712 matches
-
stăpâni cu cetași lui Jeatu 7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimiși de Constantin Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionașcu ot Cloșani, Stroe Paharnicu, Pârvu Bășica, Udrișce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbești, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu" De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289 Documentele despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimiși de Constantin Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionașcu ot Cloșani, Stroe Paharnicu, Pârvu Bășica, Udrișce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbești, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu" De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289 Documentele despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
ce au fost trimiși de Constantin Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionașcu ot Cloșani, Stroe Paharnicu, Pârvu Bășica, Udrișce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbești, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu" De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289 Documentele despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
trimiși de Constantin Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionașcu ot Cloșani, Stroe Paharnicu, Pârvu Bășica, Udrișce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbești, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu" De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289 Documentele despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de Schwantz cu numele
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionașcu ot Cloșani, Stroe Paharnicu, Pârvu Bășica, Udrișce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbești, Radul ot Cornu, Patru Paharnicu" De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289 Documentele despre existența localității sporesc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menționat pe harta realizată de Schwantz cu numele de Bâhla, iar
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
zilele prea înaltului și luminatului împărat Alexandru Pavlovici și prin zilele mitropolitului Dositeu, anul 1811, s-au zidit această sfântă și dumnezeiască biserică prin cheltuiala sfinției sale Popa David of Breaza, Rafira presvitera, preot Oprea, Maria presvitera, Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza, Ilinca cu fiii lor, Gheorghe Ovreiu și împreună cu alți miluitori și ajutători de Dumnezeu. S-au întâmplat fiindcă la leat 1829 noiembrie 13, mare cutremur ce au fost și s-au slăbit foarte tare și așa numitul preot s-
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
foarte tare și așa numitul preot s-a îndemnat iarăși de a preamărit atât cu zugrăveală cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului domn Alexandru Dumitru Ghica, vel voievod leat 1835"." Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei. Ctitorii n-au prevăzut că peste veacuri bisericuța lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
care vindea o funie de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac" . În acest secol, Ștefeștii sunt consemnați și în „memoriile” (1788) generalului Bauer. Mai spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac" . În acest secol, Ștefeștii sunt consemnați și în „memoriile” (1788) generalului Bauer. Mai spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o foaie de zestre a „Joiței, fiica lui Mareș Botezatu, care Mareș a fost ginere lui Miclea
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o foaie de zestre a „Joiței, fiica lui Mareș Botezatu, care Mareș a fost ginere lui Miclea vătaful, iar Miclea vătaful a fost fiul lui Ene vătaful” în vederea căsătoriei sale cu Panca ot Valeni (strămoșul colonelului Panca, de la care N. Iorga și-a cumpărat casa, astăzi muzeu) și care cuprindea, în afara a nenumărate bunuri și terenuri și „22 stânjeni moșie, în hotarul Ștefeștilor” . În veacul următor, Ștefeștii sunt menționați și de Dionisie Fotino
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
soldat cu eliminarea marelui proprietar (Lupta, 1888; Lungianu, 1922; Deaconu, 1950; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 2001). În anul 1801, Iosif episcop al Argeșului face următoarea plângere către domnitorul Țării Românești: "Preaînălțate doamne, "Cu smerită anafora înștiințez Măriii Tale că lăcuitorii ot satu Stroești sud. Argeș, pentru că s-au întâmplat câteva morți dă oameni într-această primăvară trecută, după cum și la alte părți s-au întâmplat și planisiți fiind că trupurile cele moarte pot a omorâ oameni făcându-se (după cum zic ei
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
nu lipsiiu; iar anii Măriii Tale rog a fi dă la Dumnezeu înmulțiți și îndălungați cu amândoao fericirile." "1801 iulie 12" Iosif, episcop Argeș" <Rezoluția domnitorului:> "Io Alecsandru Constandin Moruzi voievod și domn al Țării Românești: "D<umnea>voastră ispravnicilor ot sud. Argeș veți vedea înștiințarea ce ne face sființia-sa iubitoru de Dumnezeu episcop Argeșiu, pentru care strașnic poruncim Domnia Mea că nu numai să înfrânați și să nu îngăduiți pă acei săteni la o netrebnică și făr’dă lege urmare
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
făcut tăiere și sfărâmare acelui trup mort, aducându-i, să-i pedepsiți cu câte doăo sute toiege la tălpi." "1801 iulie 12" Glosar: anafora = raport; înștiințare; pliroforie = dovadă; mărturie; împreleștiți = sfătuiți; îndemnați; planisiți = învățați prin tradiție; obișnuiți; conform unei tradiții; ot = de la; din; sud. = județul Prin acest document satul Stroești intră în circuitul istoric, fiind citat, până în prezent, în 12 lucrări (ANR-DAIC, 1801; Alexandrescu - Urechiă, 1897; Erbiceanu, 1903; Ciaușanu, 1914; Diculescu, 1970; Năndrașu, 1970; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 1992; Leonăchescu, 2001
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești iar la V Burlești. Comuna Blândești este așezată în jumătatea sudică a județului Botoșani de o parte și de alta a șoselei județene nr. 297, precum și în dreapta pârâului Burla; satul
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
necesare unui învățământ decent. Satul Tecuci este cunoscut și sub numele de Tecuci-Kalinderu. Prin Tecuci au trecut și pandurii lui Tudor Vladimirescu spre București în 1821. Satul Tecuci este străbătut de DJ 703, legătura între DN65A Balaci (TR) și Tufeni (OT), recent asfaltat, cât și de DC 48, ce face legătura între Dobrotești și satul Tecuci, drum betonat în anul 2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
Muzică București, Învățătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu și-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învățatul popa Bratu de la sfârșitul secolului
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
a prepoziției "pe" provenit din latinescul "per" etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
latinescul "per" etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul turcilor, cum am auzit eu
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
besearecă ci se chemă Pinul [...] ziditu-o-am de în temelie eu [...] Io Mateiu Băsărab voievod, împreună cu doamnă me, Ilina, că era bătr<â>nă de lemn și stricat<ă>; văl<ea>t 7156 (1647). Isprav<nic> Radul cap<itan> ot Buz<ău>.“ Biserica de piatră, „[...]mamă tuturor schitișoarelor de acolo[...]“, se pare că era destul de impunătoare având și rolul de a supraveghea și închega activitatea monahală intensă la acele timpuri. Târnosirea bisericii are loc în anul 1648, iar în toamna
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
Cantacuzinesc", se menționează că: "„deci atuncea boiarii câți erau pribegi încă au venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
deci atuncea boiarii câți erau pribegi încă au venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari nu spune nici un cuvant despre motivația care a
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
nu a avut în stăpânire moșia Curtișoara. Atunci, cine ar putea fi misteriosul ctitor? În perioada de început a secolului al XVII-lea satul Curtișoara trece în stăpânirea marelui sluger Tudor Rudeanul, cel care avea să se autointituleze în acte "ot Ruda și Curtișoara". Același cognomen avea să-l poarte și cel de-al doilea său fiu, Chirca postelnic, moștenitorul domeniului Curtișoara. Este posibil ca numele de "Ghica" să fie o interpretare greșită a aceluia de "Chirca" din cauza deteriorării vechii pisanii
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]