122,933 matches
-
Cei mai savuroși interlocutori ai Marinei Spalas sînt, de altminteri, cei mai implicați politic, dar și cei în care argumentul marginalității funcționează cel mai pregnant. E vorba despre Pan M. Vizirescu (de extremă dreapta și crezînd în continuare în justețea opiniilor lui), Paul Lupașcu (comunist din convingere, cu sentimentul c-a fost trădat de conducerea partidului în care s-a implicat, dar nu neapărat conștient de absurdul ideologiei) și Emil Wagner (țărănist, manist, demisionat din partid după 2000); din păcate, deși
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
autohton, așa încît, după cîteva repetiții, totul a fost abandonat. Și pentru Oedip, regizorul a venit extrem de bine pregătit și documentat. Nu sînt critic muzical, nu pot vorbi din punctul acestuia de vedere. De aceea se află în această pagină opinia avizată a doamnei Ada Brumaru, colaboratoarea noastră. Pot însă să spun că m-a interesat teatral această propunere, m-a interesat să ascult muzica, să urmăresc integral partitura și pe tînărul protagonist Ștefan Ignat, să descopăr gîndurile regizorului Petrică Ionescu
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
pentru optzeciștii înșiși aflați azi între 45 și 50 de ani). Participă la anchetă scriitori din generații diferite: Claudiu Groza, Ion Pop, Gh. Perian, Ruxandra Cesereanu, Simona Oprescu, Mihaela Ursa, Al. Cistelecan și Vlad Roman. De citit totul, mai ales opiniile dlor Pop și Cistelecan. O dezbatere în trei aflăm în Columna nr. 5-6. Directorul publicației din Tg. Jiu, dl Gh. Grigurcu, i-a invitat pe dnii Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican să reia o mai veche discuție în aceeași formație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
opera lor, ci mai mult pentru atitudinile și apartenențele lor trecute). Nimeni din redacția RL nu se implică în alegerile ori în judecățile dlui Ș, așa cum de altfel nu se amestecă în scrisul nimănui. Nu e vorba de a împărtăși opiniile celor pe care-i publicăm. Problema este că se preferă de către mulți comentatori de astăzi o judecată globală negativă asupra unor autori pe care critici foarte supărați pe comunism nu-i mai citesc, iar cînd cineva chiar îi recitește, e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
PCR, sunt șlefuite sau retezate, orice critică e, prudent, relativizată (despre un personaj care afirmă că fiii celor care nu sunt proletari n-au dreptul la studii superioare: "Parcă el știe ce spune?"). Autorul se dezice prompt de cei cu opinii neortodoxe și îi înfierează, tot mai zelos, pe liberali, burghezi, reacționari și legionari. Refacerea romanului dublează rescrierea istoriei de către regimul Ceaușescu. Autorul încurajează mediocritatea, când ea are origini sănătoase, înregimentarea energiilor sociale (dar și a literaturii!), întrecerea socialistă și pedepsirea
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
M}R. Alte sugestii au fost mai aplicate, precum cele ale lui Nicolae Manolescu, referitoare la organizarea tîrgurilor externe de carte de către ICR, și la acordarea finanțării, la "capitolul" Culte, exclusiv pentru restaurarea bisericilor de patrimoniu. Participanții (printre care, exprimîndu-și opiniile sau tăcînd cu subînțeles, i-am recunoscut pe Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Pavel Sușară și Mihai Zamfir, de la România literară, alături de Gabriela Adameșteanu, Dragoș Bucurenci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Roxana Crișan, Albert Kovacs, Cosmin Manolescu, Luminița Marcu, Tudor Octavian, Andrei
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
oraș, dintre tradiționalism și modernitate, lesne de urmărit în evoluția societății românești după revoluția din '48 - cu adepți și adversari ireconciliabili într-o înșiruire de generații până în zilele noastre închise dialogului. Pentru o mai clară orientare sunt evocate mai întâi opiniile unor reputați filosofi sau sociologi asupra firii însăși a poporului român, de la C. Rădulescu Motru, D. Drăghici, Ștefan M. Zeletin (la acesta românii sunt considerați ca rasă occidentală, cu obiceiuri orientale) până la Mihai Ralea. în Fenomenul românesc Ralea trasa un
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
aplomb diplomatic." Vine acum vorba de pluritalitatea modelelor antisemite, de mereu prezenta logodnă între ură și interese. De tot interesul modalitatea analitică a situației Tinerei generații (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu) în raport cu Legiunea, rolul lui Nae Ionescu în fasonarea disponibilei generații, opiniile acestuia despre creștinism, Dumnezeu, morală - refuzul iubirii de aproapele, despre, în fine, cultul morții. Doctrină ce nu i-a fost străină nici lui Mircea Eliade - nu tot tineretul vremii împărtășea încântarea de a aparține unui mic Paris! Mai cu seamă
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
parte, să omogenizeze discursurile (foarte diferite ca stil) sau cel puțin să le confrunte pentru a le face compatibile, iar pe de alta să echilibreze prin comparație balanțele de apreciere a personalităților. Coordonatorul a dat colaboratorilor săi libertate totală de opinie și de desfășurare. Rezultatul este însă unul cu totul paradoxal și nemulțumitor, prin etalarea sentimentelor (în general, pozitive), căci un dicționar inconformist, fără principii și limite, își compromite chiar obiectivele sale de prezentare neutră (pe cât e posibil) și informație utilă
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
din plin de coeziunea care-i lipsea celui hong-konghez, dar ingredientele, luate în parte, nu mai sunt fascinante, ci banale. Majoritatea criticilor de film afirmă la unison că In vino veritas e o "mică bijuterie". Nu pot subscrie la această opinie, tocmai pentru că o bijuterie presupune un oarecare grad de stilizare, iar acest film e complet lipsit de ea. Povestea e cursivă: doi prieteni, Miles (Paul Giamatti) și Jack (Thomas Haden Church) pleacă într-o excursie în ținutul vinului (nu, nu
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism similar al percepției, și artistul plastic care îndrăznește să facă dovada accesului la vorbirea articulată. Retorica sa, încercarea de a-și exterioriza narativ ideile, curajul de a formula opinii și de a lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că a fost perturbată comoditatea așteptării, surse de netăgăduit pentru grave suspiciuni. Dacă scriitorul este bănuit că prin prezența în imediat și prin acțiune își automutilează forța imaginației și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
colecții de istorie literară, nu va fi niciodată îndeajuns de apreciată și nici suficient de bine pusă în evidență. Din această postură și cu enorma experiență pe care o avea în domeniul editării, Z. Ornea a putut să-și exprime opiniile și despre munca altora. A și făcut-o ca un expert foarte necesar, într-un domeniu de foarte strictă și delicată specialitate. Cronica edițiilor din "România literară" ne-a obișnuit cu seriozitatea, temeinicia și consecvența analizelor întreprinse de Z. Ornea
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
opera unor mari scriitori (Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau M. Sadoveanu, de exemplu). Toate aceste subiecte posibile sunt "povestiri" de istorie literară cu final deschis. Ornea a fost, în sine, o instituție culturală și editorială, o personalitate de opinie clară și fermă, neezitând să se exprime limpede atât despre politica trecutului, cât și despre aceea a prezentului, citită din perspectivă istorică. A fost un editor excepțional, căruia cultura noastră clasică, modernă și contemporană îi datorează enorm pentru programul înțelept
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare, scriitorii adevărați și debutanții de talent au nevoie de o bună doză de paranoia pentru a rezista situației care pare a se eterniza. în plus... vechiul și vigurosul fatalism românesc
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
lipsește, cum o spuneam amicilor mei din tinerețe, "o bună casă de discuri"! Le lipsesc platformele de lansare cu tot ce comportă ele azi: edituri puternice, agresive, reviste de ținută, radio și tele cu accente culturale susținute, ample, curente de opinie, critici de direcție etc. O să spuneți: și bani! Da, și bani, e adevărat! Dar... când ai un poet ca Ion Mureșan - un exemplu printre altele, nu foarte multe! - e admisibil oare ca acesta să fie cunoscut doar de cercul cam
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
vede Al. Săndulescu. Multe texte sunt ignorate de comentatori, se folosește citatul tendențios, surse de mâna a doua (observație care atinge, în câteva aspecte, și apreciatul studiu al lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească), plus informațiile relative și opiniile "umorale" ale lui M. Sebastian în privința lui Eliade. De vreme ce prea mulți comentatori încruntați s-au angajat în dispute, cum prea multe pagini adunate de M. Handoca în Texte "legionare" și despre "românism", nu ar mai constitui pentru unii surse de
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
guvern, după cum nu exclud nici molipsirea unei bune părți a guvernanților de voința sa de schimbare. E important ca în demersurile sale Băsescu să-și asigure aliați - cum ar fi, de pildă, presa și intelectualitatea. La aceste categorii producătoare de opinie s-au câștigat și s-au pierdut absolut toate bătăliile politice din România post-comunistă. Nici profesorul universitar Constantinescu, nici profesorul universitar Năstase n-au înțeles acest lucru, tratând cu un dispreț ciocoiesc exact păturile cu influență substanțială în rândurile societății
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
lui G. Călinescu din 1941 a impus imaginea lui Ioan Slavici ca mare scriitor. Chiar dacă Maiorescu credea în el ca nuvelist și pe această bază își construiește teoria "romanului poporan" în articolul Literatura rămână și străinătatea din 1882, totuși această opinie pozitivă nu a fost preluată de succesorii maiorescianismului pe linia criticii estetice. Dimpotrivă, moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci, de vreme ce opera lui Slavici a fost eclipsată până în 1941 (G. Călinescu își prefigurează opinia într-un articol din 1937). De ce nu exista (pur și simplu) scriitorul Ioan Slavici pentru E. Lovinescu? Nu vreau să-i fac lui E. Lovinescu un aspru rechizitoriu, pentru că nu l-a luat în seamă pe Slavici (mort la 77
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
victoria fantasticului" și revelația blagiană a misterului (p. 217) sau construcția narativă "dincolo de orice experiență realistă" (p. 215), o literatură "fantastic-subiectivă" capabilă să realizeze conjuncția dintre Prometeu și Narcis (p. 218). În critică, tinerii scriitori vor o totală independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
fie chiar Leo Șerban cel care pune întrebările, căci și noi băgăm mîna-n foc că n-ar plictisi. l În ZIUA LITERAR| nr. 135, 18-24 dec. 2004, un interviu luat lui Andrei Pleșu de Iolanda Malamen, cu răspunsuri tranșante, cu opinii convingătoare și cu formule memorabile al căror secret de fabricație îl deține intervievatul. Cîteva exemple. Despre presă: "Mă irită schizofrenia multor gazetari care trec prea ușor de la principialitate la compromis, dar lucrul care mă irită mai mult decît orice este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Dimisianu este ceea ce s-ar putea numi un justițiar în sotto voce. El corectează în permanență, fără resentimente, cu seninătate și umor, detalii referitoare la operele sau biografiile unor scriitori, unele dintre ele perpetuate în forma lor eronată la nivelul opiniei publice. Ca un indicator de mare precizie criticul pune întotdeauna lucrurile la punct. El scoate în evidență voltele etice și estetice ale lui Tudor Arghezi din perioada postbelică, vorbește despre curajul unuia dintre stîlpii de susținere ai poeziei proletcultiste, Dan
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
dură, stihială și scandaloasă cum o descrie Paul Cernat în prefața sa, altfel excelentă. Calitatea percepției, subtilitatea și forța narativă, în fine, concepția sa artistică, ambițioasă, bine conturată și (nu numai prin asta) matură, fac din Veronica A. Cara, în opinia mea, și din cele citite de mine, cea mai bună tânără prozatoare a momentului.
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
o lumină inedită. Dincolo de polemică, acest portret, care cuprinde multe documente inedite, are semnificația unei prețioase relecturi a întregii opere a lui Ionesco". Aceeași dublă interpretare a demersului lui Marie-France Ionesco: de răspuns polemic în particular la cărțile menționate, la opiniile privind atitudinea lui Cioran, Eliade sau Ionesco față de opțiunile lor politice de tinerețe, în general, și de apărare a ilustrului părinte, a dominat articolele și recenziile la apariția ediției românești de la Humanitas, lansată la Institutul Francez din București. Studiul în
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]