24,963 matches
-
Darius Khondji (și el cu o carte de vizită impresionantă), doar personajul lui Robert Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind chiar... "testamentară". Boyle ar fi trebuit să inducă aceeași tensiune și episodului dur care-i opune pe epigonii hippies cultivatorilor de cannabis de pe insula thailandeză unde ajunge eroul folosind harta lăsată moștenire. Băștinașii nemiloși nu mai acceptă să fie deconspirați prin numărul mare de indivizi ce nu mai părăsesc "raiul terestru" din care ei realmente își
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
față de această modă. De fapt, ia distanță față de orice modă.( Așa se și explică de ce poezia sa nu se demodează odată cu trecerea anilor, ajungând să se combine congruent până și cu poezia optzecistă.) Enunțurilor lapidare și solemne tânărul poet le opune explicații intenționat prozaice. Iraționalității îi opune logica. Dar aceasta nu înseamnă că renunță la poezie. Din negarea competentă a unui mod de a exprima elanul liric rezultă un fel de electricitate care exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
distanță față de orice modă.( Așa se și explică de ce poezia sa nu se demodează odată cu trecerea anilor, ajungând să se combine congruent până și cu poezia optzecistă.) Enunțurilor lapidare și solemne tânărul poet le opune explicații intenționat prozaice. Iraționalității îi opune logica. Dar aceasta nu înseamnă că renunță la poezie. Din negarea competentă a unui mod de a exprima elanul liric rezultă un fel de electricitate care exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are mai mult spirit critic decât talent
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
asemenea, are dreptate dl. Djuvara că, la noi, spre deosebire de Rusia, a fost nevoie, pentru asimilarea culturii occidentale, numai de una sau două generații. Dar nu istorisește nimic despre curentele de idei (prelungite pînă și în perioada interbelică) care s-au opus cu îndîrjire acestui proces asimilist al modelului occidental, considerat un atentat la identitatea noastră națională, cu înd primejdioasă aberație". Judicioase sînt și evaluările despre Ion Antonescu, despre care se spune că a mers alături de nemți cu armata, după recucerirea Basarabiei
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de ea, ca într-un fel de nouă iobăgie. Din acest punct de vedere, cultul postum al personalității dictatorului este doar vârful unui aisberg. Va fi poate nevoie de o nouă libertate și de o nouă revoltă, care să se opună mentalității de iobag revoltat. Dar instinctualitatea nu este doar ofensivă, ci se manifestă, prin chiar dinamica ei, și ofensator. Dacă există un specific românesc al acestei dinamici, atunci el provine din promiscuitatea presupusă de alianța în rezistența - pasivă și îndelungată
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
și continuată, apoi, la Spitalul Fundeni. S-a trecut, astfel, de la intervenții episodice la preocupare constantă și cît de profitabilă ar fi fost, în acest scop, posibilitatea frecventării unor centre specializate din străinătate. Dar stupiditățile anilor dictaturii comuniste s-au opus și de astă dată progresului. Apoi s-a înființat Spitalul Fundeni (unde a fost mutată clinica de chirurgie de la Colțea) croit după proiecte grandioase, dar mereu reduse din meschine motivații de economie. Dar, cu sprijinul prof. Voinea Marinescu, atunci ministru
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
zona Răului a fost mai puțin extinsă decît am fi dispuși a crede, contrabalansată de luciditatea activă, de temeritatea, mergînd pînă la eroism, a unor personalități despre care se vorbește nedrept de rar. Întrebat ce l-a determinat a se opune cu statornicie și energie comunismului, Pavel Chihaia a răspuns că e vorba de consecvență cu propriul ideal, pe care, în suișul vieții, se cuvine să-l păstrezi și să-l mărturisești", ceea ce nu e o chestiune de orgoliu, ci doar
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
mai puțin decât un bătăuș și violator de femei, manifestîndu-se în diferite situații ca un "egomaniac meschin și resentimentar"; Jean Jacques Rousseau, promotorul reîntoarcerii la natură, descoperitorul și revelatorul în literatură a vieții interioare a individului, a instinctului și intuiției opuse dictatelor unei rațiuni sterilizante, era un mitoman vanitos dotat cu un ego supradilatat, suferind de o devastatoare manie a persecuției și dominat de mila de sine, un ins care "iubind umanitatea în general, avea o puternică propensiune către răfuiala cu
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
de la NDR Radio-Hamburg, ansamblu pe care, de asemenea, zilele trecute, am avut prilejul de a-l fi audiat la București. Eschenbach construiește în mod eficient o muzică ce dispune ea însăși de o construcție fermă; mă refer la structurarea momentelor opus-ului simfonic coregrafic care este Ritualul primăverii de Igor Stravinski, la ultimele două părți ale Simfoniei fantastice de Hector Berlioz, o realizare - am mai notat-o - deloc fantastică... dar corectă în portretizarea imaginilor quasi cinematografice în "Drumul spre eșafod", în
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
Valentin Gheorghiu ne face părtași. Spre bucuria noastră și în folosul muzicii. Sub bagheta dirijorului francez Laurent Petitgirard concertul Orchestrei Naționale Radio a cunoscut un spectaculos crescendo, de la poemul simfonic "Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas, realizat cu frapante discontinuități, de la opus-ul enescian Suita "Săteasca", definit aproape corect dar fără har artistic, de la un acompaniament mult prea consistent al concertului mendelssohnian și până la acea impresionantă realizare, în primă audiție la noi, a versiunii orchestrale a poemelor din ciclul "Gaspard de la nuit
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
mai tare țesătură amicală nu le face față. Ideologiile îi despart pe oameni doar teoretic. Violența îi aruncă în tabere diferite. Torționarul și victima nu mai găsesc nici o punte de trecere unul spre celălalt. Lasă că ei nu se mai opun ideologic, putînd fi chiar adepții aceleiași ideologii, ca Silber și Pătrășcanu. Silber n-a rupt prietenia cu Polihroniade, deși ideilor lor țineau de extreme diferite. Pătrășcanu și Silber, comuniști, ambii, nu mai puteau avea nimic în comun, din clipa în
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
an de apariție al revistei, după care a fost angajat, tot mai mult, în imprimarea cotidianului România. Unele articole de doctrină politică le-a semnat cu pseudonimul Ion Darie. Un colaborator constant a fost Septimiu Bucur (1915-1964), care s-a opus sistematic față de atacurile împotriva creației lui Lucian Blaga de către I.N. Soricu (1882-1957) și a altor detractori, simpatiza cu ideologia literară a lui Oct. Goga (1881-1938). Un alt colaborator constant a fost Dan Petrașincu semnînd articole de o stringentă actualitate literară
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de inspirație sovietică erau calmate cu argumentul că nimic nu trebuie respins global, că erau și lucruri bune în realismul-socialist. Lăsîndu-l pe dl Breban în plata propriei conștiințe, aș prefera să mă refer la rezistența pe care breasla noastră a opus-o Tezelor. D-na Șipoș nu pare să aibă nici cea mai mică idee despre adevărata atitudine a scriitorului român față cu reacțiunea comunistă. Această atitudine s-a manifestat în formele caracteristice vremii. Dacă d-na Șipoș n-a găsit
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
celulei cerebrale românești de-a gîndi cunoașterea. Ceea ce reduce considerabil drastica sentință contrară a filosofului... Însă C. Noica se contrazice și mai adînc, ajungînd a susține la un moment dat specificul nostru, derivat al unei "Românii eterne", "sătești", nu doar opus Occidentului, ci și superior acestuia. Un soi de protocronism avant la lettre? Mai curînd, spre a nu exagera, o joncțiune cu poziția tradiționalistă a unor Blaga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu. Obiectul elogiului său devine "măsura" românească, valoroasă prin nota
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
să indice P.N.Ț.C.D.-ul ca pe o formațiune restauratoare - eventual a monarhiei - dar în orice caz a unei autentice democrații. Extraordinara prestație a lui Corneliu Coposu, purtătorul de torță al trecutului de luptă al partidului renăscut, care se opusese mai multor dictaturi, garanta o fațadă. În realitate, P.N.Ț.C.D.-ul s-a realcătuit cu lentoare, în sărăcie materială și mobilizând un segment electoral destul de redus - vezi rezultatele primelor alegeri prezidențiale, când Ion Rațiu a cules mai puțin de
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
-ul penețist lua asupră-și - ca formațiune principală în coaliție - toate măsurile unui guvern mai preocupat de conflictele interne decât de teribilele sale urgențe au provocat, încă din 1998-1999 o alarmantă pierdere în popularitate, căreia conducerea partidului nu i-a opus nici o strategie, dovedindu-se sublimă în a nu răspunde loviturilor deasupra și dedesubtul centurii. A nu fi realizat mai nimic în combaterea corupției, aceasta propriu-zis de neînlăturat într-o lume a pauperizării galopante, a fi rămas fără candidat la președenția
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
filmele lui Pintilie, cît și cele izbîndite de el ca director al Studioului de Film al Ministerului. Simpla existență a lui Pintilie e un memento neconvenabil pentru fiecare dintre ei, începînd de la Pintilie disidentul și ajungînd la omul care se opune azi, în plină libertate, prostiilor moștenite și pios conservate despre filmul românesc. În timpul lui Ceaușescu, în hotelurile mai de Doamne ajută din țară, filmele lui Sergiu Nicolaescu erau difuzate, dublate în engleză, pînă nu se mai vedeau pe banda video
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
chestiune însăși identitatea. Un punct al programului suprarealist stipula abolirea tuturor granițelor date de rațiune (în cel de-al doilea manifest, Breton denunța "caracterul factice al vechilor antinomii"). În acest cadru revoluționar, conceptele de imaginar și real nu se mai opun, ci se îmbrățișează, creatorii propunînd un soi de "oferte de real". Dali, bunăoară, echivala imaginarul cu un "real irațional", comentînd astfel celebrul său film, Cîinele andaluz, pe care l-a realizat în colaborare cu Bunuel: "Ceea ce face să existe o
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
l-a schimbat din funcție pe Gavrilă Țărmure, consilierul șef de la Bistrița, de departe cel mai eficient manager cultural, alături de Ștefan Drăghici, din structurile teritoriale ale Ministerului Culturii. Dacă intențiilor de politizare a tuturor nivelurilor administrației nu li se poate opune nimeni și oamenii le cad victime neputincioase fie definitiv, ca Ștefan Drăghici, fie administrativ, ca Gavrilă Țărmure, în spațiul privat, acolo unde măsurile administrative nu mai sînt posibile, noii agenți ai puterii, indiferent de culoarea lor politică, încearcă să găsească
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
dezastruoasă a editurilor Minerva și Univers, după privatizarea lor. Una din țintele polemicii dlui Râpeanu este dl Mircea Martin, fostul director al Universului, demisionar în semn de protest acum cîtăva vreme. Dl Martin e acuzat de a nu se fi opus privatizării. Aceasta e de fapt problema dlui Râpeanu: nu că privatizarea a fost proastă ori că acționarii majoritari de azi sînt niște escroci. Problema dlui Râpeanu e că au fost privatizate cele două edituri. Autorul articolului e vădit mulțumit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
fost proastă ori că acționarii majoritari de azi sînt niște escroci. Problema dlui Râpeanu e că au fost privatizate cele două edituri. Autorul articolului e vădit mulțumit de informațiile pe care le deține cum că șefii Minervei s-ar fi opus, ei, spre deosebire de dl Martin trecerii editurii pe mîinile particularilor. Cum anume s-au făcut privatizările, de ce nu a fost verificată bonitatea cumpărătorilor și, mai ales, ce fac ei acum cu două instituții majore ale culturii noastre, nu țin cîtuși de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
nu a respins direcția în care se orienta societatea românească, ci excesele gestuale și pripeala, fatal superficială, căutând mereu să identifice necesarul pandant, și anume punerea în valoare a vocațiilor autentice. Așadar, nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească liberalismul a traversat câteva etape de adaptare complexe și contradictorii, ce i-au pus eficiența sub semnul întrebării
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
și-au propus să rupă lanțul nesfârșit "ce ținea încleștate mădularele nației" 8). Nu fără insolență, ei se vor autoproclama campionii civilizației moderne și singurii în stare să o articuleze. Restul era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată ființa. Analiștii ce s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele antiliberalism eminescian", ignoră faptul esențial că în epoca sa liberalismul era în stare fluidă și nu realizase fuziunea dintre opinii și convingeri. Concordanța dintre acestea nu putea fi apanajul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
răului "care bântuie țara noastră - credea Eminescu - va deveni mai mult sau mai puțin conservator"18). ~n plus, conservatorismul este reclamat și de pesudocivilizația modernă de la noi, creație a raționalismului frazelor, gol, insipid și inexact. Acestei orientări Eminescu i-a opus "realismul naturii înnăscute a statului"19) și progresul libertății în cuprinsul ei real. Ordinea socială, statornicia dreptului și a adevărului, preeminența statului sunt opțiuni conservatoare curente în discursul eminescian. Fără garanții "de știință și integritate", fără a sprijini meritul și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui din motive mai mult șovine, apoi și la intervenția mamei adevărate, din gelozie. Tatăl va reuși să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi și capeți un nume, e
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]