717 matches
-
cu retenția de apă ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale situație ce apare în condițiile introducerii unei cantități mari de sare în alimente. Alimentația obișnuită aduce suficient sodiu chiar dacă nu se introduce sare în produse. Clorul influențează echilibrul acidobazic, reglează presiunea osmotică, activează amilaza pancreatică și intră în structura acidului din sucul gastric. El este încorporat în sarea de bucătărie astfel că excesul de clor însoțește excesul de sodiu, de asemenea el este larg răspândit în alimente astfel că nu se pune
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
EH stadiile 1-3; se administrează în doză de 1200 mg/zi. - Lactuloza și lactilolul sunt două dizaharide sintetice nedigerabile la nivelul mucoasei intestinului subțire. Ajunsă în cec, lactuloza este divizată de bacteriile intestinale producându-se acid lactic, care modifică încărcătura osmotică, scade pHul, modifică flora intestinală (microorganismele care fermentează lactoza se dezvoltă, iar cele care sunt producătoare de amoniu, de tipul Bacteroides sunt suprimate). Doza de lactuloză trebuie ajustată astfel încât să se obțină două scaune moi acide; în medie se folosește
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
excesive de fluide în cavitatea peritoneală. Elementele implicate în producerea ascitei sunt: hipertensiunea portală, retenția renală de sodiu, vasodilatația arterială splahnică, modificări ale circulației sistemice, formarea de limfă în exces la nivel splahnic și hepatic și hipoalbuminemia (scăderea presiunii coloid osmotice). TABLOU CLINIC Ascita se poate instala brusc sau insidios, după o perioadă de meteorism și flatulență (vântul care precede furtuna). Când se instalează acut se poate identifica un factor precipitant: hemoragie digestivă superioară, consum de alcool, infecții sau tromboză de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
eficace asociat cu hipotensiune și fiziopatologic prin vasodilatație periferică și vasoconstricție renală. Se poate încerca tratamentul prin imersie în apă 5-6 ore pentru a combate vasodilatația periferică și asocierea dintre un diuretic tiazidic (nefrix) cu xipamide. Grupa III de diuretice osmotice sunt indicate la cei care nu au răspuns la măsurile anterioare și au ca scop corectarea hipovolemiei și hipoalbuminemiei. Albumina umană desodată sau plasma crește valorile presiunii osmotice, volumul circulant, filtrarea glomerulară și diureza. Pentru a preveni ”fuga” în ascită
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
asocierea dintre un diuretic tiazidic (nefrix) cu xipamide. Grupa III de diuretice osmotice sunt indicate la cei care nu au răspuns la măsurile anterioare și au ca scop corectarea hipovolemiei și hipoalbuminemiei. Albumina umană desodată sau plasma crește valorile presiunii osmotice, volumul circulant, filtrarea glomerulară și diureza. Pentru a preveni ”fuga” în ascită se recomandă administrarea înaintea albuminei, a 100-200 ml soluții macromoleculare (plasma expanders). Manitolul (10-20%) este un produs care nu este metabolizat sau reabsorbit și care se elimină în
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă 80-90% din volumul celular și este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au aparat vacuolar extrem de redus, În timp ce acelea meristematice secundare (cambiu, felogen) au vacuole mari, ca și celulele diferențiate din
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
diviziunilor succesive; În acest caz, reducerea vacuomului este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor dimineața) se datorează tot variațiilor de presiune osmotică a celulelor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor dimineața) se datorează tot variațiilor de presiune osmotică a celulelor existente În „umflăturile motoare”. Sucul vacuolar conține
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor dimineața) se datorează tot variațiilor de presiune osmotică a celulelor existente În „umflăturile motoare”. Sucul vacuolar conține apă și numeroși compuși În ea: ioni minerali, glucide simple, acizi aminici, acizi organici, proteine, glicoproteine, mucilagii, diferite heterozide etc. Dintre compușii metabolismului primar amintim: acizi carboxilici (malic, oxalic), glucide (zaharoză
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fabricării acizilor biliari; aproximativ 1/10 din colesterolul sintetizat sau captat de hepatocite se secretă în bilă (aproximativ 1-2 g). 4.3.3. Formarea bilei Procesul primar de formare a bilei canaliculare Bila canaliculară este formată ca răspuns la efectul osmotic al anionilor acizi (și a cationilor care-i însoțesc) din componența bilei. Anionii acizilor biliari prezenți în plasma sinusoidală trec prin fenestrațiile celulelor endoteliale, difuzează prin spațiile Disse și sunt preluați activ de-a lungul membranei sinusoidale a hepatocitelor printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul. Fiecare tub renal și glomerulul său reprezintă o unitate funcțională (nefron). Dimensiunea rinichilor este în mare parte dependentă de numărul nefronilor pe care-i
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vizibile. 24.5.2. Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele colectoare (concentrarea urinii). Ansa Henle este alcătuită dintr-un braț descendent, ce prezintă un segment inițial scurt și gros, urmat de un segment lung și subțire, și un braț ascendent alcătuit dintre-un segment subțire și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul presional osmotic dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF) este . Presiunea hidrostatică în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
restul se elimină. Celălalt produs de catabolism, creatinina, are o moleculă și mai mare decât ureea și practic nu trece prin membrană, ceea ce face ca virtual toată creatinina filtrată să se elimine în urină. Apa este reabsorbită în virtutea unui gradient osmotic ce apare între lumenul tubular și celula tubulară datorită influxului de Na. Permeabilitatea pentru apă a tubului este foarte mare, în așa fel încât un gradient de câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70% din apa filtrată la nivelul tubului proximal. Apa traversează membranele celulelor tubulare prin canale pentru apă (aquaporin-1), dar o mare parte a fluxului osmotic trece prin așa numitele „joncțiuni strânse” dintre celulele epiteliale. Fenomenul este deosebit de important mai ales la nivelul tubului proximal și este însoțit și de o reabsorbție semnificativă pe cale paracelulară a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a substanțelor solvite, prin așa-numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
urinar. 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle Ansa Henle este alcătuită din trei segmente cu funcționalitate distinctă: segmentul descendent subțire, segmentul ascendent subțire și segmentul ascendent gros. Funcția acestora este de a crea un gradient osmotic de a lungul ansei, dinspre corticală spre medulară. Segmentele subțiri prezintă membrane epiteliale subțiri cu țesut pavimentos unistratificat, fără margine în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]