1,499 matches
-
meaning of truthtowards a transcendental-pragmatic theory of truth", în The Monist, vol .63, nr. 3, pp. 387-407 Arrivé, Michel,1981 "Le concept de symbole en sémio-linguistique et en psychanalyse" în Actes Sémiotiques (Documents) III, 25 Boboc, Alexandru, 1997 Limbaj și ontologie, București, Editura Didactică Braun, Gerhard, 1981 "Präsentation versus Repräsentation" în Zeitschrift für Semiotik, Band 3, Heft 2/3, p.143-170 Deledalle, Gérard, 1978 Ecrits sur le signe, Paris, Seuil Deledalle, Gérard, 1979 Théorie et pratique du signe, Paris, Payot Eco
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științifică holistică, mai precis în planul metodologiei, pentru a le distinge de microparadigme. În același timp, sunt evidențiate aici cel puțin patru caracteristici ale acestei categorii intermediare: ele sunt cele care explică natura realității educative, ca ansamblu de fapte, acțiuni (ontologie), arată cum are loc cunoașterea competentă a acestei realități (epistemologie), sugerează cum este receptată, explicată, înțeleasă cunoașterea acesteia (metodologie) și prezintă cum este descrisă această cunoaștere (simbolistica, limbajul, discursul). Fiind dificil de îndeplinit concomitent cele patru caracteristici, iar cercetarea pedagogică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și individuale, atunci găsim aici un instrument care determină o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii dezbătute, la nivelul acțiunilor, experiențelor, competențelor afirmate (ca aspect de epistemologie). Dar desprindem și un aspect al naturii acestei cunoașteri, în legătură cu realitatea obiectivă (ontologie) și cu realizarea ei (metodologie) sau găsim mutații cu efecte considerabile în conceperea și realizarea educației, a formării educaților, în diferite contexte multiplu determinate. În anumite momente istorice, o paradigmă particulară poate să domine alte paradigme de același nivel, ceea ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiune și includerea sa în ecuația schimbării. Această mutație e adusă de fapt de o răsturnare a relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca structură nu există unii numesc asta nihilism sau negarea ontologiei; ea există numai ca reprodusă sau construită prin acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată acest mod de înțelegere indică scepticismul postmoderniștilor vizavi de cunoaștere și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe o răsturnare a raportului ontologie, epistemologie. În ceea ce privește analiza noastră observăm că una din ideile de bază a teoriilor radical constructiviste, sau post-moderne este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e numai pentru mine așa, aici și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Spre exemplu, unul din modelele combinării găsirii unei căi de mijloc celor două poziții are la bază filosofia realismului critic a lui Bhaskar (1997; 1998). Practic el subliniază luând poziție mai ales vizavi de abordările postmoderniste care suprapun epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Bhaskar (1997; 1998). Practic el subliniază luând poziție mai ales vizavi de abordările postmoderniste care suprapun epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării empirice se numără: ideea de triplă stratificare a ontologiei (nivelul empiric al experiențelor; nivelul evenimentelor; nivelul realității, al structurilor), ideea că actorii și structurile se află în relații de putere cauzale și că sarcina științelor sociale este tocmai explorarea lor (explicația trebuie să aibă în vedere atât structurile, cât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rezultatelor prin mai multe metode, în vreme ce complemetaritatea urmărește îmbogățirea tipurilor de explicații prin mai multe surse (vezi și Jick, 1979). Ideea de convergență sau confirmare e aplicabilă mai degrabă dacă asumăm o realitate independentă de actor / cercetător (epistemologia e subordonată ontologiei), adică avem o lume "a faptelor sociale ca lucruri" (vezi Durkheim, 2002), pe care o vedem din mai multe unghiuri (interpretări). Dacă însă asumăm unitatea actorului / cercetătorului cu realitatea (ontologia e subordonată epistemologiei), atunci realitate înseamnă chiar unghiurile (interpretările) diferite
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asumăm o realitate independentă de actor / cercetător (epistemologia e subordonată ontologiei), adică avem o lume "a faptelor sociale ca lucruri" (vezi Durkheim, 2002), pe care o vedem din mai multe unghiuri (interpretări). Dacă însă asumăm unitatea actorului / cercetătorului cu realitatea (ontologia e subordonată epistemologiei), atunci realitate înseamnă chiar unghiurile (interpretările) diferite. Noi vom utiliza triangulația în primul rând în ideea complementarității, pentru a îmbogăți perspectivele asupra fenomenului investigat, și abia în plan secundar în scop confirmator. Practic, apelăm atât la triangulația
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor, trăirile și planul intereselor lumești) în capitolul 4 -, dar și tripla stratificare a ontologiei în realismul critic (Bhaskar, 1997:4-17). La cel din urmă e vorba de distincția între: a) empiric (nivelul experiențelor); b) actual (nivelul evenimentelor); și c) real (nivelul structurilor) (Bhaskar, 1998, și Archer et al. 1999:12). 17 La Giddens (1979
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
politice (Stânga-Dreapta), obținem ca diagramă un pătrat interesant cu mai multe posibilități de relațion-are (pe laturi și respectiv pe diagonale). Putem astfel obține un stângism occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Augustin este că prin intermediul limbajului reamintim altora și nouă înșine, printr-un soi de vorbire interioară, cunoștințele dobândite cu privire la cele materiale prin perceperea directă, iar la cunoașterea inteligibilă ajugem doar printr-o iluminare interioară. În acest dialog se dezvoltă o ontologie personală a dimensiunii subiective a vorbirii. Augustin acordă cuvintelor valoare rememorativă; prin ele, ascultătorul actualizează relația dintre complexul sonor și obiect, limbajul constituindu-se în cauză indirectă, mediată a cunoașterii. Construcțiile lingvistice sunt mediatori, simple instrumente utilizate de ființa umană
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cel puțin obiectul unei dorințe. În zilele noastre frământate, cine nu dorește liniștea, echilibrul, armonia și frumusețea? Este tot ceea ce așteptăm să ne ofere cadențele clasice, care ne îmbie cu un elevat repaos în gustarea eternității." (Edgar Papu, Apolo sau ontologia clasicismului) Preliminarii Clasic, clasicism, clasicitate. Termeni cunoscuți, desigur, absorbiți fără incertitudini prea mari în iureșul uzului comun al limbii. Această impresie a familiarității pe care o degajă noțiunea de clasic generează două posibile repercusiuni pe de o parte, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998. 93. Nietzsche, Friedrich, Nașterea tragediei, traducere de Ion Dobrogeanu -Gherea și Ion Herdan, Editura Pan, 1992. 94. Orieux, Jean, La Fontaine, Flammarion, Paris, 1976. 95. Papu, Edgar, Apolo sau ontologia clasicismului, Editura Eminescu, 1985, București, p. 61. 96. Pavel, Toma, Arta îndepărtării eseu despre imaginația clasică, traducere de Mihaela Mancaș, Editura Nemira, București, 1999. 97. Păcurariu Dim., Clasicism și tendințe clasice în literatura română, Editura Cartea românească, București, 1979. 98
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sunt neoclasicismele? 178 Bibliografie 182 Corpus de texte 182 Bibliografie critică 184 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Edgar Papu, Apolo sau ontologia clasicismului, Editura Eminescu, 1985, București, p. 61. 2 Cf. Henri Peyre, Qu'est -ce que le classicisme?, A. G. Nizet, Paris, 1965, p. 195 ș.u. 3 André Gide, Biletele Angelei, traducere de Andreea Dobrescu-Warodin în Clasicismul, antologie de Matei Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
eminesciene privitoare la destinul acestei provincii românești, viziune care îmbină, cu o pătrundere demnă de o minte genială, elementele istoriografice cu cele ale filosofiei, dreptului, politicii, moralei, toate în strânsă corelație cu ceea ce am numit, într-o carte anterioară 1, ontologia arheității. Totuși, titlul Basarabia eminesciană mi-a impus trecerea dincolo de referința strict exegetică, urmărind spiritul abordării eminesciene la destinul ulterior al provinciei imposibil de rupt de cel al României posteminesciene. Implicațiile istorice ale raptului repetat al Basarabiei (la 1812, 1877-1879
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
feței mai puțin vizibile a Tractatus-ului va atenua impresia că există o tensiune între constatarea că „limbajul deghizează gândul“, îngreunând identificarea nonsensurilor, și observația că propozițiile limbajului cotidian sunt „pe deplin ordonate din punct de vedere logic“. 4. Ce este „ontologia Tractatus-ului“? Cum am menționat deja, versiunea finală a Tractatus-ului a fost produsă de Wittgenstein pe baza însemnărilor cuprinse în caietele de note din anii 1913-1918. Pornind de la aceste însemnări, se poate încerca reconstituirea procesului elaborării lucrării ca o succesiune de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
travestite“ despre limbaj, Stenius afirmă, totodată, că ar fi de asemenea greșit să le citim drept propoziții care spun ceva despre lume, independent de preocuparea autorului pentru clarificarea „logicii limbajului“31. Punctul de vedere al lui Black este mai elaborat: „Ontologia lui (Wittgenstein - n.m., M.F.) este, în întregul ei, sugerată de vederile lui asupra limbajului, chiar dacă relația dintre semantică și metafizică este prea complexă pentru a fi redusă la o formulă simplă.“32 Traseul care pare că a fost urmat în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
adevărurile logice, cât și prin propoziții, dar despre aceste granițe nu se poate spune nimic. Este sensul în care se afirmă, în 4.114, că delimitarea a tot ceea ce poate fi gândit este făcută „dinăuntru“. Concluzia lui McGuiness este că „ontologia lui Wittgenstein ia naștere într un mod particular din prezentarea pe care o dă el simbolismului“34. Întrebarea „Ce este ontologia Tractatus-ului?“ se află în centrul controverselor dintre interpreții lucrării. Ea reprezintă terenul confruntării dintre o interpretare realistă și una
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în 4.114, că delimitarea a tot ceea ce poate fi gândit este făcută „dinăuntru“. Concluzia lui McGuiness este că „ontologia lui Wittgenstein ia naștere într un mod particular din prezentarea pe care o dă el simbolismului“34. Întrebarea „Ce este ontologia Tractatus-ului?“ se află în centrul controverselor dintre interpreții lucrării. Ea reprezintă terenul confruntării dintre o interpretare realistă și una antirealistă. Ambele interpretări au fost susținute cu argumente plauzibile. Amândouă se confruntă, totodată, cu dificultăți greu de depășit. Examinarea lor arată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de dificil este să se ajungă la o interpretare neproblematică a Tractatus-ului, o interpretare care ar fi pusă la adăpost de orice obiecții demne de atenție. Voi da o scurtă prezentare a argumentelor unor importanți susținători ai interpretării realiste a ontologiei Tractatus-ului. Mă voi referi, în principal, la versiuni ale acestei interpretări elaborate de Norman Malcolm și de David Pears. „Ontologia Tractatus-ului“ este conținută îndeosebi în primele pagini ale lucrării, în propozițiile numerotate de TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 141 la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de orice obiecții demne de atenție. Voi da o scurtă prezentare a argumentelor unor importanți susținători ai interpretării realiste a ontologiei Tractatus-ului. Mă voi referi, în principal, la versiuni ale acestei interpretări elaborate de Norman Malcolm și de David Pears. „Ontologia Tractatus-ului“ este conținută îndeosebi în primele pagini ale lucrării, în propozițiile numerotate de TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 141 la 1 la 2.063. Aici se vorbește despre obiecte, stări de lucruri atomare, fapte, lume și spațiu logic. Despre obiecte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]