2,829 matches
-
nu-și schimbă starea de oxidare. Apa de clor, astfel obținută este folosită pentru verificarea proprietăților fizice și chimice ale clorului. 3.2.Obținerea bromului În laborator, bromul poate fi obținut atât în stare gazoasă cât și în stare lichidă. Oxidarea anionului Br⎯ se realizează mai ușor decât în cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
chimice ale clorului. 3.2.Obținerea bromului În laborator, bromul poate fi obținut atât în stare gazoasă cât și în stare lichidă. Oxidarea anionului Br⎯ se realizează mai ușor decât în cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
ușor decât în cazul ionului Cl⎯, bromul fiind mai puțin electronegativ. Deci, oxidarea ionului Br⎯ poate fi realizată cu un număr mai mare de oxidanți: KMnO4, K2Cr2O7, MnO2, PbO2, KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului, cât și după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
KBrO3, H2SO4(conc.), Cl2, K2CrO4 în mediu acid. Obținerea bromului prin oxidarea bromurilor cu oxidanții menționați, decurge după reacțiile redate în cazul obținerii clorului, cât și după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
după următoarele reacții chimice. 3.3.Obținerea iodului Iodul elementar se poate obține: prin oxidarea din ioduri prin reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Frasch) pentru zăcămintele de adâncime când sulful este scos la suprafață cu ajutorul vaporilor de apă supraîncălziți. sau procedee chimice: din H2S recuperat după purificarea gazelor naturale. Prepararea sulfului în laborator se bazează pe metode exclusiv chimice și au la bază oxidarea. Obținerea Splastic. Prin turnarea sulfului topit (încălzit la circa 400șC într-o eprubetă în care s-a introdus sulf pulbere, cam 1/3 din capacitatea sa), sub formă de fir subțire, într-un pahar cu apă rece, se obține Splastic
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de elasticitate. 3.3.Proprietăți chimice La temperatură joasă, sulful este puțin reactiv, dar în anumite condiții reacționează cu majoritatea elementelor în afară de N2, Au, Pt și Ir. În stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
la vulcanizarea cauciucului, la obținerea ebonitei, la fabricarea chibriturilor, la focurile de artificii, la tratarea unor boli de piele, ca izolator în amestec cu parafină, la prepararea CS2, a SO2, H2SO4, etc.,. 4. Teste: 1. Să se determine starea de oxidare a sulfului în următorii compuși: H2S; SOCl2; SF4; SO2Cl2; NAHS; S2O32⎯; S4O62⎯; H2SO4; Na2SO3. 2. Să se scrie trei reacții în care sulful reacționează ca agent oxidant și trei în care reacționează ca agent reducător. 3. După o metodă cunoscută
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
calculeze cantitatea de soluție de HCl de concentrație 20% care este necesară la prepararea H2S? Ce volume măsurate în condiții normale sunt necesare din ambele gaze, pentru a prepara 0,6 moli de sulf? 81 COMPUȘII SULFULUI ÎN STAREA DE OXIDARE (-II) H2S - HIDROGENUL SULFURAT (ACIDUL SULFHIDRIC); SULFURI 1. Scopul lucrării: Studenții trebuie să cunoască noțiunile teoretice legate de obținerea și proprietățile H2S și ale sulfurilor și să le verifice experimental. 2. Considerații teoretice Istoric. H2S este studiat pentru prima dată
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
NaHSO 3 se folosește în industria textilă pentru distrugerea urmelor de clor din țesăturile albite. Sulfitul de sodiu, Na2SO3·5 H2O, este folosit în medicină și în tehnica fotografică. Teste 1. Calculați compoziția în procente a H2SO3; ce stare de oxidare are sulful în acest compus? Determinați echivalentul acestui acid atunci când formează săruri neutre; determinați echivalentul Na2SO3 atunci când participă în reacții redox ca oxidant și ca reducător. 2. Să se determine volumul de SO2 care poate fi obținut din 200 mL
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
2. Să se determine volumul de SO2 care poate fi obținut din 200 mL soluție 16% de K2SO3 cu densitatea 1,14g/mL prin reacție la cald cu un acid. 3. Care este normalitatea unei soluții de Na2SO3 dacă la oxidarea a 20 mL din această soluție în mediu acid sunt necesari 16 ml soluție 0,05 normal de KMnO4? 4. Câte grame de Na2SO3 se găsesc într-un litru de soluție, dacă 25mL din această soluție decolorează 20 mL soluție
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Din spectrul de emisie de raze X al tiosulfatului, care prezintă un triplet ce poate fi considerate ca o suprapunere a frecvențelor unui sulfat și a unei sulfuri, rezultă că atomul de sulf central și periferic sunt în stările de oxidare S6+ respectiv S2-. Totuși, pe baza refracției, A.A Grinberg, consideră atomul de sulf central este tetravalent iar cel exterior în stare de oxidare zero. Prin acidularea soluției de tiosulfat se formează acid tiosulfuric, care se descompune imediat în acid
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și a unei sulfuri, rezultă că atomul de sulf central și periferic sunt în stările de oxidare S6+ respectiv S2-. Totuși, pe baza refracției, A.A Grinberg, consideră atomul de sulf central este tetravalent iar cel exterior în stare de oxidare zero. Prin acidularea soluției de tiosulfat se formează acid tiosulfuric, care se descompune imediat în acid sulfuros și sulf care se depune: Na2S2O3 = SO2 + H2O + S Tiosulfații metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt ușor solubile și trebuie să precizăm că tiosulfați
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
tiosulfuric, care se descompune imediat în acid sulfuros și sulf care se depune: Na2S2O3 = SO2 + H2O + S Tiosulfații metalelor alcaline și alcalino-pământoase sunt ușor solubile și trebuie să precizăm că tiosulfați nu sunt săruri acide. Compușii sulfului în stare de oxidare (+VI) ACIDUL SULFURIC (H2SO4) 1. Scopul lucrării: Studenții trebuie să-și însușească noțiunile teoretice și practice legate de obținerea și proprietățile acidului sulfuric. 2. Considerații teoretice. Acidul sulfuric numit “sângele industriei” este una din cele mai importante chimicale obținute la
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de sulfat feros, într-o capsulă de porțelan și încălzind-o pe o sită de asbest, la flacără mică a unui bec cu gaz, și trecând continuu peste suprafața lichidului, un curent slab de dioxid de carbon, pentru a împiedica, oxidare Fe(II) la Fe(III) sub influențată oxigenului din aer. Pentru oxidarea ionilor Fe(II) la Fe(III), concentrarea soluției se efectuează mai bine într-un 98 balon, în care se introduce, în timpul încălzirii, un curent slab de dioxid de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
o sită de asbest, la flacără mică a unui bec cu gaz, și trecând continuu peste suprafața lichidului, un curent slab de dioxid de carbon, pentru a împiedica, oxidare Fe(II) la Fe(III) sub influențată oxigenului din aer. Pentru oxidarea ionilor Fe(II) la Fe(III), concentrarea soluției se efectuează mai bine într-un 98 balon, în care se introduce, în timpul încălzirii, un curent slab de dioxid de carbon. După separarea cristalelor de FeSO4·7H2O sistemul se răcește, iar cristalele
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la procedee fizice și chimice. Pe cale chimică solurile se obțin printr-o serie de reacții care duc la obținerea de substanțe insolubile în mediul de dispersie: reacții de dublu schimb, de hidroliză, oxidare și reducere. * prin reacții de dublu schimb se obțin solurile sulfurilor, ferocianurilor metalelor grele, halogenurilor de argint. De exemplu, solul de iodură de argint se obține conform reacției: Soluri suficient de stabile se obțin în prezența unui exces de reactiv
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
făină alte minerale(anorganice, greu asimilabile de către organism) și vitamine mult mai puțin valoroase. Acest lucru se realizează deoarece în germenele de grîu se întîlnesc substanțe care se ozidează în momentul în care au fost expuse la aer în momentul oxidării, schimbînd gustul făinei dacă aceasta se păstrează la temperatura camerei. De aceea făina integrală are un termen mai redus de valabilitate și necesită păstrarea la o temperatură mai scăzută. Industrializarea vinului. Industrializarea a ajuns și în domeniu vinului, producînd tot
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
2 La arderea unei cantități de beriliu se consumă 2,24 L oxigen (măsurat în condiții normale). Știind că rezultă 6 g amestec care conține 11% impurități, se cer: a) cantitatea de beriliu supusă arderii; b) puritatea beriliului. 3 La oxidarea a 3 atomi-gram de metal rezultă 312 g compus. Să se identifice metalul respectiv. 4 Banda de magneziu folosită în laborator este adeseori impurificată cu calciu. Se consideră o astfel de bucată de magneziu, care conține 5% calciu, care se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sub forma unor sulfuri mixte, prima etapă a prelucrării acestor minereuri constă în prăjirea lor. Oxizii rezultați sunt prelucrați ulterior, apoi supuși procedeului electrochimic. Conform configurației electronice, ar fi de așteptat ca aceste metale să formeze compuși la starea de oxidare +3. Aceasta ar însemna ca elementele chimice respective, în reacțiile la care participă, să cedeze electronii de pe ultimul strat, formând ioni pozitivi trivalenți. În realitate, pe măsură ce se accentuează caracterul metalic al acestor elemente (respectiv pe măsură ce crește n), metalele au o
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
pe măsură ce se accentuează caracterul metalic al acestor elemente (respectiv pe măsură ce crește n), metalele au o tendință din ce în ce mai mare de a ceda doar electronul np, formând ioni cu o configurație ns2, asemănătoare cu a heliului. Astfel, cea mai stabilă stare de oxidare pentru taliu este +1. De asemenea, caracteristic aluminiului este formarea de combinații covalente (trivalente), asemănător beriliului. Din acest motiv, se constată formarea de combinații covalente nesaturate în electroni; pentru formarea configurației de octet, moleculele acestor compuși dimerizează sau acceptă o
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
compușii acestor elemente chimice au caracter parțial covalent, gradul de covalență scăzând de la germaniu la plumb. Ca și la elementele grupei a 13-a, pe măsura accentuării caracterului metalic (pe măsura creșterii valorii n), scade stabilitatea combinațiilor la starea de oxidare +4 și se stabilizează combinațiile formate la starea de oxidare +2. Aceasta face ca, deși starea de oxidare +4 este caracteristică pentru germaniu, iar în starea de oxidare +2 staniul are proprietăți reducătoare, plumbul să formeze compuși stabili la starea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
covalență scăzând de la germaniu la plumb. Ca și la elementele grupei a 13-a, pe măsura accentuării caracterului metalic (pe măsura creșterii valorii n), scade stabilitatea combinațiilor la starea de oxidare +4 și se stabilizează combinațiile formate la starea de oxidare +2. Aceasta face ca, deși starea de oxidare +4 este caracteristică pentru germaniu, iar în starea de oxidare +2 staniul are proprietăți reducătoare, plumbul să formeze compuși stabili la starea de oxidare +2. Aceste elemente chimice prezintă tendința de a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
la elementele grupei a 13-a, pe măsura accentuării caracterului metalic (pe măsura creșterii valorii n), scade stabilitatea combinațiilor la starea de oxidare +4 și se stabilizează combinațiile formate la starea de oxidare +2. Aceasta face ca, deși starea de oxidare +4 este caracteristică pentru germaniu, iar în starea de oxidare +2 staniul are proprietăți reducătoare, plumbul să formeze compuși stabili la starea de oxidare +2. Aceste elemente chimice prezintă tendința de a forma combinații complexe. Numărul de coordinare al speciilor
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
metalic (pe măsura creșterii valorii n), scade stabilitatea combinațiilor la starea de oxidare +4 și se stabilizează combinațiile formate la starea de oxidare +2. Aceasta face ca, deși starea de oxidare +4 este caracteristică pentru germaniu, iar în starea de oxidare +2 staniul are proprietăți reducătoare, plumbul să formeze compuși stabili la starea de oxidare +2. Aceste elemente chimice prezintă tendința de a forma combinații complexe. Numărul de coordinare al speciilor divalente este patru, în timp ce al speciilor tetravalente este egal cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]