1,303 matches
-
completă a bazinului Miletin, va duce la remedierea acestei situații, determinând posibilitatea de a se reține o parte din apa scurgerii maxime, de a se diminua viiturile și preveni inundarea șesurilor, de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din apa scurgerii maxime, de a se diminua viiturile și preveni inundarea șesurilor, de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32 ha, propus pentru amenajări (Foto nr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acumulări cu mari valențe piscicole. Conform evidenței cadastrale, în comună există 275 ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de apele torențiale fiind invadate de o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
își cumpără alte propietăți pentru care Ștefan cel Mare îi dă uric de întărire, în Suceava, 6 martie 1487. Ștefan Vodă confirmă lui Toader Tansea o “bucată de pământ ce era a șasea parte din hotarul Petreștilor: de jos de pârăul Cornilor și din jos de casa lui Lazăr, cumpărate de la Toader, fiul lui Bălăș cu 60 zloți țărănești, ca să-și facă sat „pe ea”(Documentele lui Ștefan cel Mare, vol I, pag 296 de I. Bogdan). Din negura vremurilor se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
își cumpără alte propietăți pentru care Ștefan cel Mare îi dă uric de întărire, în Suceava, 6 martie 1487. Ștefan Vodă confirmă lui Toader Tansea o “bucată de pământ ce era a șasea parte din hotarul Petreștilor: de jos de pârăul Cornilor și din jos de casa lui Lazăr, cumpărate de la Toader, fiul lui Bălăș cu 60 zloți țărănești, ca să-și facă sat „pe ea”(Documentele lui Ștefan cel Mare, vol I, pag 296 de I. Bogdan). Din negura vremurilor se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
într-al cincilea ciclu, socotind ciclul cât numărul zilelor anului, adică trei sute șaizeci și cinci de ani. Iar dintr-al cincilea ciclu, credincioșii vechi de la Carpați numărau ani o sută douăzeci. În văile depărtate, unde izvoarele și puhoaiele înălțimilor se prefac în pâraie și lacuri, iar oamenii își clădesc case de bârne în așezări statornice, lumea își întorsese fața cătră o lege nouă și număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are un conținut de 232 mg la % săruri solubile și o reacție slab alcalină (pH = 8,3). Se găsește pe văile pâraielor (Pârâul Ezăreni) cu apă freatică la mică adâncime. Este prezentă eroziunea de suprafață, care, pe platouri orizontale și foarte slab înclinate și versanți cu pante până la 4-5 %, se desfășoară lent până la moderat, cu pierderi anuale de sol în limite admisibile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și de obicei în Subcarpații externi. Pe teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA Dintre râurile care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
până la vărsare - cu terase. În cursul superior, în profil transversal, valea e formată din două văi îmbucate una într-alta : a) valea veche cu forme de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au debite mai mici, alimentarea fiind pluvio-nivală, de multe ori, la precipitații însemnate ei au avut contribuții importante la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
medius, D. minor), - cuc (Cuculus canorus), - pupăză (Upupa epops), - pițigoi (Parus lugubris), - sticlete, mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței). Dintre reptile amintesc: șarpele alb, vipera comună, șopârla, gușterul și foarte rar pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim mreana (Barbus barbus) și cleanul (Leuciscus leuciscus). Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode, etc. II. 4. 3 SOLURILE Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
alpină ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gai ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), ș șorecarul comun (Buteo buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
infestând persoanele din jur iar larvele din gură trec În esofag și revin În stomac și În intestinul subțire, unde se dezvoltă până la stadiul de adult. O dată cu scaunul, ouăle sunt eliminate În exterior și ajung În apă (fântâni, pâraie, râuri) sau pe pământ unde poate avea o lungă viețuire (de câțiva ani). Treptat, ouăle devin o sursă de infestare pentru om prin apa de băut, prin fructele și legumele nespălate și prin praful din timpul jocurilor. Principalii vectori sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
inter Ruscian et Comaniam per silvas trium dierum habens iter sive viam, pervenit ad divitem Rudanam, inter magnos montes positam Teutonicorum villam, regis argentifodiriam”. Drumul indicat de Rogerius este acela de la Horodenca, prin Sneatin, pe Ceremuș în sus, până la izvoarele pâraielor Tiban și Cârlibaba. După aceea, au coborât pe văile acestora numai prin păduri, pe unde se află și astăzi în toponimie Piscul Tătarca și „drumul tătarilor”, și prin trecătoarea Cârlibaba (Câr-li-baba = Moșul de zăpadă), denumită Poarta Tătarilor și, la 1244
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
iveală acolo, în acea depărtare unde am aterizat într-o ploioasă dimineață de mai, după cea mai scurtă noapte din viața mea. Ploaia care ne-a întîmpinat la aeroport în clipa aterizării curge peste noi fără încetare, transformînd asfaltul în pîraie și întunecînd panorama spectaculoasă a culmilor. Oricît ar fi un oraș de frumos, de verde și de îngrijit, ploaia îți strică întotdeauna bucuria cunoașterii lui, așa că hotărîm să ne petrecem seara la circ, spectacolele kazahilor avînd faima lor, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fi fost modelate manual. Ne aminteam de perioada, când pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie așa, deoarece aici se află locul cel mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Satul Ciocănești, din care au venit cei mai mulți se află pe valea Bistriței aurii la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică o formează câteva pâraie care în cea mai mare parte a anului sunt seci. Deci satele de plecare și de stabilire ale coloniștilor se află în două regiuni geografice cu medii fizice complet deosebite, depărtate unul de altul la peste 225 km. în linie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Cercetări Geografice a României, III, nr. 4, 1946, p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nr. 4, 1946, p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]