13,244 matches
-
vlăstar, ca izvorul sporit în curgere, nesecat în zăgăzuire. Originile tatălui ei sunt găsite în vesela, harnica, buna Moldovă. Se pare că vine dintr-o familie care ar fi trăit cu fervoarea dragostei de cânt, la Buhuși, o mică localitate orășenească a județului Bacău. Această familie împuținată și împrăștiată azi, trăia cândva în bucurie, sub o pădure bătrână și dumnezeită, ca o parte de rai, un loc lipit de Buhuși, numit Lețcana. În ea aș fi cuprins și eu, cel care
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
de dansatori”. Poate fi un exemplu demn de urmat și de buldozeristul cu partenera sa de dans (o ospătăriță îmbrăcată toată în alb). Băiatul are pantofii noi, cu talpa tare, luați pe puncte și două cartele de alimente de la magazinul orășenesc. Abia-și atinge partenera de dans, ce se mlădie când într-o parte, când în alta, căutând privirea lui. Lângă ei, o altă pereche de dansatori, un artificier cu partenera sa se unduiau provocator. Urmează polca, ce însuflețește perechile de
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
nu ați uitat ce ați promis la despărțire. - Nu uit niciodată când promit ceva. - Bine atunci, vedem noi cine plătește cafeaua până la urmă. - Atunci să mergem. Eu am mașina de la serviciu prin apropiere. Ce ziceți de cofetăria din fața Consiliului Popular Orășenesc? Este cea mai apropiată. - Nu mergem la un restaurant? - Nu-i cazul pentru o cafea și nici ținuta adecvată pentru o asemenea unitate nu o am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină cu fum și oameni
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370159_a_371488]
-
copacilor în pragul nopții, Ionel tatonă: - Îți dă voie tăticul? - Chiar ai vorbit serios aseară? Mama a avut reticențe în acest sens. Tata a dat din coadă, poate scapă de-o gură de hrănit. - Se referă la perioada plimbării noastre orășenești? - Tu ce crezi? Doar n-oi fi sperat să-ți fi acordat, așa, tam nesam mâna! Doar n-ai cerut-o în genunchi. S-au uitat zâmbind unul la altul, iar el a ripostat: - Și ce-ai fi răspuns dacă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Nici o grijă mămico. Am mijloacele necesare s-l pun la punct dacă se întinde la cașcaval zise și Anica îndoind brațul spre a reliefa mușchii care de astă dată nu se iveau dintr-o ie brodată ci dintr-o bluză orășenească cu decolteu ceva mai liber. Oricum, arăta splendid in rochița puțin peste genunchi. Ionel, punând în portbagaj rucsacul, apostrofă: ” Remarc că ți-ai luat suficiente pijamale. Speram să te văd cum ești fără ele. Dar adio vise deșarte.” Oarecum dojenitoare
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
gospodărești sunt destul de bine îngrijite. Suntem invitați în casă. Odaia de zi este puțin cam intunecoasă. Gazdele ne poftesc să ne așezăm la masă! Scoatem merindele noastre, iar ei pe ale lor. Le punem la comun! Noi avem mâncăruri mai orășenești, șnițele, chiftele, roșii, castraveti, pâine albă. Ei ne servesc cu merinde tradiționale: caș de oaie, slănină, ceapă și desigur cu o gură de „pălincă de prune". „Poftiț, serviț” ne îmbie Saveta... și în scurt timp încep să ni se dezlege
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
copacilor în pragul nopții, Ionel tatonă: - Îți dă voie tăticul? - Chiar ai vorbit serios aseară? Mama a avut reticențe în acest sens. Tata a dat din coadă, poate scapă de-o gură de hrănit. - Se referă la perioada plimbării noastre orășenești? - Tu ce crezi? Doar n-oi fi sperat să-ți fi acordat, așa, tam nesam mâna! Doar n-ai cerut-o în genunchi. S-au uitat zâmbind unul la altul, iar el a ripostat: - Și ce-ai fi răspuns dacă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
Nici o grijă mămico. Am mijloacele necesare s-l pun la punct dacă se întinde la cașcaval. Zise și Anica îndoind brațul spre a reliefa mușchii care de astă dată nu se iveau dintr-o ie brodată ci dintr-o bluză orășenească cu decolteu ceva mai liber. Oricum, arăta splendid in rochița puțin peste genunchi.. Ionel, punând în portbagaj rucsacul, apostrofă: ” Remarc că ți-ai luat suficiente pijamale. Speram să te văd cum ești fără ele. Dar adio vise deșarte.” Oarecum dojenitoare
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
mediu, pe care le enunțăm în fig. nr.1 și instrumentele lor: armele și echipamentul militar, apanajul și simbolul cavalerului medieval; altarul, simbol al clerului și punctul central al vieții spirituale creștine medievale, ambele plasate în mediul liber țărănesc și orășenesc. Majoritatea celor fărăreligie încăse mai comportăîn mod religios (fărăsă-și dea seama). Nu este vorba doar despre superstițiile sau tabuurile omului modern, care au, toate, o structurăși o origine magico-religioasă. Dar omul modern care se simte și se pretinde areligios încămai
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Au fost aduși cu autobuze, cărucioare, găleți sau obligații de serviciu care condiționează jobul. Tot ei ies și la vot. Voința de fapt a populației este „fără politicieni care trăiesc împărătește din munca noastră” Gospodarul satelor cât și micul funcționar orășenesc sunt copleșiți de impozitele impuse de primari și aleșii poporului. S-ar lipsi cu drag de ei. Un primar ales pe drept de întreaga obște poate avea grijă de drumuri, școli și sănătate mai bine decât impusul partidelor „alesul poporului
STUPID de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354218_a_355547]
-
soldaților ruși în timpul Războiului Ruso-Turc, a avut denumiri diferite: str. Milionului, deoarece în tabăra militară se afla un milion de soldați, Moskavskaia, Alexandru cel Bun, Carol al II-lea, B-dul Lenin. Din 1990 și-a luat actuala denumire. În Grădina Orășenească o plimbare pe Aleea Clasicilor ne-a oferit posibilitatea de a admira cele 30 de busturi de statui ale unor personalități ale culturii românești și moldovenești: Spătarul Nicolae Milescu, Constantin Stamati, Constantin Negruzzi, Alexandru Hâjdeu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
atunci nu se utiliza internetul, așa că trebuia să străbați munții, precum Badea Cârțan, cu sacul de cărți în spate. Așa a ajuns și la sârbi. Cartea se numea „Primăvară face pozne” și era adorabila. A pătruns prin toate bibliotecile școlare, orășenești, municipale, județene, comunale, sindicale. O adevarată călătoare. Dacă ar fi s-o așez pe terezie, cântărește cât toate cele aproape o sută de cărți la un loc, pe care mi-am așternut numele. Cum ziceam, eram foarte bucuroasă că mi-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354658_a_355987]
-
mult, de mai bine, pe ruta perfecțiuni niciodată cucerite, la Buhuși. Dar, bine că orașul a scăpat ca prin urechile acului de asaltul guvernării ce-a dezafectat spitale în țara aceasta! N-am avea pretenția ca dintr-o dată, la Spitalul Orășenesc din Buhuși să răsară cabinete medicale de nivel și necesitate municipală, să zicem, dar e o mirare că la amploare națională, unele domenii medicale sunt tratate foarte pasiv. Printre ele, kinetoterapia! Ne reperăm, în acest context, pe exemplul Luminiței Stoian
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
Central al Societății "Renașterea". În calitate de președinte al Societății "Ajutorul" a preoților vâlceni, a achiziționat cel mai frumos imobil din centrul orașului Râmnicu Vâlcea, în care și-au stabilit sediul Banca populară a preoților și cântăreților, protoieria, căminul preoțesc, căminul cultural orășenesc și județean și biblioteca acestuia. Inițiativa a fost urmată și de preoții din alte părți, încât în toate capitalele de județ din eparhie s-au înființat societăți cooperatiste preoțești. În iunie 1942, ca președinte al preoților vâlceni, împreună cu prietenul său
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
orfani de preoți, profesori, învățători și cântăreți bisericești. Cooperativa a reprezentat cel mai viu exemplu de afirmare a spiritului de solidaritate a intelectualilor - preoți, profesori și învățători - din satele și orașele județului Vâlcea. În primăvara anului 1943, la cererea Primăriei orășenești, a preluat conducerea căminului cultural "Constantin Brâncoveanu" din municpiul Râmnicul Vâlcea, pe care l-a organizat în patru secții, între care și o Universitate populară, în cadru căreia au conferențiat profesori universitari din București și Sibiu și membri ai Academiei Române
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării, unde eu, invitată fără vorbe, aveam întâi-etatea cavalerului care-mi sorbea privirile, de câte ori mi le prindea cu ochii săi celești. Universul discuțiilor noastre cuprindea toate categoriile: de la geografie - materia mea cea mai dragă −, alunecam la
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi a fost colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și oameni de cultură, îndrumător a multor studenți și masteranzi, profesor a atâtor generații de studenți, membru a foarte multe organisme de specialitate
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la Bacău, Cotnari, Hârlău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Suceava, precum și feudele domnitorului din Transilvania, Cetatea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc din municipiul Sibiu. Părintele Profesor Aurel Jivi a fost colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și oameni de cultură, îndrumător a multor studenți și masteranzi, profesor a atâtor generații de studenți, membru a foarte multe organisme de specialitate
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt tot atâtea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Mă plimbam seara cu dânsul și îi povesteam despre cenaclu nostru. Am avut câteva emisiuni la Stația de Radioficare despre istoria Drăgășaniului, a originii limbii și poporului român. Dar colaborarea noastră la emisiuni nu a durat prea mult, fiindcă Comitetul Orășenesc de Partid a interzis continuarea difuzării rubricilor cu preotul Bălașa. Mai târziu, la Cluj, băiatul meu, Ionuț, l-a invitat, împreună cu poetul-preot Ion Marinescu din Sutești-Vâlcea, să-și lanseze cărțile și revistele în Sala de Sticlă a Primăriei clujene. Reîntâlnirea
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
pe cealaltă și-o așeză fără nicio opoziție de după umerii fetei în timp ce dezbăteau cu aprindere dacă vor participa sau nu la ședința cenaclului studențesc de peste două sâmbete cu tematica Arta în peisajul gălățean, organizat de Asociația Studențească Galați, la biblioteca orășenească „V.A. Urechia”. Ea va veni cu poezie și el cu o expoziție de pictură. Vor încerca să facă o tematică comună. La fiecare tablou pictat să existe o poezie care să reliefeze prin vers tematica imaginii imortalizate pe pânză
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
des Banats / Timisoara: the Metropolitan Cathedral - «the pearl» of Banat / Timisoara: La cathedrale metropolitane «la perle» du Banat După Marea Unire, bănățenii au dorit construirea unei catedrale la Timișoara: «La solicitarea Comitetului parohial Timișoara - cetate din 15 martie 1923, Consiliul orășenesc Timișoara (cu avizul nr. 1388/1925 a Prefecturii Timiș-Torontal) a donat (cu «drept de posesiune și proprietate absolută pentru toate timpurile») terenul pe care este a,plasată actualmente Catedrala, în suprafață de „5 jughere și 900 stânjeni pătrați”, adică 32
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
sfințit de mare, binecuvântat de soare și dăruit cu un filon nesecat de inspirație, adevărat tezaur al folclorului românesc. Aici s-a născut ideea înființării unei orchestre, a unui taraf, cu care de altfel, în colaborare cu Casa de cultură orășenească, am concertat în țară și străinătate, am participat la toate concursurile interne de profil. Astăzi m-am revăzut în acest tânăr și talentat ofițer, Lt. MARIUS ZORILĂ, de care mă leagă aceeași iubire - vioara. Virtuozitatea, talentul, zâmbetul său carismatic și
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
tatăl preotului iconom stavrofor Iova MEGHELEȘ care pe atunci era student la Institutul Teologic din Sibiu. De asemeni l-am cunoscut pe medicul primar interne Ioan POPA (n.1928 - d. 2002) născut în satul Gornea, care a funcționat la Spitalul Orășenesc Moldovo Nouă și care a tratat cu mult profesionalism multe generații de locuitori din zona Clisura Dunării. Ion Dragomir: Muzeul sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]