1,153 matches
-
Mama Septembrie 1953 Telegramă Vino București luni 14 dimineața, prezența obligatorie la facultate. Mama. În grabă mi-am strâns lucrurile pe care le mai aveam în Casa cu Turn și, aproape fără să mai apuc a-mi lua rămas-bun de la ospitalierele gazde, am fugit la gară. Mihai urma să mai rămână câteva zile la Dinu, până la sfârșitul concediului său. și din nou plecam singur la București... Așa se sfârșeau cele trei hagialâcuri ale mele către Frumos, către Înțelepciune și către Sublim
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dar delicioasă coborâre prin prăpăstii, pe urmă proaspătă de urs, în valea Gârcinului. Personajul principal - Vally, manifestând o groază plină de haz. Planurile nerealizate de hagealâc la mânăstirea Cheia, la sfinții părinți Macarie și Onanie, care mult se zice că ospitalieri sunt. Vally - teribil de drăguț și totdeauna egal cu sine însuși. Aceasta e tot. Tot și nimic mai mult! Întoarcerea la București pe un timp fără seamăn: toamna bucu reșteană în toată splendoarea ei! Reluarea de contacte. O școală ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu resturi vegetale uscate, cu iarbă și cu pene, încât ouăle stau ca într-un legănuț moale și confortabil de care se vor bucura viitorii puișori, legănați cu dragoste în ritmul de "huța-huța" de balansul atent și gingaș al salcâmului ospitalier, ajuns pe post de doică. Nu vă amintiți cât de veseli, cât de drăgălași erau și bine dispuși în mica lor garsonieră, cântând cu patos, cât îi ținea gura? "M-am născut într-un salcâm Într-un cuib de cioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
meu numai de joacă nu-i ardea. Oricum, dușul acesta copilăresc a mai atenuat din asperitățile colțuroase, jignitoare și nedrepte proferate cu câteva minute înainte de niște oameni cu ochelari de cal. I-a mai răcorit nițel sufletul. A coborât din ospitalierul dud, mulțumindu-i atât lui, cât și lui Dumnezeu pentru breakfast-ul delicios și binevenit, s-a încălțat și a plecat mai departe în aceeași direcție. Moș Danilov... La un moment dat, s-a oprit în fața unui gard de scânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
jugul amintirilor din război. De ce spuneți despre dumneavoastră că nu aveți vocația fericirii? Citez: „Nu mă iubesc. De când mă știu, mi-am iubit foarte-aproapele mult mai mult decât pe mine însămi. Așa încât n-am putut oferi fericirii un sediu prea ospitalier.“ Am pescuit citatul din Dilema veche, aceeași în care Simona Sora declara că vă așteaptă memoriile. Nu-i ador pe narcisiști, dimpotrivă, dar să știți că, în locul dumneavoastră, eu m-aș iubi. Sigur, în doze cuviincioase. Spun asta fiindcă orgoliul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Vizitele pe care i le făceam erau prilejuri de bucurie și de tihnă sufletească pentru amândoi. I se lumina fața și i se unduia glasul când povestea despre oaspeții care i-au călcat în bătătură și i au onorat casa ospitalieră. Și nu erau puține persoanele care veneau să-l vadă și să se întrețină, măcar câteva ore, cu poetul. Unii prieteni, printre care mă număr, adăstau în casa încăpătoare și în curtea inundată de verdeață chiar mai multe zile. Erau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Urmașii lui își amintesc de bunătatea paternala, de altruismul sau, dar, mai ales de pasiunea fără opreliște pentru actul artistic. Hușii a rămas tot un orășel liniștit, pitoresc, discret ocolit de vântoasele vremelnicei civilizații contemporane, cu atmosfera patriarhala, cu oameni ospitalieri și prietenoși, cu străzi întortocheate care-ncep de la Episcopie și se pierd zburătăcite spre culmi deluroase, cu parcuri ceva mai luminoase în care tinerețea se revarsă că și-n alte timpuri. Cel mai elocvent atașament sentimental față de urbea natală este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
surprins în pete de culoare zăgăzuite într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic existențiala aflată într-o eternă rotire
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
textului interdisciplinar (1987-1988); Geniul limbii, mesaj primordial fundamental și interdisciplinar către autorul de text scris (19881989), căutând să sublinieze importantă cunoașterii în vorbit și scris a limbii române. Parafrazându-l pe A. Lombard, spunea că „limba română este o limbă ospitalier - xenofila”. De reținut și Principii, postulate și norme de semantica enunțiativa (1985-1986). În ultimii ani de viață a sustinut cursuri și la Asociația oamenilor de știință, în cadrul temei Științele exprimării și comunicării pentru autorii de text. Scopul acestor conferințe era
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-a. Am ajuns seara la 9.36 (era un personal); în gară Dan, în mașină Mișu cu Fifi; Moțu era acasă, cu o puternică nevralgie facială, bandajată și affolée, imposibil de recunoscut în ea pe cea de altădată. Ca întotdeauna ospitalieră și cu masa îngrijită, între bufet și radio, pe care îl maneuvra dibaci Mișu ori Dan. În casă tronau vechile fotografii ce isbutesc să rămână nedemodate, privind din cadrul lor ceea ce caracterizase sălbatec viața; în agendă, am scris: „Cu inima strânsă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În fața Senatului cu ocazia revizuirii Articolului 7 din Constituția României, Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe evrei ca fiind de o parte și de alta a baricadei, ca doi adversari ireconciliabili. Poporul român ar fi „blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres, apt a se asimila cu națiile cele mai civilisate, tolerant În materie de religie”, un popor amenințat de evrei, care ar fi „adepții celui mai orb fanatism religios, cei mai esclusiviști din toți locuitorii pământului, cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreme de a ne e[c]stazia Înaintea orișicărui vânturatic străin” <endnote id="(130, p. 182)"/>. Indignarea În fața acestui „scârnav obicei” al ospitalității românești a prins contur ideologic În epoca interbelică. „S-a zis că neamul nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concluzia că „români- mea” ar fi „de o bunătate prostească față de musafiri și jecmănitori” <endnote id="(391)"/>. Tot el scria În 1938 că, pentru români, evreii sunt „cotropi- tori”, „alogeni”, inserați „În mijlocul organelor de viață ale unei societăți istorice stupid ospitaliere” <endnote id="(67, p. 165)"/>. Cu alte cuvinte, pentru Iorga, „românimea” era față de „evreime” de „o bunătate prostească” sau de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează În 1941 : „Românilor li se recunoaște [În roman] doar calitatea de «popor ospitalier și bun», ceea ce e În fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație” <endnote id=" (130, p. 851)"/>. În 1935, Mircea Eliade crede că acest tip de reacții, câteodată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i se dă de mâncare și i se poartă de grijă” <endnote id=" (43, p. 31)"/>. Repunând În discuție mitologia ospitalității și toleranței româ- nești, Lucian Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților tradiționale. Trebuie spus, de asemenea, că sentimentul de ospitalitate care operează În societățile tradiționale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este ospitalier cu „străinul” (cu „celălalt”) acum, pentru ca el și ai lui să aibă belșug apoi (tot restul anului) ; țăranul Îi oferă „străinului” („celuilalt”) aici, pentru ca el și morții lui să primească acolo ( În lumea de dincolo). Vezi, În acest sens, tradiția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gravă, care le-ar permite „străinilor” să-i Încalece pe români, ca o bunătate prostească, deci ca un grav defect național. În mai toate sondajele de opinie realizate În anii ’90, românii se percep pe ei Înșiși ca fiind foarte ospitalieri. Este un autostereotip pozitiv puter- nic Înrădăcinat. De regulă, „ospitalitatea” este calitatea psihomorală cel mai frecvent autoatribuită. Mai curios este că, În aceleași sondaje, autostereotipul negativ al românului include „toleranța”. Dintr-un total de 98 de trăsături psihomorale negative, „toleranța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străin. [Evreul] nu e băgat În seamă și acesta-i cel mai bun lucru pe care și-l poate dori” (Reiseskizzen aus Rumänien, 1903). Când vorbește despre „adevăratul popor român” (și nu despre politicieni), Ganz Îi acordă calificativele de „tolerant”, „ospitalier” și chiar „național indiferent” <endnote id="(299, p. 228)"/>. Dar „in-diferența etnică” este greu de conceput În comunitățile rurale sau este percepută ca o excepție. Într-o snoavă românească, „un țigan se duce pentru prima oară la un bărbier să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am părăsit editura, ne-am luat rămas bun de la fratele Fereșteanu și am plecat spre sediul Conferinței Muntenia, pentru a mai lua câteva Biblii pe care mi le procurase unchiul Baicu. Sora Baicu, cum era o foarte bună bucătăreasă și ospitalieră, ne-a oferit ceva de mâncare și ne-a invitat să rămânem peste noapte la dânșii. În acest timp am sunat acasă și soția mi-a spus că este ceață foarte densă și este mai bine să rămânem în București
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
al conviețuirii în armonie. Cu sau fără voie, din convingere sau pentru că așa ne-am obișnuit, folosim însă stereotipuri și prejudecăți în limbajul și comportamentul nostru de zi cu zi și etichetăm fără drept de apel. Deși suntem europeni, educați, ospitalieri prin tradiție și pașnici, spunem mereu, la modul general, că “romii fură, romii nu vor să muncească, romii sunt răi, leneși și murdari, romii sunt o problemă, romii ne fac de rușine” ... și multe altele. Am fost învățați de mici
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
însurăței. Mutarea de la căminul MAE la noua adresă a avut loc exact ca în filmele neorealiste ale lui Fellini și De Sica: eu, consoarta, 3 saci cu cărți și două valize cu haine, toți și toate în lada generoasă și ospitalieră a unui camion Bucegi pus la dispoziție de MAE. Pentru "prima noapte de dragoste, de somn și visări" am avut la dispoziție o saltea împrumutată de la niște cunoștințe, plus tinerețea și optimismul nostru. În lunile următoare, contra a 3500 lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
părea simple și clare, numai că în socialism nimic nu era simplu și mai ales clar. Spunea cineva: "România este o țară minunată, păcat că e populată". Și avea perfectă dreptate. Bineînțeles că nu se referea la românii harnici, cinstiți, ospitalieri, ci la nepricepuți, hoți, leneși, de care în anii "epocii de aur" țara nu ducea lipsă chiar și la cele mai înalte niveluri. Pentru ce călătoresc oamenii într-o țară sau alta? Excluzându-i pe cei care o fac în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fost prinși cu droguri, bani falși sau arme sau dacă sunt trecuți pe lista de "indezirabili". Mi-a răspuns negativ la toate întrebările și atunci i-am spus că probabil că sunt turiști veniți să cunoască Uruguayul, țară frumoasă și ospitalieră! După terminarea convorbirii, m-am decis să-mi schimb biletele de avion pentru plecarea în concediu, gândind și eu că 80 de "turiști" în Montevideo, veniți pe nepusă masă, nu-i un semn bun! În zilele următoare aveam să primesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fată necunoscută și a Întrerupt veselia, fixându-ne pe rând cu o privire curioasă. Brook, zâmbindu-i, i-a făcut semn să se așeze pe o pernă liberă și să ni se alăture. Am fost instantaneu contaminați de spiritul lui ospitalier și ne-am comportat, deși eram străini, ca o familie care primește oaspeți. După ce i-am oferit necunoscutei platouri cu mostre din diversele mâncăruri naționale, am reluat cântecele, fiecare pe limba lui. Eu am Încercat să aduc cum puteam un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]