3,729 matches
-
timpul, spun Eu am de scris - Să vina -n locul meu tot ei, părinții, Să vina-n locul meu acești bunici Eu am de învățat și scris Aici, Cum luptă pentru țară ei, cu dinții - Se strigă “Țară, țară, vrem ostași” Și eu le spun: Eu am de dus în pană Familia mea, Și alți cinci pensionari, Și am de dat din ea pentru țărani, Și pentru rana mea de pus pe rană - Ei strigă: “Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
țară, vrem ostași” Și eu le spun: Eu am de dus în pană Familia mea, Și alți cinci pensionari, Și am de dat din ea pentru țărani, Și pentru rana mea de pus pe rană - Ei strigă: “Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă ascund în propria mea pomană, Aș vrea să-ntineresc, Să scriu, să scriu, Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu, Din scrisul meu, să am să dau, în țară, Serviciu, Pentru un ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
pomană, Aș vrea să-ntineresc, Să scriu, să scriu, Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu, Din scrisul meu, să am să dau, în țară, Serviciu, Pentru un ... Citește mai mult JOC RIDATEi strigă“Țară, țară, vrem ostași!”“Pe cine?” Se întreabăDin mulțimeși numele ce-l strigă e al meu,Și mâinile arată către mine -Nu, nu e timpul, spunEu am de scris -Să vina -n locul meu tot ei, părinții,Să vina-n locul meu acești bunici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
nu e timpul, spunEu am de scris -Să vina -n locul meu tot ei, părinții,Să vina-n locul meu acești bunici -Eu am de învățat și scrisAici,Cum luptă pentru țară ei, cu dinții -Se strigă“Țară, țară, vrem ostași” -Și eu le spun:Eu am de dus în panăFamilia mea,Și alți cinci pensionari,Și am de dat din ea pentru țărani,Și pentru rana mea de pus pe rană -Ei strigă:“Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă ascund
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
Țară, țară, vrem ostași” -Și eu le spun:Eu am de dus în panăFamilia mea,Și alți cinci pensionari,Și am de dat din ea pentru țărani,Și pentru rana mea de pus pe rană -Ei strigă:“Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă ascund în propria mea pomană,Aș vrea să-ntineresc,Să scriu, să scriu,Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu,Din scrisul meu, să am să dau, în țară,Serviciu,Pentru un ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368210_a_369539]
-
această cale simpatia și respectul față de România. Printre scrisorile primite de generalul Iliescu,în august-septembrie 1918,au fost și cea a locotenentului de Méru,a lui Alfred Charles Lavauzélle,precum și scrisorile locotenenților Chamard,Casanelli, ca și a multor ofițeri și ostași care mai luptaseră în România. De asemenea, în august și septembrie 1918,se putea constata o mare efervescență, o mare mișcare și în taberele de prizonieri transilvăneni de la Bordeaux și La Rochelle,care, după cum atestă atât mărturiile locotenentului Mario Roques
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Tuzla, cu nu mai știu ce... Da, am avut o copilărie de basm, cum am mai spus. Cum puteam bănui eu ce avea să vie?! Apariția ,,din senin” a trupelor sovietice fluturând într-o mână puștile, iar în cealaltă flori, ostași cu chipuri de om și nu de draci, cum ne așteptam noi copiii să vedem, la felul cum gândim astăzi, a fost o Hiroșima a Basarabiei, dar cu o explozie ,,retard”, ca să folosesc o expresie farmaceutică. De aici a început
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte Mucenicească ! ........................................... Sf.Mc.Nicandru și Marcian Ostași la Danubius, sub a Imperiului armă, Nicandru și Marcian, la Durostorum în Cazarmă, Sub Maximian-Galeriu, creștini deschis s-au declarat Cu Valentin, Isihie, Iulian și Pascerat ! Atunci cei 5 în temniță, cu ură fost-au aruncați Apoi o vreme scoși
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
Iar 50 de călugărițe, chiliile și-au părăsit... Fevronia, fiind bolnavă, alături cu două surori Și cu Stareța Vriena, au suferit multe orori... Selim, avea ca nepot, pe Lisimah fiu de creștină Ce-l sfătuia pe vărul Prim-Căpitan-să aibă Milă ! Ostașii cu topoarele, Mânăstirea-u atacat Dar Căpitanul Prim, oprindu-i, cu asprime i-a certat ! Aveau poruncă să ucidă, pe oricine-n Mânăstire Pe toate Monahiile, din pricini de Mărturisire... Le-au dus legate la Selin : Vriena și Fevronia Alături de Tomaida
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Și-n zidul meu e-o scară de tăcere! De voi urca spre altă dinastie, Veni-vor ploi înlănțuite-n foc, Mă vor uita pe-o insulă pustie Și vor striga: ești mreaja cu noroc Pe-o sabie cu mulți ostași de ace, Te-ai furișat în stâncile de dor, Nu vezi că grotele sunt mai sărace Acum, că le-ai furat și hoțul lor?! Ce simplu e să te condamni la fugă, Ce complicat, dar parcă am orbit, Trei fulgere
ȘI HOINĂRESC PE CERUL ÎNROBIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354399_a_355728]
-
obligațiune la nodul spânzurătorii încropite. Un altul, după ce predase 830 de kg a fost bătut bestial, până la hemoragie (pe urechi), doar fiindcă nu mai putea da diferența de 124kg. Și cine credeți că erau călăii? Erau împuterniciți politici, teroriști, milițieni, ostași ai armatei roșii, bandiți de drept penal. Teroarea îndreptată asupra “culacilor” (chiaburilor) a dus la sărăcirea dramatică și la moartea prin înfometare, în cazul celor care nu au împărtășit soarta deportaților, de fapt, un calvar cu aceleași urmări. Dacă vom
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Reportaj > PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului După publicarea Monografiei comunei Miroslăvești (județul Iași), capitolul dedicat ostașilor români care au preacinstit meleagurile noastre cu jertfă de sânge adusă Patriei a produs vii emoții cititorilor locali. Netrăind acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de târziu. În vara hărăzită jertjei lor adusă Țării, mulți dinte acei tineri și bravi ostași căzuți pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia lor la împlinirea acestei lucrări, fără simbrie. Ca fapta să le fie, astfel, ofrandă adusă lui Hristos, iar ostașilor jertfitori - înveșnicire în memoria locului. Ca o “centură de siguranță” pentru această experimentare a “valurilor” ce urmau a fi înfruntate pe parcurs, părintele-paroh s-a înțeles cu părintele-meșter de la Bârsana să le acorde calfelor locale doar asistența sa, prin câteva
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute de aserțiuni precum: “Oamenii sunt bolovani ruinați dar în singură sprânceană ademenesc, ostașii cerți ai furtunilor și idioților. Te foarte mulțumesc cu o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș jos). Se pot decela, totuși, trei modalități (cel puțin) de a evada din acest infern, din această mlaștină sinistră. Trei modalități ne-echivoce. Una este oferită
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
celui mai mare vis al omenirii - zborul? Cine nu a auzit de profesionalismul, dăruirea și eroismul piloților militari români care au luptat în Primul Război, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial. Cine nu a auzit de sacrificiul ostașilor români care au luptat în cele Două Războaie Mondiale, atât pe frontul de Răsărit, cât și pe cel din Apus. Pe lângă acești bravi ostași care au impresionat o lume întreagă cu dăruirea, curajul și spiritul de sacrificiu, au fost și
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
Război, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial. Cine nu a auzit de sacrificiul ostașilor români care au luptat în cele Două Războaie Mondiale, atât pe frontul de Răsărit, cât și pe cel din Apus. Pe lângă acești bravi ostași care au impresionat o lume întreagă cu dăruirea, curajul și spiritul de sacrificiu, au fost și câteva femei curajoase care au pus înaintea lor, mai mult decât orice dragostea față de țară, față de semenii lor. Printre aceste doamne ale curajului, ale
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
La Vasile Alecsandri predomină plăcerea de a scrie.Aceași bucurie o simte citind scrisorile altora, ajungând să facă abstracție de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările:” Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Semne, București, 2010. [4]Wace, Robert, Roman de Brut,vs. 9258-9265, ediția J.Arnold, SATF, Paris, 1938. [5]Cântecul Nibelungilor, tălmăcire de Virgil Tempeanu, E.L.U., București, 1964. [6]Idem. nr.8. [7]Alecsandri, Vasile, Dan, căpitan de plai, vol. « Ostașii noștri », Editura pentru literatură, București, 1967. [8]Mahomed(în arabă Mohamed - Cel lăudat - 570-632), fondatorul islamismului/mahomedanismului, s-a născut și a predicat la Mecca începând cu anul 610. Învățăturile divine, transmise de arhanghelul Gabriel, repetate au format Coranul. Mahomed
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
pentru totdeauna cu mama ei, România”. Prima provincie românească care s-a alipit țării a fost Basarabia. Voința de unire a fost un permanent crez al fraților nostri rămași dincolo de Prut, astfel că, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostașilor moldoveni de la Chișinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Țării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar președinte ales, Ioan Inculet. Odata instaurat, Sfatul Tarii intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclamă Republica Democrată Moldovenească, iar pe 2
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
omenească. Chemarea dragostei primea sau nu răspunsul pereche, iar hora satului prilejuia încă întâlnirea destinelor pentru tinerimea așezării moldave. În gospodăria lui Neculai Albu, felcerul satului pentru necuvântătoare, fusese găzduit de ceva timp un sergent. Era comandantul unei grupe de ostași care asigura paza dealului de la răsărit, coasta cea încoronată de pădurea înțesată cu unități de artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
propriul lor cap s-a arătat din momentul în care a reapărut în spațiul românesc ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului pusă în circulație în societatea românească în anii 20 ai secolului trecut, de eroii Primului Război Mondial care au voit ca mormântul ostașului necunoscut, adică al românului anonim care și-a jertfit viața pentru pământul său, să fie într-o asemenea Catedrală, Națională. Alergia unor alogeni necreștini la tot ceea ce înseamnă edificiu religios creștin pe teritoriul românesc a crescut acum, unindu-se cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
de demnitate personală ce suplinea indiferența crasă a statului român, la 70 de ani de la tragedia Armatei noastre, însemnând asta 150 de mii de victime, în câteva zile. Nicio urmă de respect oficial nu se arătase atunci pentru memoria acestor ostași ai Armatei Române, care au consacrat, în noiembrie 1942, cel mai tragic exemplu de jertfă supremă pentru Patrie. Și scriitorul cu grad de general remarcase asta, dedicându-i basarabeanului care spăla rușinea instituțională un articol de prețuire [3]. Venerabilul Radu
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]