2,477 matches
-
Dr. Daniel Reynaud. Eva și Daniel au petrecut multe ore împreună cu mine revizuind fiecare vers al fiecărui poem, fiecare expresie. Influența acestora în privința ritmului, a expresivității, a soluționării unor probleme de rimă etc. și chiar a identificării unor greșeli de ortografie, toate acestea au adus lucrarea la un nivel superior. Apoi se cuvine să mulțumesc mamei mele, Rodica, atât pentru materialul genetic transmis, cât și (mulțumită talentului natural și de asemenea educat în privința literaturii) pentru sugestiile ei cu privire la unele dintre poeziile
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
își redactează scrierile cu caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
nebună în care toți sunt interesați de îmbogățire, cartea vine parcă din altă lume, fiind deosebită în ceea ce privește conținutul, forma, scopul și că tăblițele demonstrează faptul că istoria mondială ar putea fi reconfigurată. Autorul a făcut precizări cu privire la grafica și la ortografia cărții, iar fiica acestuia, care s-a ocupat de copertă, l-a apreciat pe autor pentru munca depusă, dăruire, viziune. Mihai Popescu a recitat din poeziile autorului și din poeziile altor autori români, precum Adrian Păunescu și Vasile Voiculescu. În
CHRISTIAN MOCANU – LANSARE DE CARTE „CRONICĂ DAVO-GHETĂ” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376935_a_378264]
-
cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe care n-ai să-l iei vreodată în răspăr că viața n-are reguli cum e ortografia și dex-ul face victimi la fel ca primăria pune-ți mănuși de damă și ochelari de soare bastonul lui Gambeta și du-te la plimbare ce-o fi să se întâmple, întâmple-se și gata după ce pui ștampila, adaugă și
ACESTA E MINUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376975_a_378304]
-
o componentă importantă a creației. Metoda propusă de Mircea Cărtărescu poate fi socotită un model, prin faptul că, oricine poate fi un Florin, posesor al unui caiet de compuneri. Necesar, nu numai pentru creații, dar și pentru îndreptarea greșelilor de ortografie, de punctuație și de exprimare. Sinceritatea elevilor în aceste compuneri, creații personale, este de ajutor profesorilor și chiar părinților, pentru a afla frământările celor mici și a răspunde corespunzător la toate întrebările lor, legate de vârstă, de viață. În acest
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
strălucite din partea elevilor care-i urmează sfaturile. Ea insistă asupra unor aspecte importante, cum e acela că scrisul trebuie împletit cu cititul, acordând atenție sporită ambelor activități. Elevii s-au adresat profesoarei lor cu încredere pentru a-i îndruma asupra ortografiei, conținutului și altor aspecte și subtilități ale scrisului. Redactarea unui eseu, structura unei povestiri sau a unei lucrări narative mai ample, structura poeziei clasice, ori a celei moderne, sunt câteva obiective urmărite de profesoară în educarea copiilor pentru scris și
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
din dreapta sus se vor menționa numele membrilor echipei, școala de proveniență și clasa. 2.O imagine din timpul activității-fotografie sau desen. 3.Un slogan original cu privire la educație și școală. Itemii lucrărilor urmăresc: așezarea în pagină / originalitate /alineat respectarea regulilor de ortografie și de punctuație/ concizia/ eliminarea cuvintelor și a detaliilor de prisos/ simplitatea. Evitarea:figurilor de stil în exces/ clișeelor/ personificărilor în abuz Semantica:de evitat cuvintele familiare / conotațiile Școlile participante vor trimite pe adresa de e- mail: școalamovilamiresii@yahoo.com
VREAU SĂ FIU JURNALIST! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376306_a_377635]
-
carte rusească, institut de studii româno-sovietic fondat în 1947, muzeu româno-sovietic creat în 1948, Institut Maxim Gorki inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată, intelectualii cosmopoliți sau fasciști sînt urmăriți. Scînteia lansează atacuri împotriva intelectualilor cosmopoliți. Brătianu, Giurescu, Crainic, poetul Blaga, sociologul Gusti și alții sînt arestați. Cenzura interzice, în iulie 1946, aproape două mii de cărți și reviste; totalul lucrărilor și textelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
detenție. După eliberare, el notează în Memoriile sale că în șaptesprezece ani a cunoscut două generații de securiști, pe cei care schilodeau limba română și aveau o origine socială bună, adică o origine modestă, apoi pe cei care cunoșteau bine ortografia, care erau trecuți prin școală și universitate și care se considerau garanți ai ordinii socialiste. "Aceștia din urmă, adaugă Zilber, credeau în rolul lor de educatori socialiști și își transmiteau mesajul prin conversații amicale, citînd din clasici." Prima, ca și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noastre, "Presa" a publicat un șir de scrisori de omni re scibili et de quibusdam aliis, adecă multe și mărunte despre cîte-n cer și pe pământ, despre Dumnezeu, biserică, școli de meserii, curte de casație, admisibilitate în funcțiuni, linguistică și ortografie, credit agricol, procedură, academie, portărei etc., etc., toate acestea amestecate una cu alta, ca vai de capul lor, încît citindu-le nu mai știai pe ce lume ești. Ne-am permis a contesta cel puțin lipsa de folos a unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după cum demonstrează studiul lui Mihail Dragomirescu, (Critica "științifică" și Eminescu 34. În cazul lui Vasile Lucaciu preot cu sufletul spre Blaj și Roma atitudinea este mai veche decât a lui Grama, găsindu-și izvoarele "în causa dezvoltării limbii și a ortografiei limbii române", proiect ortografic prezentat de Titu Maiorescu, în calitate de ministru, Academiei, în 8 aprilie 1880. Reacția "inteligenței române din Satu Mare" a fost evidentă și rapidă: în 23 aprilie 15 mai 1880 are loc o conferință la Homorod (în casa parohului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941, pp. 46-47). Însă el va recunoaște că ortografia fonetico-etimologică era "un amalgam al combinațiilor latinisto-pumnulene" dar că trebuie să vedem în stradiile culturale ardelene și "dragostea față de limba strămoșească" (Veche cultură românească în "Țara Bihariei", 1941, p. 76). 36 xxx Dr. Vasile Lucaciu. Luptător activ pentru unirea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lecției se găsesc într-o perfectă succesiune. Metodele interactive folosite la orele de limba și literatura română pun în aplicare obiectivele urmărite de învățător: formarea și perfecționarea deprinderilor de citire ale elevilor; îmbogățirea, precizarea, activizarea și nuanțarea vocabularului; însușirea ortoepiei, ortografiei și punctuației prevăzute de programa școlară; redactarea compunerilor; însușirea elementelor de construcție a comunicării de către elevi. În continuare, voi prezenta un model de abordare și desfășurare pe ore de studiu, afectat unui text epic, după unele modele din volumul Metodica
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
caracteristicile discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
părăsi arena politică. Se va retrage, din 1863, la conacul său de la Mircești. Nu primește să fie senator, în schimb nu refuză alegerea sa ca membru al Societății Academice Române, unde se manifestă ca un partizan al principiului fonetic în ortografie. În urma unor divergențe se retrage, fiind învestit ulterior cu titlul de membru onorific. La insistențele lui M. Kogălniceanu, candidează ca deputat și obține bineînțeles numărul de voturi trebuitor. În 1878, juriul felibrilor, de la Montpellier, îi decernează, la propunerea poetului Frédéric
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
În 1863 el tipărește, la Paris, sub pseudonimul V. Mircesco, o Grammaire de la langue roumaine, alcătuită la îndemnul lui J. A. Vaillant, cu ajutorul lui A. Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
tipărit cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții poporului nostru” și „a lăți gustul cetitului”, prin reproduceri din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru a înlocui alte două periodice, „Sionul românesc”, publicație redactată la Viena de Gr. Silași, și „Foaia administrativă arhidiecezană”, care apărea la Blaj în redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au un interes mai general. Apăreau studii de teologie, predici, se discutau noțiuni de retorică, se publica o rubrică miscelanee dedicată problemelor de cult, o alta de noutăți culturale
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
a membrilor, printre primii numărându-se Timotei Cipariu, V. Alecsandri, Constantin Negruzzi, I. Heliade-Rădulescu, C. A. Rosetti, August Treboniu Laurian. Tot aici se publică lucrările primei sesiuni (august-septembrie 1867): discursuri, protocoale și hotărârea de intrare în vigoare a proiectului de ortografie etimologică propus de T. Cipariu, revizuit în sesiunile din anii 1879-1880, conform raportului aparținând lui Titu Maiorescu, membrii comisiei fiind B. P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Barițiu, A. I. Odobescu. Versiuni prescurtate, în limba franceză, ale lucrărilor pe secțiuni apar începând
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
îl numește deseori „organ literariu” sau „folia literaria”. Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
cele câteva încercări literare ale sale, de fapt niște anodine tălmăciri (din Oliver Goldsmith ș.a.). De remarcat ar fi doar traducerea poeziei Blestemul poetului de Uhland. Ca scriitor, a avut parte de un destin postum. Cu un lexic și o ortografie destul de greu lizibile, jurnalul său de călătorie a trecut, în vremea lui, aproape neobservat. Conceput sub formă de scrisori apărute inițial ca foiletoane în „Concordia” (17 martie 1863 - 19 ianuarie 1864), memorialul Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
prin articolele Beția de cuvinte la „Revista contimporană” (1873) și Oratori, retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să impună un fonetism temperat, adoptat ulterior pe întreg teritoriul de limbă română. În această direcție sunt de amintit argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând orientarea celor mai multe din
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
acțiunile. Menirea foilor sale va fi aceea de „a lăți idei” în cât mai multe domenii, pentru că „românii nu au timp de pierdut cu nimicuri”. Premergând ideilor „Daciei literare”, se arată preocupat de unitatea limbii literare și de adoptarea unei ortografii unitare. Publică frecvent sau reproduce scrieri din celelalte provincii, încurajează discuțiile despre limbă și literatură, utile în aflarea unei orientări comune. B. este un discipol al lui Petru Maior, ceea ce îl determină să se îndepărteze de purismul latinist și să
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
de lucrări de diferite profiluri. Secretar al comisiei ortografice, contribuie substanțial la stabilirea unor reguli unitare, fiind un tenace susținător al sistemului fonetic, propus de T. Maiorescu. În 1899, el tipărește rezultatele a aproape două decenii de dificile dezbateri în Ortografia limbei române. Numele său este legat și de elaborarea Dicționarului limbii române, ca secretar, vreme de o jumătate de secol, al comisiei răspunzătoare de această operă. Între 1902 și 1934, alcătuiește numeroase rapoarte asupra scrierilor prezentate pentru premiile Academiei, susținând
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]