vreme de cinci secole sub diverse forme (Zernis, Tierna, Tsiernensis, Dierna). În apropierea acestui oraș exista, probabil, un rîu cu nume omonim, de la care își primise denumirea orașul, prin transfer toponimic. E posibil ca acest nume să fi avut la bază un apelativ dacic, *diorna sau dierna, cu sensul de „negru“, pe care slavii l-au acomodat prin etimologie populară (dierna și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat din județul Botoșani (aproape de izvorul rîului omonim). De la numele rîului s-au format, prin polarizare, Cîmpia Jijiei Inferioare, Cîmpia Jijiei Supe rioare și Jijioara (afluent de dreapta al Jijiei). Mai este consem nat un pîrîu Jijia, afluent al rîului Boul din Bazinul Sucevei, cu izvorul în Poiana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
descendenței slave e bine motivată lingvistic și onomasiologic (toponimele Valea Grajdului și Grăjdari, aflate în altă zonă, sprijină o astfel de verosimilitate geografică), cel puțin pentru topicele mai relevante. „Casa izolată“ descrisă ca obiect geografic denominat pentru unul dintre toponimele omonime Leamna poate să fie urmarea unei stîngăcii din partea informatorului (și, de ce nu?, și a anchetatorului). Leaota Este numele unui vîrf din Munții Leaotei și, cu formă de masculin, Leaotu, al unui pîrîu de 47 de kilometri, afluent de dreapta al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în 1859, unul dintre principatele (voievodatele) romînești, apoi o provincie a Romîniei unite și, de curînd, statul independent vecin, Republica Moldova. Rîul Moldova izvorăște din Bucovina și se varsă în Siret. În apropierea izvorului său, în județul Suceava, există un sat omonim, iar în Banat localitățile Moldova Nouă și Moldova Veche (cu formele dialectale accentuate pe silaba inițială Moldova, Mudava, Mudaua). În Maramureș a fost atestat în secolul al XV-lea satul Modwa, dispărut ulterior. Din aceeași bază onimică s au format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare a fi element de substrat, oricum nu e slav), dar ea poate fi depășită prin faptul că există și alte exemple de atașare a sufixului -ov la rădăcini romînești, deci neslave (Cireașov). Numele omonim al unei ape din Cehia (astăzi, Vltava) încurcă un pic lucrurile, întrucît baza romînească de la care s-ar fi format acest hidronim nu putea exista acolo. În schimb, în ambele teritorii putea avea loc o influență germană, ceea ce susține părerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș, Moșă (ultimele prezente și în Moșanu, Moșic, Moșilă Moșoiu, Moșea, Moșen, Mosești, Moșana etc., iar celelalte neatestate direct, ci numai indirect, în Mosca, Moscani, Mosora etc.), comparate cu bg. srb. Moșo
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pe teritoriul romînesc actual numele mai desemnează un pîrîu, afluent de dreapta al Someșului, și un sat în județul Maramureș. Rîul Nistru era numit în izvoarele grecești Tyras, pentru cursul inferior (la vărsarea acestuia în Marea Neagră exista o colonie grecească omonimă întemeiată de grecii din Milet, care preluaseră probabil, pentru aceasta, numele rîului) și Danastris, pentru cursul inferior și mijlociu. V. Pîrvan consideră că numele Tyras este de origine tracă, fiind apropiat de numele Tyresis, Tyrida, avînd împreună la bază tema
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind urmat de formantul maghiar -havas, „munte“). În județul Caraș-Severin a fost atestat în 1550 un alt sat, dispărut între timp, Padeș, și există și un cătun denumit Padeș-Rusca. Muntele Padeș este atestat și el la 1390, are un vîrf omonim, Padeș, iar din el izvorăște un pîrîu cu același nume, Padeș. V. Frățilă consemnează și alte microtoponime Padeș în teritoriul județelor Alba, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Din aceeași sursă etimologică, în ultimă instanță, pot face parte toponimele Padea (sat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pădeșel, Pădișel, Pădezel pot fi diminutive toponimice de la Padeș, sau toponimizări prin conversiune ale apelativului pădeșel, pădișel, pădejel, derivate diminutivale de la padeș: toponimul Padea poate proveni din apelativul sl. padî sau dintr-un antroponim Padea (< sl. Pade); unele dintre toponimele omonime Padeș pot avea la bază antroponimul Padeș, constituit potrivit mecanismului descris mai sus. Etimologia toponimelor Padea, Padeș, Pădeșel etc. ne dă ocazia să constatăm încă o dată, „pe viu“, că geneza numelor de locuri trebuie reconstituită atît lingvistic (etimon, originea acestuia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]