1,728 matches
-
făcut și el, o carieră militară notabilă. Ashkenazi a servit între anii 1972-1988 în Brigada Golani. În rândurile ei a participat la Războiul de Yom Kipur, pe frontul din Sinai, apoi în iulie 1976 la Operația Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni capturați de un comando terorist germano-palestinian în Uganda. A fost rănit în timpul participării sale active în Operația Litani în sudul Libanului și și-a întrerupt pentru doi ani serviciul militar. Ulterior a fost adjunct al comandantului brigăzii Golani, în
Gabi Ashkenazi () [Corola-website/Science/310175_a_311504]
-
legale proiectul nu a fost finalizat niciodată. Scenariul și ilustrațiile lui Kirby au fost achiziționate ulterior de către CIA pentru echipa sa care lucra sub acoperire la eliberarea a șase diplomați americani ținuți captivi - în Tehran, dar în afara ambasadei - în timpul crizei ostaticilor iranieni. Echipa avea o versiune a scenariului, redenumit "Argo" și pretindea că se află în căutarea unei locații în Iran pentru un film hollywoodian.
Domn al luminii () [Corola-website/Science/324097_a_325426]
-
sprijinit de Glaukias, recuperează tronul tatălui său, ocupându-l pentru patru ani când va fi detronat de inamicul său Cassandru. Astfel, se implică în războiul dintre diadohi de parte cumnatului său Demetrius I al Macedoniei. În 298 î.Hr. este trimis ostatic la Alexandria, ca asigurare a păcii dintre Macedonia și Egiptul ptolemeic, unde se căsătorește cu fiica vitregă a lui Ptolemeu I Soter. Cu ajutorul Egiptului, ocupă tronul Epirului în 297 î.Hr. În 286 ocupă tronul Macedoniei pentru doi ani cănd va
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
pe procuror cerând ajutor, dar dă intenționat greșit numărul de apartament, bănuind că există un informator în echipa procurorului. Ei reușesc să scape într-un autobuz de pasageri și, deoarece poliția îi urmărește, Mosley este forțat să trateze pasagerii ca ostatici. Autobuzul este oprit într-un șantier de construcții și este imediat înconjurat de ESU. Conștient de faptul că Nugent va dispune probabil atacarea armată a autobuzului riscând siguranța pasagerilor, Mosley permite pasagerilor să plece liberi, reușind să-l strecoare pe
Mărturie mortală () [Corola-website/Science/326728_a_328057]
-
primit câte o stea pe Hollywood Walk of Fame și Las Vegas Walk of Fame. Tatăl lui Estefan, pe numele său José Fajardo, a fost bodyguardul personal al soției fostului președinte cubanez Fulgencio Batistă în jurul anilor 1950. A fost luat ostatic de soldații lui Fidel Castro în timpul invaziei palatului din 1 ianuarie 1959. Tatăl acesteia a fost ținut arestat din motive politice timp de 5 luni. După eliberarea să acesta s-a reîntors la soția și fiica sa ce locuiau în
Gloria Estefan () [Corola-website/Science/312878_a_314207]
-
20 iulie 1978. A treia deplasare a început pe 10 septembrie 1979 către Marea Mediterana. Navă a fost mutată în Oceanul Indian, ca răspuns la criza din Iran, cănd Ambasada Americană la Teheran a fost capturată și au fost luați 52 de ostatici. Operațiunea Evening Light a fost lansată de pe USS Nimitz în încercarea de a salva personalul ambasadei. Misiunea a fost anulată după ce un elicopter s-a prăbușit la punctul de realimentare din deșertul Iranian. Navă s-a întors acasă pe 26
USS Nimitz (CVN–68) () [Corola-website/Science/321211_a_322540]
-
urmă, aceștia sunt prinși și duși la secția de poliție din apropiere, unde se află și restul familiei Rosenblum. Günther ajunge la timp pentru a asigura eliberarea prietenului său, dar Jo nu îi va abandona pe Rosenblumi și îl va ostatic pe Günther. Pe drumul spre granița cu Austria, Günther îl sfătuiește pe Jo să plece cu familia Rosenblum, deoarece și el este acum căutat de către autoritățile naziste. Fără tragere de inimă, Jo este de acord. Cu toate acestea, din cauza unei
Asul așilor () [Corola-website/Science/325887_a_327216]
-
titlul de Ducesă de Urbino, este unica moștenitoare a imensei averi a familiei Medici,iar poporul florentin o alintă "duchessina","mica ducesă". În 1523 unchiul său este ales papă cu numele de Clement al VII-lea. În 1529 este luată ostatic de florentini (avea opt ani), iar apoi trupele papei asediază Florența. Avea doar paisprezece ani (28 octombrie 1533) când s-a măritat cu ducele de Orléans, la Marsilia. Unchiul ei, Clement al VII-lea este cel care a refuzat acordarea
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
germană de a sărbători Crăciunul și Anul Nou 1916-1917 odată cu Biserica Catolică, luând astfel poziție împotriva amestecului în treburile bisericești de către forțele de ocupație germane. El a fost reținut de poliția centrală germană la 31 ianuarie 1917 și internat ca ostatic sub pază la Mănăstirea Săveni (județul Ialomița), fiind învinuit (conform adresei Poliției germane nr. 10591 din 27 iulie 1917) de ""activitate păgubitoare intereselor germane, în contrazicere violentă cu misiunea sa apostolică, ceea ce face imposibilă reintegrarea sa în demnitatea ce o
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Congo Warriors”. În timpul Operațiunii Dragonul Roșu, 5 Commando a cooperat îndeaproape cu parașutiștii belgieni, exilații cubanezi din exil și mercenarii angajați de CIA. Operațiunea Dragonul Roșu a avut ca scop principal cucerirea orașului Stanleyville și salvarea mai multor sute de ostatici ai rebelilor, cei mai mulți civili europeni și misionari. Operațiunea a fost un succes. Pe de altă parte, reputația lui Ciombe a fost puternic afectată, revenirea mercenarilor albi în Congo ducând până la urmă la demiterea sa din funcția de premier. În același
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
ca parte a unei serii de crime care îi va face bogați pe membrii bandei. Inspectorul Harry Callahan (Clint Eastwood) și partenerul său Frank DiGiorgio (John Mitchum) ajung la un magazin de băuturi alcoolice în care niște jefuitori au luat ostatici. Răufăcătorii cer o mașină cu un transmițător radio de poliție; inspectorul intră cu propria mașină în magazin și-i împușcă pe hoți. Superiorul său, capitanul McKay (Bradford Dillman), îl mustră pe Callahan pentru "utilizarea excesivă a forței", rănirea ostaticilor și
Procurorul (film din 1976) () [Corola-website/Science/326402_a_327731]
-
luat ostatici. Răufăcătorii cer o mașină cu un transmițător radio de poliție; inspectorul intră cu propria mașină în magazin și-i împușcă pe hoți. Superiorul său, capitanul McKay (Bradford Dillman), îl mustră pe Callahan pentru "utilizarea excesivă a forței", rănirea ostaticilor și provocarea unor daune de 14.379 dolari la magazin și-l transferă temporar de la secția de Omucideri. În timp ce lucrează la secția de personal, Callahan participă la procesul de intervievare a unor noi inspectori și află că acțiunea pozitivă înseamnă
Procurorul (film din 1976) () [Corola-website/Science/326402_a_327731]
-
săi, un potențial lider revoluționar, dar el a fost arestat la 17 martie și a fost închis pe toată durata existenței Comunei. Comuna a încercat fără succes să-l schimbe cu Mgr Darboy, arhiepiscopul Parisului, apoi cu cei 74 de ostatici pe care îi deținea, dar Thiers a refuzat. Comuna din Paris a fost proclamată la 28 martie deși unele districte locale încă păstrau organizarea de pe timpul asediului. Comuna a readoptat calendarul republican și a utilizat drapelul roșu socialist în locul tricolorului
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
focul apărătorilor. În timpul asaltului, trupele guvernamentale au fost responsabile de uciderea Gărzilor Naționale și a civililor: numeroși prizonieri prinși cu arme în posesie, sau care fuseseră bănuiți că au luptat, au fost împușcați pe loc. Comuna adoptase un „decret privind ostaticii” la 5 aprilie 1871, conform căruia orice complice al Versailles-ului va deveni „ostatic al poporului parizian”. La articolul 5 se stipula că execuția de către Versailles a oricărui prizonier de război sau partizan al guvernului Comunei din Paris va fi
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
a civililor: numeroși prizonieri prinși cu arme în posesie, sau care fuseseră bănuiți că au luptat, au fost împușcați pe loc. Comuna adoptase un „decret privind ostaticii” la 5 aprilie 1871, conform căruia orice complice al Versailles-ului va deveni „ostatic al poporului parizian”. La articolul 5 se stipula că execuția de către Versailles a oricărui prizonier de război sau partizan al guvernului Comunei din Paris va fi urmată pe loc de execuția unui număr triplu de ostatici. Acest decret nu a
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
Versailles-ului va deveni „ostatic al poporului parizian”. La articolul 5 se stipula că execuția de către Versailles a oricărui prizonier de război sau partizan al guvernului Comunei din Paris va fi urmată pe loc de execuția unui număr triplu de ostatici. Acest decret nu a fost, însă, aplicat. Comuna a încercat de mai multe ori să-l schimbe pe Mgr Darboy, arhiepiscopul Parisului, cu Auguste Blanqui, dar Thiers a refuzat, iar secretarul său personal, Jules Barthélemy-Saint-Hilaire, a declarat: „Ostaticii! Ostaticii! păcat
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
triplu de ostatici. Acest decret nu a fost, însă, aplicat. Comuna a încercat de mai multe ori să-l schimbe pe Mgr Darboy, arhiepiscopul Parisului, cu Auguste Blanqui, dar Thiers a refuzat, iar secretarul său personal, Jules Barthélemy-Saint-Hilaire, a declarat: „Ostaticii! Ostaticii! păcat de ei ("tant pis pour eux!")”. În cele din urmă, în timpul Săptămânii Însângerate și a execuțiilor efectuate de trupele de la Versailles, Théophile Ferré a semnat ordinul de execuție pentru 6 ostatici (inclusiv Mgr Darboy), care au fost împușcați
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
de ostatici. Acest decret nu a fost, însă, aplicat. Comuna a încercat de mai multe ori să-l schimbe pe Mgr Darboy, arhiepiscopul Parisului, cu Auguste Blanqui, dar Thiers a refuzat, iar secretarul său personal, Jules Barthélemy-Saint-Hilaire, a declarat: „Ostaticii! Ostaticii! păcat de ei ("tant pis pour eux!")”. În cele din urmă, în timpul Săptămânii Însângerate și a execuțiilor efectuate de trupele de la Versailles, Théophile Ferré a semnat ordinul de execuție pentru 6 ostatici (inclusiv Mgr Darboy), care au fost împușcați la
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
secretarul său personal, Jules Barthélemy-Saint-Hilaire, a declarat: „Ostaticii! Ostaticii! păcat de ei ("tant pis pour eux!")”. În cele din urmă, în timpul Săptămânii Însângerate și a execuțiilor efectuate de trupele de la Versailles, Théophile Ferré a semnat ordinul de execuție pentru 6 ostatici (inclusiv Mgr Darboy), care au fost împușcați la 24 mai în închisoarea la Roquette. Auguste Vermorel a declarat ironic: „Ce treabă bună! Acum am pierdut singura noastră șansă de a opri vărsarea de sânge.” Ferré a fost și el apoi
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
o posibilă ofensivă a APV asupra Phnom Penh-ului. Paranoia era la ordinea zilei și a dus la declanșarea unei reacții violente împotriva minorității vietnameze de 400.000 de oameni din Cambodgia. Lon Nol spera să-i folosească pe vietnamezi ca ostatici împotriva activităților APV/FEN, iar armata a început să-i adune în lagăre de detenție. Atunci au început omorurile. În orașele și satele din toată Cambodgia, soldații și civilii își căutau vecinii vietnamezi pentru a-i ucide. La 15 aprilie
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
000.000 de morți iranieni) și impresionante distrugeri materiale. Epuizanta confruntare se încheie în august 1988, prin acceptarea de către Iran a Rezoluției nr. 598 a Consiliului de Securitate al O.N.U., care prevede încetarea imediată a tuturor ostilităților. Criza ostaticilor ambasadei S.U.A din Teheran (1979-1981) duce la ruperea relațiilor diplomatice americano-iraniene (7 aprilie 1980). După moartea imamului Khomeiny (3 iunie 1989), persoanele care s-au succedat la conducerea Iranului au continuat și continuă politica de distanțare față de statele
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
fost înfrântă, iar comunarzii au încetat orice ofensivă. Între timp, izbucnise un război civil în Paris: au avut loc încercări de conciliere, intervenind și intelectuali francezi, dar fără success, astfel, pozițiile s-au radicalizat. Comuna din Paris a folosit legea ostaticilor prin care capturau personae suspectate a fi opozanți-înalți funcționari, clerici, chiar și arhiepiscopul Parisului. Pe 20-28 mai 1871, guvernul de la Versailles conduce o ofensivă împotriva Parisului. Au loc lupte de stradă, sunt impuse barricade. Dar datorită sistematizării și modernizării, pericolul
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați. Economia era la pământ, nu exista autoritate, teritoriile erau ocupate, iar parizienii erau supuși asediului
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
au fost înfrânți. Când armata a intrat în Paris, luptele de barricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați. Economia era la pământ, nu exista autoritate, teritoriile erau ocupate, iar parizienii erau supuși asediului și foametei. Replici ale Comunei au avut loc la Lyon
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
a mai multor vechi bolșevici, Troțki nu a ezitat să recicleze cu miile foști ofițeri țariști. dintre ei (30% din total), au acceptat să slujească noua putere, uneori cu forța (familiile lor răspundeau cu viața pentru loialitatea lor, conform „legii ostaticilor”), dar și în numele continuității statului și salvării țării amenințate cu anarhia și dezmembrarea. Aceștia erau flancați de comisari politici bolșevici care le monitorizau acțiunile. „Roșiii” nu controlau decât un teritoriu de dimensiunile Marelui Cnezat al Moscovei, înconjurat din toate părțile
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]