772 matches
-
presupuneri a (sic) lipsei de scrisori din partea ta, cu confesiuni tăiate de sosirea petrolului (100 kg.), cu un rezumat al zilelor care au trecut de când nu a mai venit pe aici. El își gătește aici, își spală vasele și își orânduiește domiciliul din București. Era plictisit, dar nu pesimist; avusese ca dejun zeama de la o cutie de conserve, făcută supă. I-am servit aici brânză cu pâine, țuică de la Slat[ina], un măr și cafea turcească adevărată și i-am dat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
uman ce-mi mai este îngăduit. Trăesc în panică; s’ar putea să nu te mai văd, s’ar putea că însăși această casă ce-a fost zidită, în gândul tatei, pentru tine, aceste lucruri ce au fost alese și orânduite cu iubire pentru tine să nu le mai găsești, când te vei întoarce, dacă te vei mai putea întoarce... [...] Iubită mică, cred în tine, cred că ești copilul pe care îl visează toate mamele și nu îl am decât eu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sosit pe 4, și pe 6 le-am avut. Așa dar, odiseea acestui pachet a avut un sfârșit fericit, de vreme ce bucuria și un anumit aer sărbătoresc domnesc în casă. Pe divanul tău, pe hârtia fină cu care era acoperit, am orânduit ca într-o vitrină toate obiectele de la Paris, de care sunt grozav de mândră. A fost o zi frumoasă, draga mea. [...] M. 29/1950 I Duminică, 5 februarie [1950] Tocmai ți-am scris o c[arte] p[oștală]. Îmi încep
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
La 7 mai 1942, președintele Oficiului Județean Dorohoi, dr.Isac Axler se adresează Poliției Dorohoi și face cunoscut ordinul Guvernământului Bucovinei nr.339/1942 de înființare a Oficiului Județean al evreilor din Dorohoi și anunță că în 10 mai va orândui un serviciu divin în sinagoga Beth Solomon când „vor înălța rugăciuni pentru tron, Conducătorul statului și țară. La 15 octombrie 1943, primarul orașului Dorohoi, ing.Ion Pascu cu adresa nr.9041, comunică Oficiului Județean că: „în conformitate cu ordinul d-lui general
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
primăvară se pregătea să-și înfățișeze întreaga strălucire. Gândindu-se că bărbatul ei, Costache a făcut deja drum lung cu căruța, căci plecase înainte de a se ivi zorii să care mărfuri, în chirie, pentru negustorii evrei din târg, Maria își orândui în minte treburile de dimineață ce o așteptau, adică îngrijirea vitelor, hrănirea păsărilor și porcilor, pregătirea copiilor care încă mai dormeau. Lampa aprinsă încă de la scularea și plecarea lui Costache, lumina în continuare încăperea, așteptând să apară puternica lumină a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și maică-sa Marița n-aveau nici o mustrare de conștiință, au făcut ce au simțit ei că trebuie să facă. Capitolul VIII întîlniri și destăinuiri Toamna își arăta roadele bogate pe care le pregătise celelalte anotimpuri, vara și primăvara, așa cum orânduise Dumnezeu de la începutul lumii. Costache trebăluia prin ocolul vitelor cornute când auzi bătăi puternice în poartă. Merse acolo, deschise portița mică și spre bucuria lui, ochii săi întâlniră oaspeți dragi inimii sale: pe mama Elena, soacra lui de la CurseștiDeal însoțită
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Hunedoara. Noi eu, Iancu și vărul meu, Vlad Drăculea, alt pribeag, fugit din chezășia de ostatic la Stambul stăteam în fața căminului în care dogorea jăratecul, beam vin de Târnave și puneam țara la cale, ce spun eu? Europa! Lumea o orânduiam! Marele Iancu, "mare" și la trup și la faptă, umbla de colo-colo și castelul duduia sub pașii săi îndesați, dădea din mâini, despica văzduhul cu o nevăzută spadă, lupta, striga; se înfierbântase cât din vin, cât din luptele cu turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un sac legat cu sfoară un fel de raniță, se pare destul de grea. Sunt prăfuiți, nădușiți și gâfâie, gâfâie să le iasă sufletul pe gură, nu alta... Popas! orânduiește Șendrea. Boierii își aruncă la pământ armele, povara din spinare, după care se aruncă și ei în iarbă, să-și tragă sufletul. Întins în iarbă, gâfâind ca un câine fugărit, boier Juga bodogăne: Altă trăsnaie de-a lui Vodă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șterge lacrimile cu poala cămeșoiului: Eu... eu rămân cu Măria ta... Du-te cu ei! Nu vă răzlețiți! Adunați-vă în cete! Țineți aproape! Loviți-i! În jaf, ei se răspândesc în haite mici. Vânați-i ca pe jivine! Mihaile! Orânduiești cetele!... Eu, cu bruma de oaste, lovesc grosul hoardei ce îndeamnă spre Cetatea de Scaun! În două săptămâni, să-i spulberăm, să aruncăm tătărimea peste Nistru! Și-apoi, ca o furtună, ne repezim la Dunăre! Poate mai apucăm turcimea bălăcindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hainele, șeile, ca să scape fie neînarmați și goi, și se aruncau în Nistru..." Ian Dlugosz, Cronica Polonorum * "...Ștefan Voievod al Moldovei, oștean viteaz, bărbat mare în primejdie, mare la suflet în nenorocire și modest în norocire pe care o credea orânduită de la Dumnezeu; el a fost mirarea stăpânitorilor și noroadelor, când cu mijloace modeste a făptuit atâtea lucruri mărețe." Nicolai Caramzin, Istoria Rusiei * " Se spune că voievodul Ștefan a fost vestit... pentru priceperea lui în disciplina militară și pentru strălucitele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cap”. * Raiul e ca un fagure de miere pe care, asemenea albinelor strânse ciopor, se adună la un loc toți oamenii care de-a lungul vieții lor pământești și-au arătat unii altora o dragoste cât de mică. Vom fi orânduiți acolo tot pe „colective”, dar nu de muncă, ca în „raiul” socialist, ci de iubire. Munca noastră aceasta va și fi: să ne iubim cu o nesfârșită iubire. * Cel mai dostoievskian personaj din Evanghelii mi se pare a fi tâlharul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Victor Iusceanu. Să nu uităm însă atenția de care s-a bucurat și succesul repurtat de opera Oedip a marelui Enescu pe atâtea scene din Europa! (Flacăra Iașului, 12 iulie 2003) PRIMA VIOLETA IEȘEANĂ - ELLA URMĂ Nu știu cum s-or fi orânduind nostalgiile în depănarea lor neîntreruptă, dar cu siguranță pentru distinsa cântăreață Ella Urmă ele au motiv să se aglomereze! Mai întâi amintirea primelor lecții de pian din școala primară, primite la NotreDame de Sion (care funcționa în actualul local al
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Până atunci, singura treabă a domnilor este să dispară. Noi nu avem posibilitatea de a-i onora (ce cuvânt plăcut pentru aceste stranii ființe!), la noi nu-i nici picior de "lord" sau "sir", la noi lumea bună s-a orânduit pe ranguri de "baron". A rămas deci, ca unică, implacabilă soluție, dispariția lentă, discretă, ascunsă de ochii lumii... "arsenic și dantelă veche"... praf și pulbere, chestii din astea... Liber la ucis păsările! M-am lăsat iarăși ispitit să trag o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu ne-am făcut înțeleși, toți ceilalți (mulți) care, asemenea mie, ne întorceam la prânz de la turul doi al alegerilor cu un sentiment cumplit de alienare: Ce căutăm aici? De ce am fost naivi să credem că lumea noastră se va orândui și pentru oameni care își fac onest profesia și joacă după reguli? Lupta pe față nu are nici o șansă la concurență cu lupta pe dos, iar noi pe cea din urmă nu o știm, dar adesea ne-a frânt. În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fel de putere de decizie. În Biserica Ortodoxă decide Sfântul Sinod care este alcătuit din călugări, care nu sunt căsătoriți, care nu trăiesc lângă femei, iar imaginea lor despre femei ca partenere de viață este abstractă. Prin urmare, o biserică orânduită de bărbați, care au ales singurătatea și izolarea, este greu receptivă la femei. Le cunosc prea puțin. O.Ș.: România se schimbă, se schimbă uneori forțat, nu se poate să nu se schimbe și Biserica Orotodoxă. Trebuie să fiți mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe fiecare în parte. El ajunge pretutindeni, ba chiar mai mult și mai sigur e că nici lumina soarelui nu poate ajunge la tot firul de iarbă ori la atomul pierdut în spațiu... Providența divină este o mamă gingașă care orânduiește totul spre binele nostru, ba chiar spre mai marele nostru bine; ar trebui să ne simțim conduși de mâinile sale materne». «Cel drept trăiește prin credință», spune Scriptura (cf. Hab 2,4; Gal 3,11). Don Calabria a crezut, s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
limba latină apar în acest volum numai atunci când termenii sunt definiți. 20 Vezi: temperō (I) vt. și vi. 1. a potrivi cum se cuvine, a amesteca în proporții juste, a combina, a prepara ... ; 2. a conduce (potrivind bine lucrurile), a orândui: ~ civitates a conduce statele, ~ rempublicam a orândui viața publică; 3. a modera, a tempera, a potoli ... ~ iras a potoli mânia; 4. a fi moderat, a fi reținut: difficile est ~ in potestatibus e greu să fii moderat în slujbele de conducere
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
atunci când termenii sunt definiți. 20 Vezi: temperō (I) vt. și vi. 1. a potrivi cum se cuvine, a amesteca în proporții juste, a combina, a prepara ... ; 2. a conduce (potrivind bine lucrurile), a orândui: ~ civitates a conduce statele, ~ rempublicam a orândui viața publică; 3. a modera, a tempera, a potoli ... ~ iras a potoli mânia; 4. a fi moderat, a fi reținut: difficile est ~ in potestatibus e greu să fii moderat în slujbele de conducere; 5. a se abține, a se reține
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Grigorie lX să răspundă favorabil în vara anului 1227 la sugestia episcopului de Strigoniu de a fi investit cu mandat de legat apostolic în Cumania și în ,,țara Brodnic vecină” cu dreptul de ,,a predica, boteza și construi biserici, a orîndui clerici și a hirotonisi episcopi” în numele papei. În anul 1226, regele Ungariei care era și conducătorul Transilvaniei, trece în Cumania din estul Carpaților unde obține convertirea unui număr însemnat de cu-mani iar în primăvara anului următor s-a desăvîrșit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca toți cetățenii să profeseze o religie adevărată, ci ca ei să profeseze o religie”. De aici și respectul față de religia celuilalt. rolul social clasic al creștinismului în SUA este foarte clar precizat de sociologul francez. El „dirijează moravurile și, orânduind familia, contribuie la ordinea de stat”. Interesantă este și importanța specială pe care Alexis de Tocqueville o acorda femeii Americane. Incontestabil, SUA au fost și sunt un spațiu social al marilor tentații și ambiții de putere și Îmbogățire. Or, religia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
negativă poate avea loc până la nemetal liber, sau până la un grad mai înalt de oxidare, în funcție de reactivitatea oxidantului: S 2 2e → S0 S 2 6e → S4+ S 2 8e → S+6 Metalele după activitate (tendința de a ceda electroni) sunt orânduite într-o serie (seria tensiunilor) în care capacitatea reducătoare cade de la stânga la dreapta. Oxidarea metalelor se face după schema: M - n e→ Mn+ Ionii metalelor, capabili să-și mărească numărul de oxidare, cum sunt Fe2+, Sn2+, Cu+, Hg+, Mn
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
unui consiliu de anchetă pentru a se pronunța asupra cazului de reformă a militarului. 2) Dacă afară din toate previziunile poliției militare duelul va avea loc, se vor aresta, de îndată, atât luptătorii, cât și martorii și diviziunea teritorială va orândui de urgență cuvenita cercetare spre a se trimite toți înaintea justiției, conform legilor. Aceste dispozițiuni se aplică și la celelalte elemente ale puterii armate îndată ce faptul s ar fi petrecut între doi ostași pe timpul aflării lor sub arme. Ministru de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țară care este numai agricolă nu poate să prospereze în avuția publică și privată“), la riscurile unei politici comerciale bazate pe principiile liberului schimb cu o țară dezvoltată din punct de vedere industrial („Noi, d-lor, prin această convențiune ne orânduim a nu mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare de grâu și de materii prime“), la politica de totală independență pe care trebuia să o promoveze țara noastră („Fiți români; urmați o cale politică românească! - aceea de a nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a dăruit mulți ani de cercetări devotate punerii în lumină a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile și zbuciumul se alungă în el „în voie și val-vârtej”, când așteaptă apariția certitudinilor sale, când face efort să-și „orânduiască în minte elementele aruncate de-a valma” până atunci, când se întreabă dacă să opteze pentru eseismul de tip Georg Simmel, pentru literatură sau pentru o catedră universitară. În noiembrie 1933, opinia sa despre profesorii pe care‑i audia era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]