725 matches
-
toți cei din jur sunt adevărate comori numai bune de exploatat. Plecând de la această idee, am considerat util să strâng în această carte poveștile câtorva dintre reporterii cu multă experiență în arta transmisiunilor în direct. Sunt convinsă că, ascultându-le pățaniile, cunoscându-le temerile, înțelegându-le deciziile, viața fiecărui reporter sau viitor reporter de direct se va schimba. În bine. Așadar, haideți să depănăm amintiri... în direct. 12.1. Carmen Avram: În Egipt am simțit pentru prima oară cum e să
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în lecții ilustrații din povești cunoscute ceream elevilor să povestească conținutul acestora stimulând comunicarea, exprimarea punctelor de vedere personale în legătură cu diverse situații/ întâmplări. În cadrul lecției de consolidare a grupului de litere,,chi”, văzând interesul crescut față de lectură, majoritatea copiilor cunoșteau pățaniile lui Pinocchio, am administrat uemătoarele sarcini grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligență observat cu mare atenție în timp îndelungat. 1.Inteligența verbal-lingvistică Sarcină de lucru: Așază în ordine propoziții, completează ciorchinele cu însușiri pentru Pinocchio. 2. Inteligența
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
fi niciodată vreo concordanță pentru că ar crăpa ei de necaz și povestea n-ar mai avea haz. Am să iau ca reper istoric, domnia regelui Ptolomeu Filadelful(285-246 î.e.n.) cînd încearcă a sugera scrisorica ivritului că s-ar fi petrecut pățania. Atunci regatul Egiptului avea în hotarele sale Iudeea și Gaza. și ar fi o absurditate ca regele să trimită o delegație cu mare pompă să îi roage pe niște pîrliți de supuși să îndeplineas- că o poruncă dată de el
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
romanii l-au numit Mitra, ,,peștele sacru” pe care îl numeau orphos. Noi mai știm că eroul arimin din Tracia ce a participat la războiul Troiei și a plecat în căutarea lînei de aur scriind și primul poem despre aceste pățanii năstrușnice se numea Orfeu adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fi sau a nu fi. Dimpotrivă, un loc imponderabil al începutului, pre-loc nespațial în care cele ce vor fi se arată în posibila lor ființă, semnifică prin imagini înainte de a fi lucruri reflectate: "Împrejur,/ foșneau ciudate arătări și ore,/ pățanii care, neavând contur,/ încă n-aveau nici gură să devore". Simple arătări fără contur, imaginile sunt pre- figurări; ele înfățișează forma nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mâna "goală" la o întâlnire aduci, de fapt, mai mult decât ai crede, căci pe lângă mâna omului se aține predilect posibilitatea transformării celei mai radicale - atât de la-ndemână încât scapă exasperant prehensiunii. I-ar fi plăcut să-i asculte căpitanului pățaniile și, mai ales, felul nespășit de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i facă patul lui de insomniac, să-i curețe prin cabină și să-i spună povești picante, în stare să erodeze masivitatea celor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
repercuta asupra sorții alteia. Fără să fi avut vreun amestec, Janine este pedepsită pentru zburdălniciile prietenelor ei. Aventurile amoroase ale acestor fete sunt cu atât mai mult legate unele de altele cu cât tinerele nu se mulțumesc să-și povestească pățaniile. Foarte adesea, ele le și trăiesc împreună. Ele joacă chiar unele față de celelalte un rol foarte activ, cel de instigatoare. Unde-s mulți, puterea crește. Când sunt împreună, fetele se ajută una pe alta să-și depășească tabuurile. Conștient sau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să-mi povestească pățania la care fusese martor și actor fără voie. Rușii despre care am spus mai sus erau trimiși în cercetarea locurilor. Nu a trecut decât o zi, și d in urmă, au și apărut alții, grosul lor. Jafurile în casele oamenilor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Ch. este cît se poate de modern mobilată, atît de modern, încît pare că se află în cu totul altă lume decît casa familiei B, care seamănă cu un interior din romanele adolescenței noastre. Pînă una, alta, povestesc familiei Ch. pățania mea cu intrarea în Franța fără viză pe pașaport. Nu de altceva, dar știu din experiența prietenilor că autoritățile franceze sunt extrem de severe în privința respectării sejurului pe teritoriul lor. La ieșirea din țară, verificarea vizei de intrare se face atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că, În ultimă noapte de detenție, cel care urmează să se elibereze a doua zi nu poate dormi. Lucrul acesta s-a dovedit a fi absolut exact și În cazul meu. Seară, după ce Willi Marschall mi-a mai povestit despre pățaniile lui de pe front și din prizonieratul la englezi (luptase În armata germană din 1939 până În 1945, pe toate fronturile, Într-o unitate, de tancuri, și avea talent de povestitor că și Sven Hassel), am Încercat să dorm; n-am reușit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
despre copilăria și tinerețea sa din urbea sa natală Huși erau condimentate cu: isprăvile haiducului Pantelimon ce opera pe calea ferată îngustă (la acea datăă Huși - Crasna, aventurile galante ale soțului verișoare sale Mălinescu - șef al lampagiilor din urbe și pățania participanților la un bâlci, în marginea orașului, când într-o seară, din timpul celui de al II-lea război mondial, un avion de recunoaștere sovietic a lansat o bombă luminoasă, etc. Am avut șansa ca în anul 1955 să fac
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
câteva zile, o nouă scădere a rublei de argint va fi decretată. Imediat a dat fuga la minister, s-a înțeles cu mandatarul nostru ca să înlesnească operația împrumutului și... farsa ne fu jucată. Bineînțeles, numai mandatarul nostru n-a pățit pățania noastră. anul 1879 [Diverse. Acordarea drepturilor politice la evrei. Răscumpărarea căilor ferate.] [diverse] Anul 1878 s-a închis asupra unei mari deziluzii și cu o însemnată în grijorare. România nu primise târgul ce-i oferea Rusia. Generalul Ignatief, fostul am
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
calificat fiecare în domeniul său preferat. Doi dintre ei au lucrat în cadrul M.A.I. până la pensionare. Copiii erau mândria părinților. Mereu îi vedeam în vacanțe în sat și stăteam de vorbă cu ei. Erau frumoși și voinici, ca niște brazi. Pățania din copilărie a rămas în amintirea satului. Tot focul, ne-a mistuit nouă șura, cu toate furajele, ce erau în ea. Sătenii vorbeau că numai crâșmarul Grecu era de vină. De la percepție i-au pus sechestru pe șura lui din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în satele din împrejurimi. A rămas și proverbul: "Dragostea cu sila, nu se poate". Căsnicia lor a servit un model pentru mulți tineri. Muncind împreună, cu dragoste și înțelegere și au întemeiat o gospodărie, cum puține erau în sat. De la pățania lor, a rămas în sat zicala: "Căsătoria din iubire, aduce fericire; căsătoria fără dragoste e o adevărată pacoste". Mărțișorul Pe vremea copilăriei mele și la Costișa, mărțișorul se celebra la 1 martie. Fetele și femeile în această zi așteptau cadouri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu mă lovisem la cap. Omul de pe cealaltă parte fugi spre mine alarmat, dar constată că în afară de o zdrelitură serioasă și o capsă a blugilor intrată-n piele, nu pățisem nimic. Tot pe două roți, am avut altă pățanie. Un vecin din spatele blocului, un sârb despre care se spunea că fusese spion infiltrat printre noi după război, avea o motocicletă cu care obișnuia să-i plimbe pe copii, arătându-se încântat de admirația tuturor, față de Java lui roșie. Cred
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a privirii posibilor vizitatori. Panicat, m-am așezat pe-o bancă, căutând disperat variante. Salvarea a fost muzeografa care, alerată de lătratul insistent, a ieșit să-l liniștească. Am rugat-o să se apropie și să nu râdă auzindu-mi pățania. Îi sunt recunoscător și acum fiindcă a adus un ac și ață, datorită cărora mi- am putut continua drumul. Nu înainte de a fotografia din ușa capelei, mormântul poetului. Pe drumul care duce la șoseaua Roman - Iași, ajuns la podul peste
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
acel loc se întrunesc șoselele de la Liov, Iași și Hotin, și dacă nu uităm însemnătatea strategică a acestui punct. Localitatea aceasta ar fi crescut și înflorit, de nu suferea prin războaie dese, prin năvălirea popoarelor învecinate, prin inundații și incendii. Pățaniile acestea i-au determinat pe locuitorii și negustorii acestui orășel, să-l părăsească și să se așeze pe malul drept al Prutului, adică pe locul de azi al Cernăuților. Când s-a întâmplat aceasta, nu se poate constata din documente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a mai auzit Cristi pe la mese dis- cutându-se, și de fiecare dată îl bufnea râsul, apreciind creativitatea rivalilor săi. Numărul amantelor fictive se înze- cise, la fel și numărul bețiilor fictive fără sfârșit, care se terminau cu câte o pățanie de neuitat. Unul spusese că l-a văzut o dată în compania unor ghizete, umblând gol pe malul Dâmboviței și urlând ca un nebun cuvinte deocheate, altul că mergea acasă nu cu una sau două, ci chiar și cu câte cinci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
voastră ? Ne-a ciripit monsieur Papudof tot. De când vă aștep- tam ! Au trecut ultimele ore ca zilele ! Sub mese ne găseați dacă mai întârziați. Ore în șir au povestit vrute și nevrute, cum a ajuns fiecare ce-a ajuns și prin ce pățanii sau aventuri a trecut fiecare, unii plecând direct din Brăila la Paris sau în alt colț al lumii și ajungând apoi, prin cine știe ce întâmplări, tot în Orașul Luminilor. Și-au amintit de profesori și de corurile în care învățaseră să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se împărtășească pe sfert din asemenea adjective. Ceiace ce dovedește că nu cei lăudați sunt lipsiți de inteligență. Aceia, deși geniali, în orice caz pot să fie lipsiți numai de talent. Cineva mă întrerupe ca să-mi comunice două întâmplări nostime. PĂȚANIA LUI ION C. DUMINICA Cea dintăiu e tot o chestie de modă și privește, se înțelege, pe o femeie. Trăiește în târgul nostru un cetățean care, până mai zilele trecute, purta frumosul și simpaticul nume de Duminică. Ion C. Duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Veneția. IV. Jder cel mic trebuie să se ducă la Brăila într-o misiune și își alege tovarăși, cerând în același timp și primind felurite sfaturi. Se adaoage la expediția lui și hoții din Ucraină. V. Stratonic vizitează Vatopedi. VI. Pățaniile lui Jder la Ibrăila. MEȘTERUL La tabăra lui Vodă nu-i voie să joace oștenii zaruri, din pricina Alvaniților care n-au noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se mai minunează de stele. Întăi să vezi și pe urmă să crezi. Tot năcazu-și are hazul. Dacă te-ai prins a doua oară, nu-i vinovată capcana. La harmasar tânăr călăreț bătrân. Cine a scăpat dintr-o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mână își netezi pletele unse cu unt, apoi ridică ușor capul și-și duse piciorul drept înainte. Oamenii ceilalți îl aprobau urmărindu-i toate mișcările. Apoi ziceți dv. de legi și de dreptate, vorbi liniștit omul meu; noi avem o pățanie, domnule ispector... Satul nostru e așezat între ape. Așa cum ne-a așezat Dumnezeu, da' noi avem un drum drept cătră târgul Botoșanilor. Drumul acesta trece printr-un capăt al moșiei boerului de la L... Avem noi drumul acesta din vremuri vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi trebuit să l elibereze. Mai târziu am avut explicația: Carp l-a scos, pentru că trebuia să nască noră sa, soția lui Gr. Carp, Ioana Cantacuzino, și se temea pentru viața ei fără de îngrijirile lui Costache. Ne povesti toate pățaniile de la plecarea de acasă cu ofițerul cel înalt. Nu i-au făcut nici un interogatoriu, nu i-au imputat nici o vină. L-au ținut o oră și jumătate în subsolul Kommandanturii cu soldați germani, într-o astfel de murdărie încât s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când s-a pomenit acolo. concertul lui enescu Reveni și Enescu, care hotărî să dea un concert pentru infirmii de război. El voia să continue opera ce făcuse în Moldova de la retragerea armatei noastre
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]