1,297 matches
-
o mulțime de rățuște care țipau cu glasurile lor ca niște fluiere, își atingeau ciocurile pentru ca apoi să se depărteze unele de altele și înotau în șir indian până la mal. Puțin mai departe de pâlcul de rățuște se afla un pâlc de rațe sălbatice cu gâturi de un verde închis. Spre deosebire de rățuște, rațele sălbatice nu zburau în stol, ci se înălțau una câte una. Departe de aceste păsări obișnuite, lebedele înotau în tihnă în larg. Din când în când, în timp ce înotau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lor! zise părintele Carvallo și cu acest verset se opri din cântat. Că nu știu ce fac. La ieșirea din acea așezare, vântul se înteți dintr-o dată. Valurile clocoteau zbuciumate în golf. Nu se vedea nici o barcă. Niște pini pricăjiți plantați în pâlc ca să ațină vântul tremurau ca niște pitici. În depărtare se vedea un gard din pari de bambus. Alături stăteau și aici aliniați niște pedestrași cu puști. Acest loc se numea Hokonbaru și era locul de osândă al domeniului Ōmura. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la râu să bea apă Înainte să-și facă siesta. Fii cu ochii-n patru. Mergeau Încet de-a lungul malului Înalt al râului, care În locurile alea era tăiat abrupt până-n albia bolovănoasă. Din când În când treceau prin pâlcuri de copaci Înalți. Macomber supraveghea malul opus când Îl simți pe Wilson strângându-i brațul. Mașina se opri. — Uite-l, Îl auzi pe Wilson șoptind. Drept În față, la dreapta. Dă-te jos și fă-i de petrecanie. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era atât de artificial de frumoasă. „Cine știe ce-o mai fi și-n sufletul ei“, se gândi. Nu vorbise mult noaptea trecută. Dar să o privești, asta era o plăcere. Mașina urcă o pantă lină, apoi intră Într-un pâlc de copaci și apoi ieși Într-un luminiș larg, aoperit cu iarbă deasă ca-n preerie și continuă să meargă pe marginea luminișului, la adăpostul copacilor. Șoferul conducea Încet și Wilson cerceta atent locul. Îi spuse șoferului să oprească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
strigă pe băieți, care sosiră ștergându-și mâinile, și cel mai În vârstă se urcă În spate. — Îl iau doar pe Kongoni, zise Wilson. Celălalt o să rămână aici să păzească stârvurile de păsări. Pe când mașina străbătea luminișul, Îndreptându-se către pâlcul de copaci și tufișuri care se-ntindea ca o fâșie de-a lungul albiei secate a râului ce tăia curmeziș poiana, Macomber simți din nou cum inima-i bate puternic și gura Îi este uscată, dar acum era așa pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de-a lungul terenului dintre cele două focuri, și, după o ultimă smucitură, se Înălță, și el Îi privi pe toți cei rămași jos, fluturându-și mâinile, și tabăra de la poalele dealului care se aplatiza și câmpia tot mai lată, pâlcurile de copaci și tufele turtite și potecile de vânătoare alergând spre apele secate, Într-un loc văzu un ochi de apă de care nu știuse până atunci. Zebrele, niște spinări mici și rotunjite, și antilopele, puncte care păreau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aflate pe drumul principal dintre Boyne City și Charlevoix. Erau magazinul universal, apoi poșta cu fațada aparentă Înaltă, În fața căreia stătea uneori o căruță, și mai erau casele lui Smith, Stroud, Dillworth, Horton și Van Hoosen. Casele erau așezate Între pâlcuri de ulmi și drumul era plin de praf. De ambele părți ale drumului erau ferme și păduri. În sus era bisrica metodistă, și-n direcția opusă era școala. Un drum Înclinat cobora dealul printre păduri, până-n golf. Din spatele casei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-ntoarse cu o pătură. Briza de seară Împrăștia fumul spre dig, așa că Întinse pătura Între foc și lac. Marjorie se așeză pe pătură cu spatele la foc și-l așteptă pe Nick. El veni și se așeză lângă ea. În spatele lor erau pâlcurile de copaci tineri, și-n față aveau golful și gura râului Hortons. Încă nu se-ntunecase de tot. Lumina focului se Împrăștia până la malul apei. Cele două undițe Înclinate deasupra apei Întunecate se vedeau limpede. Flăcările sclipeau pe oțelul mulinetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și toți au plutit peste obstacol ca păsările. Apoi dispărură din nou și când apărură coborau dealul În galop și alergau cu toții repede și lejer și săreau peste gard fără probleme, la grămadă, depărtându-se de noi tot așa, În pâlc. Părea că ai putea să mergi pe spatele lor, atât de compact era grupul și așa de lin alergau. Apoi se arcuiră deaupra dublei Bullfinch și careva căzu. Nu mi-am dat seama care era, dar calul se ridică repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era bun pentru mers. După ce coborî două sute de metri, trecu de linia până la care se-ntinsese focul. După linia aia treceai printre ferigi mari până la gleznă și pâlcuri de pini. Un ținut ondulat, cu dâmburi dese, pământ nisipos, În fine, un ținut viu. Nick se orienta după soare. Știa În ce loc vrea să iasă la râu, așa că o ținu Înainte pe câmpie, urcând dâmburi mici doar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cât de sus putea ajunge Într-o zi de mers. O insulă mare de pini care ieșea În evidență deasupra terenului denivelat Îi tot atrăsese atenția În timp ce mergea. Coborî și apoi, În timp ce urca Încet spre creasta dâmbului, făcu stânga Înspre pâlcul de pini. Sub copaci nu creșteau tufișuri. Trunchiurile se ridicau verticale sau se-nclinau unul către celălalt. Erau netede și maronii, fără crengi. Crengile apăreau abia mult deasupra. Unele se-amestecau, făcând o umbră compactă deasupra pământului maroniu. Spațiul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sub copaci nu creșteau tufișuri. Trunchiurile se ridicau verticale sau se-nclinau unul către celălalt. Erau netede și maronii, fără crengi. Crengile apăreau abia mult deasupra. Unele se-amestecau, făcând o umbră compactă deasupra pământului maroniu. Spațiul era gol În jurul pâlcurilor de copaci. Pământul pe care pășea Nick era maro și moale. Asta trebuie să fi fost din cauza acelor de pin care cădeau, formând un covor și dincolo de lățimea coroanelor. Copacii crescuseră Înalți și crengile se mutaseră tot mai sus, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mică. Se aplecă peste buștean până găsi un loc mai tare și aprinse chibritul. Stătea fumând și privea râul. În față, râul se Îngusta și forma o mlaștină. Apa devenea lină și adâncă, și mlaștina era plină de cedri, În pâlcuri, cu crengi solide. N-aveai cum să treci printr-o mlaștină ca asta. Din cauza crengilor care creșteau așa de jos. Trebuia să te ții cam la nivelul pământului ca să te poți cât de cât mișca. Nu puteai trece printre crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Întâmpinară nici o rezistență În oraș și ajunseră pe malul râului. Mergând cu bicicleta pe strada desfundată, dându-se jos să o Împingă atunci când drumul era impracticabil, Nicholas Adams văzu prin ochii morților tot ce se-ntâmplase. Zăceau singuri sau În pâlcuri, În iarba Înaltă de pe câmp și de-a lungul drumului, cu buzunarele Întoarse, și muștele zburau deasupra lor și pe lângă fiecare cadavru sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să vină, bunicul a pornit într-acolo unde se auzea larma cea mai mare. Alături de el, plecaseră nenumărați alți bunici, bunicuțe, părinți ori frați mai mari. Plini de voioșie și de hincuri, toată lumea începu un du-te-vino acum pe uliți, din pâlcuri desprinzându-se ici-colo câte unu, câte doi ori mai mulți. Numai pentru scurt răstimp, firește. Căci dimineața, când razele soarelui vor râde iarăși pe colnice... Deodată, ca la un semn nevăzut, larma amuți. Nu departe se auzea ceva ciudat, la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
rânduri în care să personificați muntele. Folosiți descrierea și dialogul. Drum de seară Ion Pillat Ți-aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci. Cerințe: 1. Folosiți în enunțuri proprii expresiile: “chenar de aur stacojiu” “soborul stelelor” “ardeau mestecenii frunzișul rar” “lacrime de ceară” 2.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru: trudiți, pribegi, pâlcuri, sobor. 3. Transcrieți versurile în care autorul personifică munții. Ajutoarele pădurii Eugen Jianu Ne-a chemat moș Vuia, pădurarul, să venim la căsuța lui din poiana cea mare. Să venim negreșit, ca să-i cunoaștem ajutoarele. Cine or fi aceste ajutoare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
clima de stepă dă înălțimilor dobrogene o înfățișare de adevărată ruină. Din vârful Pricopanului, cine străbate șesul Buzăului are înaintea ochilor, întocmai ca și pe Bărăgan, o netezime aproape ca a mării. Doar unde și unde, dacă zărești câte un pâlc de pădure, ce se ridică deasupra câmpiei, ca o insulă abia răsărită la orizont. Cu atât mai mare e mirarea când, aproape de Brăila, vezi ivindu-se în depărtare un lanț de munți, având profilul culmilor carpatice. Privind peste vapoarele ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. Cu cofița pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu Vin cântând în stoluri fete De la râu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai mare splendoare și putere; așa de copleșitor, încât, la amiază, plantele și animalele păreau fulgerate; nu erau însă decât pline de un prisos de energie. La o margine de miriște de orz, subt un colnic, Lupu Mavrocosti văzu un pâlc de oi grămădite cu lâna una în alta, roată și cu capetele aplecate la mijloc, ca și cum ar fi ascultat freamătul cuptoarelor din mijlocul pământului. Stăteau neclintite subt soarele de iulie și primeau la boturi răsufletul ierburilor. Miliardele de cosași, specii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
colorile, sfârâiau asurzitor în întinderile caste; zvonul lor tindea să se statornicească în tâmplele lui Lupu ca un cântec propriu al urechii interne. Când și când, la cotiturile drumșorului printre lanuri, ori la o coborâre într-o vâlcică, dădea peste pâlcuri de copaci care abia își clăteau frunzișul; turturele băteau din aripi și-și luau alene zborul; un popândău îl aștepta neclintit la marginea pulberei, până ce simțea cutremurul roților panerașului și trapul calului; atunci intra cu regret în căsuța lui subpământeană
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În revista Travel & Leisure. Scaunele contorsionate și masa joasă cu mușamaua de plastic străveche Întruchipau dintr-odată un miraj al ospățului câmpenesc... Cu toții coborîră din autocar, Își dădură gecile jos și se dezmorțiră. Moff și Rupert se Îndreptară spre primul pâlc de copaci. Ceilalți se așezară la masă. Bennie Își scoase blocul de desen, Wendy avea la Îndemână jurnalul Îmbrăcat În piele moale, cu pagini liniate aproape imaculate, iar Roxanne privea peisajul prin obiectivul omniprezentei sale camere digitale. Ce noroc avuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ei, cu vibrația? Ca un cuplu de bătrâni, Își mestecau bomboanele unul lângă altul și se uitau În tăcere pe fereastră, mimând interesul, cu ochii pe jumătate Închiși. Porțiuni de teren plat În diferite nuanțe de verde, câteva coline cu pâlcuri de copaci. Totul arăta la fel. Ceea ce vedeau ei de fapt erau câmpuri de trestie-de-zahăr cu mătase ca a porumbului, desișuri de bambus Înalt și pini tineri Înalți de șase metri. Pe dreapta, se găseau o colină acoperită cu arbuști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe marginea șoselei nu-ți Îmbunătățește șansele de a evita ghinioanele. La vreo cincisprezece kilometri mai Încolo, intrară cu mașina Într-un șanț Încercând să evite un Nat călare pe un cal alb care venea spre ei. Sărise dintr-un pâlc de jacaranda direct În mijlocul șoselei. La puțin timp după aceea, doi polițiști militari, unul Înalt, altul solid, sosiră cu puștile Îndreptate spre capetele bărbaților. —A fost un Nat, spuneau Încontinuu bărbații. Polițiștii le verificară actele, le confiscară cincizeci de dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
loc primitiv, secolul XX nu a ajuns aici. Tăiați. Dwight cercetează o colibă mică făcută din rădăcinile unui copac. Obiectivul se mișcă de sus În jos. Acesta este cel mai luxos hotel din zonă, spune Roxanne. Camera trece peste un pâlc de copaci. Tăiați. Un festin și fețe zâmbitoare. Prietenii lui mănâncă. Fac cu mâna: —Bună, mama! Bună, mama! Bună, mama! Asta e noua noastră casă... —O să Învățăm cum să gătim ca ei... Bună, tati, tribul ăsta e cel mai mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]