1,396 matches
-
ascunzându-se toată ziua la umbră și acționând noaptea, gemând și urlând... Micuța Amala a murit de nefrită în 1921, iar Kamala nu a trăit decât până la aproape 17 ani (a murit în 1929). În cei 8 ani petrecuți la orfelinat, Kamala a deprins treptat noi comportamente. După 10 luni, ea întindea mâna pentru a cere un aliment, în special prăjituri, pe care le prefera; 16 luni mai târziu, se ridica în genunchi, dar abia după șase ani (în 1926 avea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie ce le putea fi utilă îndeplinirii misiunilor lor delicate. Prințesa Hangerliu dădea ea însăși ceaiuri diplomaților și era o vizitatoare obișnuită a ambasadelor. De la un timp, de când se deschisese orfelinatul, Hangerliu apărea în timpul mesei, singur sau cu nevasta, și se arăta încîntat de regimul alimentar. Administratoarea, temîndu-se ca nu cumva să fie trimis în mod special de prințesă ca să controleze bunul mers al internatului, îl poftea la masă, oferindu-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și întocmise o listă de rubedenii de împins în locurile de comandă. Dăduse câteva declarații la ziarele din străinătate și pregătea o slujbă religioasă impozantă în amintirea lui Hangerliu la Mitropolie, cu care prilej ar fi luat parte fetele de la orfelinat și unitatea militară căreia îi aparținuse prințul, plus numeroasa familie și membrii ambasadelor. Așadar, prințesa se arătă serviabilă și propuse două soluții: una ca Pomponescu să se adăpostească un timp la orfelinat, unde paza la poartă era mare și călcarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care prilej ar fi luat parte fetele de la orfelinat și unitatea militară căreia îi aparținuse prințul, plus numeroasa familie și membrii ambasadelor. Așadar, prințesa se arătă serviabilă și propuse două soluții: una ca Pomponescu să se adăpostească un timp la orfelinat, unde paza la poartă era mare și călcarea pragului de cître turburători, un lucru riscat; a doua, să plece în străinătate pentru câtăva vreme, caz în care prințesa i-ar fi procurat imediat un pașaport. Pomponescu ascultă calm și posomorât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un pașaport. Pomponescu ascultă calm și posomorât cele două propuneri, mușcând numai un colț al buzei, și le respinse pe amândouă, ca nevrednice de persoana lui și impracticabile. Nu era demn de un Pomponescu să se ascundă printre fete de orfelinat, și unde? În casa lui Suflețel, în fond un ridicol adulator din clientela lui. Suflețel îl văzuse pe Pomponescu pe bulevard, în semiobscuritate, și, ca și în cazul lui Ioanide, o luase la goană, ca și când un monstru înfricoșător se îndrepta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
postnatali (3-12%): > infecții de S.N.C. (meningite, encefalite); > tumori cerebrale; > traumatisme cerebrale; > intoxicații diverse(Pb, nitriti etc.); > boli somatice în stare gravă: bronhopneumonii, sindrom de deshidratare, tulburări hidroelectrolitice, carențe nutriționale grave. D. Factori de mediu (psihosociali): > carențe afective grave; > hospitalism de orfelinat. E. Cauze necunoscute încă (30-50%). 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent 5.4.l. Tulburări de comportament Din punct de vedere al fenomenologiei clinice de manifestare, se împart în două categorii: A. Tulburări de comportament neepisodice, când acestea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
căldură cumplită mântuirea ceremoniei religioase. Familia Neuschotz se bucură de nume bun în cercurile ei și e cunoscută ca binefăcătoare atât față cu săracii îndeosebi, cât și față cu institutele de creștere ale comunității religioase. Răposata însăși era fondatoarea unui orfelinat și prezidenta comitetului de administrație a unei școale de fete. De aceea participarea la ultimele onori date unei membre a familiei n-au putut fi decât foarte vie. [12 iunie 1877] ["CU OCAZIUNEA CIRCULĂRII... "] Cu ocaziunea circulării otomane relativă la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încărcate de materiale peste care stătea ghemui tă și cocoțată o 292 lume întreagă care cuprinsă de groază și deznăd ejde nu știa de unde vine și unde se duce...” - măcina amintirile refugiului V.C. Nicolau, directorul Prefecturii Tutova... M. Lupescu, directorul orfelinatului de la Zorleni, în al său „Din vremuri grele”, arăta „îngrămădeala” în care au trăit orfanii din septembrie 1916 și până în mai 1917: „orfanii așezându‐se într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau, luau masa și făceau și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1917: „orfanii așezându‐se într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică, tarifele scrisorilor și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se publică la Bârlad, II, III la Fălticeni, IV, V la București, 294 completează Gr. Crețu. * Calendar de buzunar pe 1906 Calendar de buzunar pe 1906, apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prezentarea folcloristului Simion Florea Marian în Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, editura Academiei, 1979, a omis să prezinte colaborarea acestuia cu folclo riștii de la revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rezolvat cu succes lipsa de la cititori a colecției din perioada anilor 1935-1938. Începând cu nr.5/1996 redacția retipărește și vechea revistă. * Pe moșia Zorleni, proprietatea M.S. Regele Carol I, la 18 octombrie 1898 s-a inaugurat Școala de agricultură „Orfelinatul Ferdinand", înființat de rege în reamintirea însănătoșirii A.S. Regale Principele Ferdinand. Școala funcționa în baza unui regulament scopul așezământului fiind de „a primi și de a crește băieți orfani și săraci, mai ales fii de militari, de a le da
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primi și de a crește băieți orfani și săraci, mai ales fii de militari, de a le da o educație morală și de a i pregăti la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran, bun gospodar." Orfelinatul a funcționat pe moșia Slobozia Zorleni, din județul Tutova, proprietatea privată a regelui care îngrijea de întreținerea lui. Școala avea să primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai mici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
împărțiți în trei grupuri: cei mai mici de la 8 până la 12 ani, cei mijlocii de la 12 ani până la 16 ani, cei mari de la 16 ani în sus; cu odăi de dormit deosebite. Directorul, care reprezenta școala, locuia împreună cu familia în orfelinat. Primul director a fost M. Lupescu, care avea să fie, mai târziu, și administratorul revistei „Ion Creangă". La inaugurarea orfelinatului au fost de față: G. Pallade, ministrul de finanțe. P.S. Episcopul de Huși, dl. Basset, administratorul domeniului privat al regelui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei mari de la 16 ani în sus; cu odăi de dormit deosebite. Directorul, care reprezenta școala, locuia împreună cu familia în orfelinat. Primul director a fost M. Lupescu, care avea să fie, mai târziu, și administratorul revistei „Ion Creangă". La inaugurarea orfelinatului au fost de față: G. Pallade, ministrul de finanțe. P.S. Episcopul de Huși, dl. Basset, administratorul domeniului privat al regelui, deputați și senatori de Tutova, prefectul județului, public. Cu acel prilej s-a târnosit și biserica din Zorleni, reparată tot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aparține comunității...” ...” Orice copil care va aparține comunității va î nvăța mai multe, va fi mai prietenos, mai deschis la tot felul de influențe. Experiența sa va fi mai bogată.” Cât de bogată este experiența de viață a copiilor din orfelinate, a celor care au trecut prin instituția „copiilor de 416 trupă” ori a celor lepădați în internate se cun oaște. Nu se spune nimic în cartea la care m‐am referit, cui vor aparține bătrânii, neputincioșii”... Cât de motivată îmi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică (Fukuyama și "sfîrșitul istoriei") sau postsocială (în care actorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
substanțial situația copilului." (Ibidem, 1995, p. 202). Așadar, imediat după anul 1989, a început luarea unor măsuri importante pentru crearea unui sistem de protecție a copilului eficient și potrivit cu normele internaționale. Imaginea României a avut foarte mult de suferit din cauza orfelinatelor, unde copii erau destul de superficial îngrijiți, ca să nu mai vorbim de lipsa aproape totală de servicii care să sprijine socializarea lor și reintegrarea lor socio-profesională etc. De aceea, există câteva momente foarte importante în privința protecției copilului, cum sunt: Adoptarea de către
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
jud. Bistrița Năsăud iar după moartea tatălui împreună cu mama ei s-au întors în satul natal al părinților, Simionești. Apoi în 1920 i-a murit și mama iar un unchi Turcu i-a devenit tutore. Acesta a dus-o la orfelinatul din Bistrița, apoi când a fost cedat Ardealul, a ajuns la Focșani prin grija principesei Olga Sturza care s-a ocupat de transferarea orfanilor. Până la 21de ani cînd a devenit majoră, tutorele a avut grijă să-i depună pensia la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din Bistrița, apoi când a fost cedat Ardealul, a ajuns la Focșani prin grija principesei Olga Sturza care s-a ocupat de transferarea orfanilor. Până la 21de ani cînd a devenit majoră, tutorele a avut grijă să-i depună pensia la orfelinat. Banii i-au prins bine pentru că a putut să învețe și să lucreze la Poștă în satul Petriș. Apoi am venit eu pe lume ... Asta era istoria familiei mele. Dorința de a-l cunoaște pe moș Buraga a prins rădăcini
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
chiar dintre cele mai dezvoltate. Aceste politici, cum sunt chiar unele ale guvernărilor din Franța, au aruncat multă lume în sărăcie. Grevele, demonstrațiile, incendierile de mașini cu sutele ș.a. nu au fost întîmplătoare. Confruntați cu sărăcia, unii vor ajunge la orfelinate, precum cei doi frați Kouachi, atrași ulterior de o ideologie ce promovează terorismul, sau devin oameni ai străzii. Situația actuală generează teroriștii de mîine, care vor face probabil alte victime nevinovate. Ei bine, artizanii acestor politici, politicienii care au luat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
același timp, nici din partea organelor să nu fie piedici în sensul acesta, pe motiv că sunt creștini. [...] Bugetul Bisericii provenit din darurile benevole ale membrilor va fi administrat fără nici un amestec din afară după cum urmează: o parte se va dona orfelinatelor (caselor de copii) o parte pentru susținerea Bisericilor și nicidecum pentru încurajarea parazitismului social o parte se va vărsa în Contul Omenia în cazul în care țara noastră este afectată de calamități naturale (inundații, cutremur) [...].” Poziția Bisericii față de autoritățile statului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
multă îndârjire. Mama sa depresivă, nu se mai ocupa de nimic: când acesta se întorcea de la școală, ea îl primea cu un „iată-te și pe tine” indiferent. De altfel, sora sa mai mică era dusă în mod frecvent la „orfelinatul” din oraș: ea rămânea acolo mai mult timp, și revenea acasă pentru scurte intervaluri. Jacques a constatat că este mai practic să se lase îngrijit de o bunică, o soră a bunicii și un frate al bunicii, toți trei plini
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orice confruntare cu afectele depresive, cu această pierdere a stării de bine deoarece, dacă el n-ar fi fost copilul „ cel mai fericit din lume”, risca ipso facto să fie acela care ar fi mers „la coada vacii” sau la orfelinat. Simpla posibilitate de a trăi o emoție depresivă activa o reprezentare oedipiană prea aversivă și o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul său au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor și copiilor: în urma interzicerii avorturilor și a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale căror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din momentul nașterii. Disidența a fost strivită nemilos de cerberii regimului și instrumentul lor principal, Securitatea. Menționez aici acțiunile constante de marginalizare, compromitere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]