785 matches
-
momentul de față, când am venit să-mi iau rămas bun, de la vechiul meu prietenă E în uniforma albă, cu casca subsuoară, și cu mâinile împreunate deasupra centironului. După fiecare frază își privește vârful pantofului alb, ca pentru a-și orândui gândirea. Apoi trece în salon să ia o gustare. ă Iată și pe Omul cu ciocul de aramă. Și-a pus o cravată neagră. Ține o frigare în mână din care picura sângele meu. - Zitta, deschide fereastra că pute a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
țării, în 19 ministere și mai nou în aviație și în cucerirea spațiului cosmic. Deci, femeia a depășit cu mult limitele căminul ui. Dar femeia oriunde s‐ar afla, ea nu trebuie să uite că altarul principal în care a orânduit‐ o Dumnezeu este căminul și familia sa, unde ea are misiunea principală de a naște, a crește și educa copii. Acolo, în familie, femeia mamă este stăpână, este „Regina vieții”. Vasile Militaru spunea un adevăr: „Din același lemn se face
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
i-au închisu-i. Și a doa dzi i-au scos la Divan,... și ei nemic n-au mai putut să tăgăduiască faptele lor, și au spus drept că ei sântu vinovați. Deci Duca-vodă mult i-au mustrat și au orânduit pe Toader Flondor vel-armaș de le-au tăiat capetili a tustrii dziua amiadzăzi la fântâna denaintea porții domnești”. Și acum, dacă tot ne aflăm aici, în fața Curții domnești, te rog să-mi spui ce știi despre dania lui Ștefăniță Lupu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit aici în Iași, ci și în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
simt ciolanele cam ostenite... Poftă bună, dragule. Ne vom vedea mâine dimineață. Nu știu cum s-a întâmplat, dar după ce am mâncat, întinzându-mă în crivat, am adormit pe dată. Asta poate la gândul că bătrânul mi-a lăsat libertatea să îmi orânduiesc singur treburile. Cât oi fi dormit nu știu dar, când am deschis ochii afară se înserase deja... “Asta înseamnă că am dormit dus o după amiază întreagă. Uite ce înseamnă lipsa grijilor!”... De pe prichiciul sobei îmi zâmbea un buchet de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spre soarele aflat la chindie, a spus cu oarecare tristețe: --Până ajungem noi la chilii, soarele se rostogolește după deal luând cu el și funigeii... --Ce sunt de fapt funigeii, părinte? --Vezi tu? Dumnezeu le-a făcut și le-a orânduit pe toate. Fiecare ființă se poate mișca în felul ei: se târăște, pășește, zboară sau sare dintr-un loc în altul în fel și chip. Un păianjen însă, care trăiește pe pajiști însorite, toamna, în zilele frumoase, sare dintr-un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să ne vedem fiecare de ale lui. --Noapte bună, dragii mei. Ne vedem mâine dimineață, la micul dejun. --Noapte bună, am răspuns toți aproape într-un glas. Am intrat în chilie și, cu gândul la plecare, am început să-mi orânduiesc bagajul... În cele din urmă, am ieșit să mă mai pătrund de starea locului... Când m-am întors, am constatat că totul era pus într-o ordine desăvârșită. Până și rucsacul cu bastonul erau lângă ușă... O legăturică cu plăcinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ceres-Demeter zburând prin nori într-un car tras de balauri (gravură) (Vincenzo Cartari, 1647) j) Să-l amintesc și pe regele Numa Pompilius (secolele VIII- -VII î.e.n.), care, ca mare preot al zeului Jupiter Elicius („cel invocat să coboare”), a orânduit și a consemnat în 12 cărți riturile care trebuiau îndeplinite în scopuri meteorologice. Regele Numa nu a fost propriu-zis un „călător prin văzduh” decât în sensul că s-a ridicat la cer după moarte. La dezgropare, sicriul i-a fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
normă, având ca rezultat o Lume accidentată, deci „imperfectă”. Cele două acțiuni demiurgice - ordonarea și „urzirea” Lumii - nu se înrudesc doar din perspectivă simbolică, ci și din perspectivă etimologică : lat. ordior = „a urzi o țesătură”, lat. ordino = „a ordona, a orândui, a organiza”. Dacă Labirintul poate fi privit - așa cum am făcut-o deja - ca o „insulă de Haos” în mijlocul Cosmosului, atunci acțiunea lui Tezeu de a depăna ghemul pe traseele întortocheate ale Labirintului poate fi privită ca o încercare de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
temperamentul echilibrat al Elizei Conta ar fi una dintre explicațiile opțiunii ei: neavând urmași a decis ca să aloce Crematoriului din București o sumă de bani, pentru incinerare, bani din care și să "i se facă cele ce cere legea creștinească, orânduind iarăși ca cenușa trupului ei, să fie zvârlită, ori în vânt spre răsărit, ori dată pe apa curgătoare a unui râu, din apropierea Bucureștilor"199. Acest gest era interpretat de către arhimandrit drept rezultatul luptei îndelungate ce s-a dat in sufletul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Șerboianu nu proba decât inconsecvența, dar, mai ales, lipsa sa de credibilitate : "Acum, cititorii noștri, cred că se vor lumina destul în urma celor publicate de acest inconștient, spre a ocoli acest cuptor satanic, păstrând legea și obiceiurile adevărat creștine orânduite și păstrate de Biserica noastră ortodoxă"206. După cum aflăm din aceiași publicație, Calinic I. Popp Șerboianu nu a fost singurul monah ce intrase în tabăra cremaționiștilor. Cel de-al doilea era Nifon Ianculescu, care la un moment dat ajunsese pe la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
păcătos de sfera harului lui Dumnezeu, Care, cu îndurarea Sa, iartă păcatul și sfințește pe cel păcătos. Ca să dea posibilitate ispășirii de păcate și omului, cu desăvârșire sărac, căruia punga nu i-ar fi-ngăduit cumpărarea de animale mari, Moise a orânduit aceasta: "dacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră pentru păcatul lui, două turturele sau doi pui de porumbei, unul ca jertfă de ispășire, iar celălalt ca ardere de tot" (Levitic Cap. V 7 și Cap XIX
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
A sosit primăvara! Au înviat florile și toată natura tresare la viață, sub imboldul binefăcător al focului solar și sub pământean. Tot c a fost adormit se deșteaptă la o nouă viață, sub influenta acestei legi universale a căldurii lege orânduită de Marele Arhitect al universului, care este Dumnezeu. Dar...: Ce este din trup, trup este, și ce este din Duhul, Duh este". Se bucură trupul nostru material de ritmul acestei vieți, dar ceia ce-i dă înțelegerea superioară a existenței
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
încă dinainte și-a chivernisit și sfârșitul vieții sale, neavând să fie pentru nimeni povară și osteneală. În acest scop a lăsat Crematoriului din București o sumă de bani, din care să i se facă cele ce cere legea creștinească, orânduind iarăși ca cenușa trupului ei, să fie zvârlită, ori în vânt spre răsărit, ori data pe apa curgătoare a unui râu, din apropierea Bucureștilor. De aici se vede lupta data-n sufletul ei între vechea tradiție moldovenească și libertatea de cugetare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la uman, iar când trebuie să acorde un verdict asupra lucrărilor Lui dumnezeiești, le pun pe seama lui Beelzebul. Prin urmare, Îl coboară până la diavol, negând lucrările Duhului. „E ca și cum șfariseiiț ar îndrăzni să spună, văzând ordinea lumii și providența care orânduiește șlumeaț, că însăși Creația este lucrarea lui Beelzebul, că soarele răsare ascultând de diavol și că datorită acestuia stelele se rotesc pe cer.” Atanasie îi pune pe farisei în directa descendență a evreilor „din pustie”: idolatri care-și reneagă Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mai demult vreo patruzeci, astăzi sunt aproape cincizeci. Marian Popescu le-a tratat separat într-o monografie. Autorul se arată generos cu eventualii regizori, recomandându-le să pună în scenă doar ce le place dintr-o piesă ori chiar să orânduiască actele după gustul lor. Acest liberalism auctorial nu e fără temei: piesele n-au structură riguroasă, nici ritm, unele fiind de-a binelea haotice; formula dramatică e imposibil de precizat. Au fost invocate mai multe nume de dramaturgi ori chiar
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
În raport cu societatea. Acest raport e precizat prin legiuiri sau regulamente, care după cum se știu, se deosebesc de la stat la stat, Însă prin toate se urmăresc acelaș scop: ca prostituț ia să fie cât mai inofensivă. Cercetând regimul sub care e orânduită prostituția, observăm că nici o legiuire nu-i perfectă, nici una nu dă o satisfacție integrală. În rezolvarea acestei probleme trebuie să se țină seamă că „prostituția trebuie considerată ca o asociație de boală și viciu, care se desăvârșesc Într-un mediu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Poate datorită neobservării acestor deziderate, legea din 1930, prin care s-a statuat prostituția, n-a ajuns la rezultatele sperate. În constatările ca și propunerile care urmează să le expunem, nu ne vom ocupa de legiuirile ca și temeiul lor, orânduite În alte state, nu vom discuta avantajele sau dezavantajelecutărui sau cutărui regim, ne vom referi numai la faptele constatate de noi și la rezultatele pe care le -am obținut. Timpul de 12 ani, de când a fost aplicat În țara noastră
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
întâlnire, deci a inteligenței cu curajul. Se spune că inteligența e prudentă. Nu știu dacă adevăratul curaj nu e o condiție la fel de importantă.” Alexandru Ivasiuc 130. „O cameră fără cărți e un trup fără suflet.” Cicero 131. „Se cuvine să orânduim și să facem un întreg din ceea ce am cules prin citire. Să facem ca albinele care zboară încoace și încolo, căutându-și hrana în florile ce pot da miere și care în urmă așază și orânduiesc în fagure tot ce
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
131. „Se cuvine să orânduim și să facem un întreg din ceea ce am cules prin citire. Să facem ca albinele care zboară încoace și încolo, căutându-și hrana în florile ce pot da miere și care în urmă așază și orânduiesc în fagure tot ce au cules.” Seneca 132. „A citi scrieri înțelepte (frumoase) numai pentru a le admira stilul înseamnă ca și cum te-ai opri doar la culoarea și la mirosul plantelor folositoare și a nu da atenție sau a nu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în putința Linei să facă. Ideea că trebuise să-1 refuze, că ,,bietul Lică" pleacă pe front, dase Linei o strîm-bătură sentimentală comică. Ai fi zis că vrea să plângă. Totuși Lică nu pleca încă. Rămăsese printre cei din urmă. Așa orânduise șefii și el le sprijinea bucuros dispozițiile. Pe la Prundeni venea din ce in ce mai des, dar JIU la conacul boieresc, unde femeile vorbeau prea mult de război, ci la cel logofețesc. Pe Hallipa însă îl vedea și-i era mereu binevoitor. Hallipa era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ei intim. O vioară de valoare, violoncelul de fabricație superioară, harpă, flaute și alte instrumente complimentare asigurau ansamblurile. Firește, executanții veneau, de obicei, cu instrumentele și partițiile lor, dar la nevoie nu se putea invoca nici o lipsă. Biblioteca muzicală era orânduită și ea pe compozitori și instrumente și era completă de la clasici la moderni. Cele mai îngrijite preocupări erau acordate acusticei și sala de muzică își avea arhitecții ei asidui ca și executanții. Încercările de muzică de cameră reușise așa de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
uriașe, de pe munții piscoși care adăposteau Leysins, Maxențiu privea cu durere și revoltă procesii felurite, toate variantele morții lui proprii, pricinuită de femeia avară, adulteră și criminală. Prin mintea lui, abandonată vedeniilor, treceau suferințele, solemne ca și ritul îngropăciunii lui, orânduită de el singur. Era o durere nobilă, o revoltă măreață, care, deodată obosită, se umilea din nou. Maxențiu, cu o gură scâlciată de plâns, așa cum sta urât, netrebnic, acolo pe o margine de canapea, scobora mereu mai mult în mizerie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
decorul de lux o punea în inferioritate. Prezintarea ei siînjenise puțin pe Elena! "Ma demi-soeur spunea când era nevoie. Mai adesea o trecea subt ta; ere, ca pe o prezență neînsemnată. Participarea sau lipsa ei de la plimbări și recepții era orânduită la fel cu tot restul și nu da loc la Uirburări. Cu o memorie matematică, Elena își amintea de ca la intervale proporționate. Trimitea să întrebe dacă domnișoara Norica vrea să iasă cu guvernanta și copilul, sau trimitea să o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]