1,074 matches
-
prin munți care a fost Voiculescu: "HÂRTIA apără contra frigului. Pe geruri mari putem băga, pe sub haină, hârtie împăturită, atât pe piept cât și în spate. Picioarele înfășurate, peste ciorap ori obiele, în hârtie și apoi băgate în cisme ori opinci, înghiață mai greu decât numai cu ciorapii" (op. cit., p. 141-142). Peste timp, pare un enunț premonitoriu privind adevăratul abandon vestimentar al scriitorului bolnav, după ieșirea din închisoare, situație ce ne aduce aminte pagini din Celibatarii lui Montherlant. 1.2. Variația
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
până la Iași a materialului extras, ori poate, mai simplu, acționând în virtutea pasiunii sale neostoite pentru explorarea subsolului moldav, la 21 octombrie același an, montanistul raporta Departamentului Lucrărilor Publice alte câteva observații și concluzii desprinse, după o "mărginită cercetare" a dealului Opinci din zona Repedea, de lângă Iași, pe aceeași temă încă la ordinea zilei, găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea de șosele și paveluiri trainice"18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
desprinse, după o "mărginită cercetare" a dealului Opinci din zona Repedea, de lângă Iași, pe aceeași temă încă la ordinea zilei, găsirea "stâncilor potrivite pentru producerea de șosele și paveluiri trainice"18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu puteau fi aduși de puterea apelor sau de puhoaie, din depărtări și că dealul Opinci (lângă satul Goruni) ar fi fost un bogat rezervor "de stânci de acel dolomit". Replica autorităților competente, formulată prin rezoluția șefului de secție a Departamentului, P. Donici, n-a fost, cu siguranță, pe măsura așteptărilor semnatarului acelui raport: "a se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a proveni de la Înțeleptul Solomon, mare vraci, taumaturg, deținător al secretelor magiei, o semidivinitate meteorologică cu corespondent biblic. Iosif Flavius Îl consideră vrăjitor, căci cunoaște numele demonilor și exorcist, În timp ce În literatura arabă i se atribuie unele obiecte magice: covor, opinci, bici, oglindă, căciulă, un adevărat arsenal de care se slujea. Solomonarii, considerați a fi Învățăcei ai lui, sunt caracterizați fie ca daimoni, fie ca demoni, niște semidivinități meteorologice: „Solomonarii, În forma lor inițială, nealterată de creștinism, nu erau considerați că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
formate și din tineri ai organizației U.T.M.”. Cât de mult s-au lăsat „lămuriți” sătenii atunci când se aducea vorba de „cotele obligatorii”, „colectările” și „impozitele în natură”, nu am aflat din nici un document cercetat dar putem opina că biata opincă românească nu era deloc entuziasmată și de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare următoarele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din orice produs. Astfel, au fost „inventate” cotele de unt „pentru armata roșie”, cotele de lână, de ouă, de lapte, de brânză ba, chiar li se interzisese să se folosească și de pieile de porc din care bietul român confecționa opinci pentru toată familia. Nimic nu fusese uitat, ca să nu mai vorbim despre cotele ce trebuiau vărsate în contul „armistițiului”, adică aproape toate cerealele. De altfel, aceste din urmă cote au fost una din cauzele principale ale teribilei foamete căreia au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și repede devenitul șchiop din naștere UTC, nu a fost schimbat cu Tineretul Progresist așa că „partidul” a născocit altă formă de organizare de masă numită Organizația Tineretului Sătesc (OTS) care a făcut oareșce carieră până a fost înghițit cu ițari, opinci și cămeșoi cu tot, de viitorul UTM (Uniunea Tineretului Muncitoresc). Până la acel moment, în acest subcapitol vom cita din câteva rapoarte de activitate ale organizației județene OTS. a. Ce era, de fapt, această organizație sătească? După cum spuneam, UTC-ul nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
țăranii refuzau cu îndârjire înscrierea în aceste forme de „prostire la grămadă” uneori opunându-se chiar cei care erau puși de „partid” să ducă „muncă de lămurire” cu „massele”. De țăranii care muncesc îi lasă să înghețe de h. Fără opinci pentru adulți și copii! Pe lângă toate nenorocirile căzute a plumbul peste satele românești, comuniș exemplu: „...locuitorii satului Muntenești, comuna Bârzești-Vaslui, nu voiesc să dea adeziuni pentru a fi membri la cooperativă și comentează că prin aceste adeziuni sunt înșelați și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în infamantul „colhoz”. Gospodăria Agricolă Colectivă „7 Noiembrie” din Vaslui, la o defilare de 1 mai a „oamenilor muncii” (1963) c tii au mai adăugat una: interzicerea pârlirii porcilor și confiscarea pieilor crude, în așa fel încât, bieții oameni, nici opinci nu mai aveau din ce-și confecționa! Comandantul miliției județene semnalează și această...porcărie, i. Rufe „de partid” murdare, spălate la secret În mod intenționat, am plasat la finalul acestui material inedit, o problemă de „spălare a rufelor murdare” în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
următoarele: informațiile primite de la Comitetul Provizoriu Județean Vaslui, conținute în adresa no. 137/1949, sunt perfect întemeiate. În seara zilei de 7 decembrie 1949, Florica R. împreună cu Vasile Gh. M., Grigore M. și Ștefan Gh. M. au băut în restaurantul Opinci din piele de porc din cauza cărora țăranii puteau face pușcărie la „legea sabotajului” Opinci din cauciuc pentru care țăranii nu făceau pușcărie la legea sabotajului”, dar puteau f întrebați de unde au cauciucul „ i itru Mocanu. Pentru aceast fost desem CAPITOLUL
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sunt perfect întemeiate. În seara zilei de 7 decembrie 1949, Florica R. împreună cu Vasile Gh. M., Grigore M. și Ștefan Gh. M. au băut în restaurantul Opinci din piele de porc din cauza cărora țăranii puteau face pușcărie la „legea sabotajului” Opinci din cauciuc pentru care țăranii nu făceau pușcărie la legea sabotajului”, dar puteau f întrebați de unde au cauciucul „ i itru Mocanu. Pentru aceast fost desem CAPITOLUL III Militari ai armatelor beligerante căzuți pe teritoriul judetului Vaslui în al doilea război
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în spatele frontului a avut mult de suferit datorită lipsurilor cauzate de război. Oricum, chiar și la procurarea tălpii, prioritate aveau angajații statului care periodic întocmeau „tablouri” cu necesarul propriu. Cât despre țărani, aceștia fuseseră învățați de mult timp cu portul opincilor din piele de porc, deci aproape că nu intrau în socotelile Ministerului Apărării Naționale. La dosarul cercetat am găsit două astfel de „tablouri” care ni s-au părut interesante mai ales datorită faptului că în ele se regăsesc nume de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aproximativ 60 de vedre (750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în grabă la începutul anului 1917 pe meleagurile noastre cu trenul sau pe jos, aveau „echipamentul” cu care plecaseră în grabă de acasă adică: sumane, căciuli de miel (mai noi sau mai ponosite), nădragi din postav sau ițari, precum și nelipsitele opinci din piele de porc. Cei culeși de prin orașe, aveau bocanci, ghete sau pantofi. Năprasnica iarnă a anului 1917, cu geruri de până la -250 și viscole interminabile și tăioase, a completat în mod nefericit un tablou al groazei și disperării
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CONCLUZII De la o vreme, în politica educațională toată lumea, de la vlădică pănă la opincă, reiterează cu patos ideea de reformă. Adevărul este că domniile lor specialiștii în reforme, “trudesc” din greu. Fără nici o strategie pe termen mediu ori lung, în fiecare an la fiecare schimbare de echipă, sistemul educațional romănesc a fost bulversat din
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
crescut copiii... Bărbatul se pronunță scurt, apăsat și ironic pentru renunțarea la această liniște a colibei pe care o vede sinonimă cu sărăcia: Vorbă scurtă... să rămânem aici, să cârpesc și mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată ziua în opinci sau desculți... Nu e nimic prefăcut în dialogul lor. Dovada o constituie cea de-a doua replică a soacrei la fel de așezată ca și cea dintâi care urmează răspunsului înțepat al ginerelui: Eu zic numai ce zic eu, vă spun numai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trudă, fiindcă, vorba cronicarului, altfel Îi va fi inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am hotărât să Întrerup
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Voi o să mâncați după ce se va face ziuă că acum, de vă dau drumul În țarc, până s-or scula ai casei, dau lupii la voi și vă spintecă. Întors În casă, badea Mitru Începu să-și caute de zor opincile. Vezi că le ai după sobă, și umblă mai Încet că scoli toată casa. Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să se mai Înmoaie pentru a nu-l supăra la picioare, Își Înveli
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să se mai Înmoaie pentru a nu-l supăra la picioare, Își Înveli În ele cu grijă picioarele până sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu sforile cele puternice Împletite cu păr luat din cozile cailor. Își luă apoi șerparul și bunda după care se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată de șuncă așa cam cât dosul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
florale și ghete cu tureac Înalt pe care le va lua tata când se va Întoarce de la dusul plutelor, poale cu altițe, suman și bondă, numaidecât trebuie să aibă până la anul. Că cine știe ....? Până atunci, pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce cu plutele, tatăl tău va găsi papuci (ghete) de cei cu tureacul Înalt și piele moale ca bumbacul. Lada de zestre va
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
biserică, neîncăpătoare În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
culturii în viața cotidiană; p. 164, r. 11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
trebuie nesocotită de către autorități înțelepciunea oamenilor simpli; p. 33, r. 18 19 : „Țăranul, când merge tropăiește, și când vorbește, hodorogește” subaprecierea propriilor calități, pe care oamenii simpli o manifestă dintr-un exces de modestie; r. 28 30 : „de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării” la problemele naționale trebuie să ia parte întreg poporul, indiferent de rangul social sau de eveniment în sine; atât necazurile cât și bucuriile naționale trebuie petrecute în colectivitate; p. 34
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]