935 matches
-
pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești 87, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni 88 și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești 89. Credem, totuși, că cel de-al doilea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care ea și-a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere ori s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. „Hermeneutica“, de care de la Dilthey
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înăuntrul cunoașterii în general, împărțind exercițiul reflexiv între principiile exactității și cele ale interpretării „libere“, își are precedența într-o disciplină metodologică ale cărei pretenții se limitau la tehnicile de interpretare proprii filologiei clasice sau studiilor biblice. Sub aceeași suprafață onomastică se dezvoltă istoria unui domeniu a cărui identitate este greu de fixat în suita tuturor metamorfozelor pe care le-a suferit obiectul „științei interpretării“: de la literatura clasică sau biblică la suprafața vizată de disciplina filozofică autonomă legată în zilele noastre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
momente importante în evoluția ei nu pot fi omise. Primul poate concura pentru poziția de debut al scriiturii ekphrastice românesti - Pseudo-cynegeticos -opera lui Alexandru Odobescu, iar al doilea marchează, într-o altă perioadă literară, una din limitele poeticii ekphrastice - Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu. Filiația dintre cele două texte este explicită. Pentru a face din experiența literară o experiență ludică perfectă, Mircea Horia Simionescu imaginează, pentru coperta cărții, un dialog în care repudiază ideea scrierii unui dicționar de nume
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imaginează, pentru coperta cărții, un dialog în care repudiază ideea scrierii unui dicționar de nume din cauza lipsei pregătirii sale științifice. Interlocutorul este chiar Alexandru Odobescu, autorul unui fals tratat de vânătoare, carte ce pare a inspira și falsul său dicționar onomastic: [...] Dar văd, domnule, că ești preocupat de problema numelor... - Da, chestiunea m-a interesat. Am citit și o carte de Iorgu Iordan despre numele românești și originea lor. - De ce n-ai făcut un dicționar de nume? Ar fi fost interesant
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Tematica și Nomenclatura sunt stadiile descriptivismului odobescian, modurile compoziționale care îi dezvăluie treptat structura artistică 64. Descrierea ekphrastică din Pseudocynegeticos servește astfel drept instrument al prefacerii pretextului în text: obiectele de artă sunt stimul pentru invenția textului literar. Cu Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu ekphrasis-ul trăiește vârsta sa parodică. Publicată prima dată în 1968 într-o primă formă ce conținea indicele imaginar până la litera J și completată apoi în 1977 cu volumul Jumătate plus unu, cartea ajunge la forma
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
primă formă ce conținea indicele imaginar până la litera J și completată apoi în 1977 cu volumul Jumătate plus unu, cartea ajunge la forma sa finală și integrală odată cu ediția din 2008. Dacă Pseudocynegeticos este un fals tratat de vânătoare, Dicționarul onomastic este un fals roman, deși autorul, atunci când dezvăluie ideea 65 originară a cărții - lista de posibile nume pe care o alcătuiește pentru prietenul său Radu Petrescu, al cărui fiu încă nu se născuse - îl numește "roman cu o mie de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
umflă ca să culmineze cu chipul trist semănând măștii lui Eminescu. Rar se întrevăd în artă, atât de fericit, semnele măreției sub veșmintele simplității!72. Referințele picturale și descrierea ekphrastică au în romanul lui Mircea Horia Simionescu o miză ironică. Dicționarul onomastic joacă în istoria ekphrasis-ului din literatura română un rol comparabil cu cel al romanului lui Perec, O colecție de amator în tradiția occidentală. Dacă în romanul francez unele tablouri descrise sunt inexistente, în romanul lui Mircea Horia Simionescu tablourile (universul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în două zile, Editura Cartea Românească, București, 2002. Bălăiță, George, Ucenicul neascultător, Editura Albatros, București, 1977. Buzura, Augustin, Refugii, Editura Cartea Românească, București, 1984. Odobescu, Alexandru, Scene istorice din cronicile românești. Pseudo-cynegeticos, Editura Minerva, București, 1996. Simionescu, Mircea Horia, Dicționar onomastic, ediția a III-a, definitivă, întregită cu volumul Jumătate plus unu și o prefață a autorului, Editura Humanitas, București, 2008. Țoiu, Constantin, Galeria cu viță sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976 și ediția 1979. Țoiu, Contantin, Căderea în lume, Editura Cartea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1975. Scott, Grant F., "The rhetoric of dilation: ekphrasis and ideology", volumul Word and Image, volumul 7, nr. 4/1991. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, Editura Litera, București-Chișinău, 2002. Simionescu, Mircea Horia, "Citiți-mă noaptea!", prefața Dicționarului onomastic, ediția a III-a, definitivă, întregită cu volumul Jumătate plus unu și o prefață a autorului, Editura Humanitas, București, 2008. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. Figuri și forme ale memoriei generice în literatură, Editura Cartea Românească, București, 1989. Spitzer, Leo, "The
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
59 Mihaela Mancaș, Tablou și acțiune: descrierea în proza narativă românească, Editura Universității din București, București, 2005. 60 Alexandra Vrânceanu, "Descrierea operei de artă în romanele lui Camil Petrescu", în revista Analele Universității București, 2009. 61 Mircea Horia Simionescu, Dicționar onomastic, ediția a III-a, definitivă, întregită cu volumul Jumătate plus unu și o prefață a autorului, Editura Humanitas, București, 2008. 62 Alexandru Odobescu, Scene istorice din cronicile românești. Pseudo-cynegeticos, Editura Minerva, București, 1996, p. 110. 63 Idem, p. 111. 64
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Scene istorice din cronicile românești. Pseudo-cynegeticos, Editura Minerva, București, 1996, p. 110. 63 Idem, p. 111. 64 Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Editura Minerva, București, 1976, p. 119. 65 Mircea Horia Simionescu, "Citiți-mă noaptea!", prefața Dicționarului onomastic, ediția a III-a, definitivă, întregită cu volumul Jumătate plus unu și o prefață a autorului, Editura Humanitas, București, 2008, p. 6. 66 Ibidem. 67 Idem, p. 24. 68 Idem, p. 29 69 Idem, p. 40. 70 Idem, p. 60
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
asociază, în repetate rânduri, diferite stări afective, ele tind a se combina dând naștere unui sentiment complex. De pildă, imaginii casei unde ne-am petrecut copilăria i se asociază mereu tot felul de emoții: bucuria jocurilor copilăriei, serbările de ziua onomastică, necazurile prilejuite de nerespectarea anumitor îndatoriri etc. Acest sentiment complex, nou, este numit de obicei dragostea de casa părintească. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica pe deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
era așezată cu preponderență în ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor în unele regiuni este atestată de toponimice și hidronimice, tradiții, onomastică. Denumirile Stari Vlah, Korona, Valașici, Negrușa, Bunea, Barbatovaț, Barbeș, ori Durmitor, Visitor sunt amintite încă din secolul al XII-lea. La o populație de 1.158.453 cât arată recensământul din 1878, în Bosnia și Herțegovina trăiau 289.760 români
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și titlul narațiunii, exprimând anumite trăsături ale protagoniștilor. În mentalitatea arhaică tradițională, se considera că omul care poartă numele unui sfânt devine și protejatul acestuia; de aici, dorința părinților ca nașterea copilului să se petreacă în apropierea sărbătorilor. Pentru conservarea onomastică a spiței de neam patern, se obișnuia să i se dea copilului numele tatălui dacă primul copil era fată, i se da numele mamei, în speranța că va fi și ultima, adică se va termina cu ea rândul fetelor. "De
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sistemului mondial comunist și să sublinieze ceea ce deosebea diferitele elemente - în particular deosebirea dintre partidele-stat și cele care au ajuns să pună mâna pe putere. Dacă accentul a fost pus pe informație - servită de un index tematic și de unul onomastic - aceasta n-a împiedicat asupra analizelor de fond care, dincolo de unele vederi personale, sunt convergente. Comunismul secolului XX a fost realmente un fenomen totalitar care s-a întins pe toate continentele, care continuă să subziste în anumite țări și care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
refrene din colindele cele mai vechi, care , deși neînțelese, sunt vii, folosite și azi. Amintim, pentru că ni se pare edificator, ceea ce spune Victor Kernbach în Universul mitic al românilor-Ed.Șt. 1994, p.35, 105, care consideră :”cuvântul Ler un fenomen onomastic, singular, până acum nedescifrat, care, mai ales, în colind este un nume magic, arhetipal aproape numele în sine, o invocație către persoana primordială divină sau umană, o formulă obscură devenită aproape o formulă de sonoritate pură, un refren incantatoriu.” Vasile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
specifice în administrația locală privitoare la minorități, vizând acordarea de facilități lingvistice suplimentare, distincția partide naționale/partide ale minorităților rămâne centrală pentru viața politică românească. E vorba de o prelungire a logicii ambiguității naționale ilustrată în mod egal de valoarea onomastică a partidelor care fac aproape obligatoriu referință la aceasta. Celălalt automatism consensual privește valorizarea identității ortodoxe văzute ca formă de consens, aflată în legătură în mod direct cu cea expusă anterior, iar aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
autorul, cu siguranță despre identitatea a două conștiințe, a personajului și a autorului, accentuîndu-le dramatismul credinței în idealul asumat. ANTROPONIMIA, PARTE INTEGRANTĂ A TRADIȚIILOR CULTURALE ROMÂNEȘTI <footnote Apărut în „Revista română”, 2010, nr. 3. footnote> Apartenența antroponimiei, ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane <footnote Există studii în care onomastica se reduce la studiul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane <footnote Există studii în care onomastica se reduce la studiul numelor de persoane (v. N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic romînesc, EA, București, 1963); noi, însă, vom considera onomastica știință a numelor proprii, cu ramificații în funcție de natura numelor proprii, așa cum procedează cei mai mulți dintre cercetători (v. publicațiile Studii de onomastică, apărută la Cluj, și Studii și cercetări de onomastică, apărută
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane <footnote Există studii în care onomastica se reduce la studiul numelor de persoane (v. N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic romînesc, EA, București, 1963); noi, însă, vom considera onomastica știință a numelor proprii, cu ramificații în funcție de natura numelor proprii, așa cum procedează cei mai mulți dintre cercetători (v. publicațiile Studii de onomastică, apărută la Cluj, și Studii și cercetări de onomastică, apărută la Craiova). Antroponimia este ramura onomasticii care se ocupă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
însă, vom considera onomastica știință a numelor proprii, cu ramificații în funcție de natura numelor proprii, așa cum procedează cei mai mulți dintre cercetători (v. publicațiile Studii de onomastică, apărută la Cluj, și Studii și cercetări de onomastică, apărută la Craiova). Antroponimia este ramura onomasticii care se ocupă cu studiul numelor de persoane. footnote> , nu a stat întotdeauna în atenția lingvisticii, iar în manualele școlare, ca și în cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acestora în fondul tradițional de nume, ci exploatarea virtuților unor nume biblice, preluate apoi de necunoscători pentru exotismul lor și puse alături de sumedenia de nume stabilite sub impresia unor personaje din filme, cîntăreți, sportivi etc., care contribuie la îmbogățirea patrimoniului onomastic. Introduse însă în limbă într-un număr exagerat și într-un timp scurt, ar putea produce și dezechilibre în sistemul onomastic tradițional. În ciuda stabilității pe care o presupune, atît din perspectiva numelui ca fapt de limbă, cît și din perspectiva
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
alături de sumedenia de nume stabilite sub impresia unor personaje din filme, cîntăreți, sportivi etc., care contribuie la îmbogățirea patrimoniului onomastic. Introduse însă în limbă într-un număr exagerat și într-un timp scurt, ar putea produce și dezechilibre în sistemul onomastic tradițional. În ciuda stabilității pe care o presupune, atît din perspectiva numelui ca fapt de limbă, cît și din perspectiva normelor cutumiare care guvernează atribuirea numelui unei persoane, sistemul antroponimic românesc a cunoscut de-a lungul timpului mutații profunde, fapt care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu se poate stabili cînd apelativul a devenit nume propriu. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman <footnote Vezi Domnița Tomescu, Nume de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 20 - 21. footnote> , latinizînd propriile nume prin adăugarea terminației -us (Decebalus, Mucasenus), sau combinîndu-le cu cele romane (Sex. Rufius Decibalus, P. Aelius
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]