117,390 matches
-
Tudorel Urian În martie 1990, toată lumea își amintește, orașul Tîrgu-Mureș ajunsese în pragul războiului civil. La originea acelei confruntări între cetățenii de etnie maghiară și cei de origine română ai orașului au stat și o serie de malentendu-uri ivite ca urmare a traducerii defectuoase în limba română a unor termeni din comunicatele oficiale ale UDMR. Ceea ce la vremea respectivă părea o glumă de un gust îndoielnic (ajunsese o
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
germanul Volk, slavul Narod și românescul Popor. Istoria cuvîntului Peuple începe, consideră autorul pe urmele lui Jules Michelet, în zilele Revoluției Franceze. Într-un fel istoria conceptului le Peuple urmează istoria marilor doctrine politice. Așa cum Revoluția Franceză se află la originea marilor doctrine politice ale secolului XX (liberalismul și socialismul), ea a oferit și cele două sensuri, în bună măsură ireconciliabile ale cuvîntului Peuple. Scrie Victor Neumann: „El (Jules Michelet - n.m.) va fi printre primii care va înzestra conceptul cu două
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
neutre, cu pluralul în -uri; primul e un împrumut vechi din slavă, cel de-al doilea, mai recent, fiind preluat din franceză. La această omonimie (complicată de polisemia bogată a neologismului post și de existența elementului de compunere post-, de origine latină) se adaugă acum un nou element: apărut în jargonul Internetului și folosit cu o frecvență care ar putea să-i asigure o viitoare extindere chiar în afara acestei sfere de utilizare. Cel de-al treilea post, având sensul de „mesaj
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
al treilea post, având sensul de „mesaj expediat pe un forum”, este un împrumut din engleză (engl. post), adaptat morfologic tot ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
lui Dej și, decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile de epurări care-au înlăturat de la putere prima generație de activiși (mare parte de origine evreiască, maghiară, bulgărească, ucraineană, poloneză sau chiar rusă) urmăreau să se sustragă logicii sistemului. În felul acesta, principalele momente de dezgheț din „lagărul comunist” i-au găsit pe români fie pe pozițiile unui stalinism dur (Ungaria, 1956, Polonia, 1981), fie
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
ce vorbeam în acel moment, doar una subterană probabil. Prima, oftând ușor: Noi venim de departe... A doua: Am intrat în zodia debarasoarelor... Niciodată nu am știut la ce se referă. Deși simțeam că vorbele ne privesc direct pe amândoi - originea, o sorginte comună probabil... Cu atât mai mult am fost frapat în ziua când, întorși de la Moscova în urma unei călătoriie interminabile cu trenul, după ce discutaseră o groază de lucruri, de plitiseală, Fănuș Neagu, cu sinceritatea lui, îmi spusese că, venind
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
Marius Chivu Dat fiind prostul obicei, ca să nu zic neprofesionalism, al multor edituri de la noi, se-ntâmplă să dai peste o carte căreia îi lipsește o minimă notă informativă despre originea textelor adunate între copertele ei. Las că, uneori, nici anul apariției nu e trecut. Lui Ștefan Borbély i-au apărut anul trecut trei cărți: Matei Călinescu. Monografie (Aula), Proza fantastică a lui Mircea Eliade - complexul gnostic (Biblioteca Apostrof) și prezenta
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
acasă, cu mici alunecări în sentimental, pe de altă parte însă ei se adaptează la noua lor situație, devenind ucigașii cinici, profesioniști, așa cum apar ei în filmele americane. Nu lipsesc nici descinderile în lumea psihiatrilor americani (mulți dintre ei de origine europeană și chiar est-europeană), laitmotiv al prozei lui Dumitru Radu Popa, în ale cărei ierarhii neștiute întotdeauna peștele cel mare îl înghite pe cel mic. Dar lucrurile nu se opresc aici. Sabrina și alte suspiciuni este un melanj scos parcă
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
Ernst Jünger. H. -R. Patapievici spunea cu ocazia prezentării cărții la Tîrgul de carte Gaudeamus: Întrebarea pe care și-a pus-o Bujor Nedelcovici este: Ce tip de mutație a conștiinței morale și a mentalului, a intelectului uman stă la originea posibilității atitudinii pe care Securitatea a avut-o față de noi?». Lectura dosarului mi-a provocat o ruptură a inteligibilității, o fisură în spațiul și timpul trăit, o nouă închidere-deschidere în viața pe care o consideram protejată - după ce am depășit mai
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
din alte prezențe), cuprinde tot ce a publicat criticul în nume propriu sau sub pseudonime la „Viața literară și artistică” („o revistă sămănătoristă disidentă”, cum a numit-o Z. Ornea), pe parcursul întregului an 1907, singurul în care apare. Ardelean de origine, din zona Sibiului, unde debutase în 1893 cu proză, Ilarie Chendi se mută în 1898 la București. Trei ani la rând, Ilarie Chendi se afirmase spectaculos prin trei volume de critică foiletonistică, fragmentaristă și impresionistă: Preludii (1903), Foiletoane (1904) și
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai mult ca sclavi ai lui alfa și beta, ai alfabetului și ai literei. Un țăran are mintea plină de literatură. Tradițiile sale sunt de origine literară: cel dintâi care le-a inventat a fost un știutor de carte" (Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului, Institutul European Iași, 1993, 40). footnote> care voia să fie acceptat în Biserica creștină își expunea motivele care l-au determinat să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
86 Examinând cu atenție unele forme literare ale perioadei Antichității târzii, s-a observat că acestea sunt bazate mai ales pe idealul și pe practica retoricii. De aceea, cercetătorii preocupați de studiul retoricii din perioada în discuție au abordat problematica originilor oratoriei creștine 1, a raportului dintre educația creștină și instrucția păgână reflectat în scrierile lor<footnote L. Lugaresi, Studenti cristiani e scuola pagana. Didaskaloi, logoi e philia, dal discorso di ringraziamento a Origene all'orazione funebre per Basilio di Gregorio
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
589, p. 391 din ediția noastră) și „Dexippus, frg. 22 (16) apud George [sic!] Syncellus /noi scriem Syncellos/” (vezi nota 592, p. 392 din ediția noastră). În sfârșit, un alt aspect ciudat, care ridică aceleași mari semne de întrebare în legătură cu originea informațiilor din notele și comentariile îngrijitorului: dl. Mîrșanu nu face trimitere la cunoscutele instrumente de lucru PLRE sau NP decât dacă ele apar și în alte lucrări din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE, I în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe ansamblu, volumul a reprezentat și reprezintă un studiu orientativ, dar esențial, pentru istoria militară a Daciei în timpul administrației romane. Fie că se referă la culte și divinități de variate origini, la „gesturi și semne” de natură religioasă, la reprezentări de zeități sau scene mitologice ori la obiecte cu destinație cultică, articolele reunite în prezentul volum, unele publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă amprenta seriozității și a lucrului bine făcut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic doar cultele de origine siriană și palmiriană. Astfel, cartea d-lui Juan Ramón Carbó García, apărută momentan doar pe suport electronic, trebuie considerată prima încercare de a suplini această lipsă a istorigrafiei române. Este o lucrare completă și de mare întindere ce abordează un
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile provinciei), problemele de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Analiza generală a formelor de răspândire a cultelor orientale” (II.B. Análisis general de las formas de difusión de los cultos orientales, p. 461-492), autorul încearcă să cuantifice statistic popularitatea de care s-au bucurat în provincia dunăreană zeii de origine orientală. Descoperă drept cauză principală a acestei popularități fenomenul migrației (colo nizării), care afectează nu doar zona urbană a Daciei, ci și nuclee rurale. Identifică însă și alte cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Formele de integrare și de control social și ideologic în cultele orientale din Dacia romană” (III. Formas de integración y de control social e ideólogico en los cultos orientales en la Dacia romana, p. 493-580), evidențiază relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Întîlnire cu spiritul lumii (Rendezvous mit dem Weltgeist - anii studenției autorului) și Anii uceniciei pariziene (Pariser Lehrjahre), din păcate și aceasta acum netradusă la noi, deși este considerată drept cea mai reușită parte a memorialisticii sombartiene și conține referințe la originile românești ale familiei materne sau la unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
uceniciei pariziene (Pariser Lehrjahre), din păcate și aceasta acum netradusă la noi, deși este considerată drept cea mai reușită parte a memorialisticii sombartiene și conține referințe la originile românești ale familiei materne sau la unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei, de prezența
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
cultură pe care nu puțini promotori ai discursurilor publice (de orice fel ar fi acestea) par a-l fi pierdut pe drum. În sprijinul acestei aserțiuni pledează și următoarele două mari capitole ale cărții: Orizontul european - o altă istorie și Originea altor vremuri. Modernitatea scandaloasă a romantismului, utopia proiectului libertății sexuale, strategiile învăluirilor și dezvăluirilor în spațiul public citadin și în cel al saloanelor, tipologia relațiilor erotice - matrimoniale, în cupluri amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
ce-o parcurgi, își dezvăluie nebănuite zone de întuneric. Imbatabil în deslușirea complicatelor ițe care leagă personaje, evenimente, interese, frustrări și resentimente, Vladimir Tismăneanu este un veritabil maestru al suspense-ului bazat pe amestecul de ficțiune și realitate — ambele avându-și originea în documente. Strategia romanescă e vizibilă și în formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
imaginație aceste titluri), din care o bună parte a fost publicată sub formă de serial în paginile Ziarului de Duminică, nu este doar o introducere nepretențioasă, dar și un eseu bine documentat asupra tuturor teoriilor care s-au preocupat de originile SF-ului. Din această cauză, nefiind așadar un studiu teoretic solid precum lucrarea lui Florin Manolescu, titlul este puțin inexact. Mai bine spus, prea generos. Practic, cea mai mare parte din informația cu care jonglează Mircea Naidin este necunoscută celor
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
deoparte, dintr-un motiv sau altul, de literatura SF. De aceea, în primele trei părți ale cărții sale, autorul fixează niște repere fundamentale și încearcă să-l familiarizeze pe cititor cu acest gen. Tonul popularizator este evident (să nu uităm originea acestor texte), dar informația nu se diluează prea mult. Cartea se deschide cu o pledoarie și cu o motivație pentru studiul acestei literaturi și continuă cu o scurtă dar dinamică istorie a termenului folosit, se pare, pentru prima dată în
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]