1,126 matches
-
trecând prin Hiroșima și Cernobâl. Sunt prea multe socluri și prea puține valori. Ratarea poate fi un eșec al meu, ori o victorie a limitelor mele. Oamenii nu se liniștesc până când nu-și transformă utopiile în catastrofe. Se pare că păduchii, jegul; channelul vor coabita încă multă vreme. Concesiile cariază soclul personalităților. Sunt scriitori care, în afară de talent, au toate calitățile din lume. Unele popoare consideră că principala lor misiune e să-și urce valorile în avion. Adversarii noștri sunt pe malul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
casa. Mai știu cada, care avea un fel de scaun din fabricație, încît nu puteai sta lungit în ea, și care la un capăt avea monstruosul cilindru albastru-închis al boilerului. Mama turna în apa fierbinte permanganat violet (oi fi avut păduchi sau vreo boală de piele?) și zăceam acolo în apă, într-o penumbră de peșteră, până venea să mă spele. Camera mea era minusculă, chiar și văzută de mine cel de atunci. Locatarul precedent îmi lăsase moștenire un mare sac
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mult, atunci când armele polemistului devin nepotrivite, poetul și pamfletarul recurge la infinita forță a imaginarului metamorfozant: "Intră insul pe "poarta neagră" a laboratorului infernal arghezian și iese "împielițat" în vierme politic, în gândac puturos, în ploșniță cu târtița ardeiată, în păduche cultural, în cornută care gândește cu picioarele și tot cu ele scrie la gazetă..."208. Aici, vehemența se ascunde în spatele actului magic și nu hiperbola îl desăvârșește, ci alegoria, adică transferul de substanță semantică între două lumi paralele, dar intersectabile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un amant, nu ai fi fost atât de al naibii de neliniștită din cauza mea. Îmi aruncă un zâmbet care era la fel de subțire și de dubios precum cauciucul unui prezervativ refolosit: — Nu? Pun pariu că ești genul de tip care ar putea descoperi păduchi În capul unui chelios. Și cine zice că eram neliniștită din cauza ta? Doar că nu-mi place să mi se invadeze intimitatea. Uite ce e, cred că mai bine ai lua-o din loc. Și cu asta, Îmi Întoarse spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Dublin, tatăl meu este irlandez, dar pentru că mama este asiatică, bărbații se comportă cu mine ca și cum ar trebui să știu tot felul de trucuri în pat. Chestii cu mingi de ping-pong și alte din astea. Pe de altă parte, strigă: „păduche cu ochii strâmbi“ după mine pe stradă. Oricum, mă deprimă treaba asta, spuse ea, oftând greu. A aruncat o privire în jur, către Kelvin și Gerry, care o priveau lasciv. După care s-a apropiat mai mult de Ashling, Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din Nantao, coșurile și catargele vasului Idzumo i se păreau sculptate În zahăr candel. Își duse mîinile ca un binoclu la ochi și studie marinarii Îmbrăcați În alb, care se Învîrteau de acolo-colo pe punți și pe pod, ca niște păduchi. Turelele tunurilor crucișătorului Îi aminteau decorațiunile de zahăr ale torturilor de Crăciun a căror aromă prea puternică nu-i plăcuse niciodată. Cu toate acestea, lui Jim i-ar fi plăcut să mănînce vaporul. Își imagină cum ciugulește catargele, sugînd crema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
șamponul, nici detergentul. Andrew „Farmacistul din colț“ a zâmbit. Nu aveam de gând să vă întreb. Știu exact ce aveți. Mi-a ridicat părul de la spate și a făcut cu grijă o cărare. —Aveți lindini. L-am privit prostită. —Lindini? —Păduchi, mai exact. Dar ce aveți dumneavostră sunt ouă și larve de păduchi. Mâncărimea e provocată de mușcături. Păduchilor le place la ceafă. E cald și... Mi s-a făcut greață brusc. —Vă rog să nu mai spuneți nimic. Am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
gând să vă întreb. Știu exact ce aveți. Mi-a ridicat părul de la spate și a făcut cu grijă o cărare. —Aveți lindini. L-am privit prostită. —Lindini? —Păduchi, mai exact. Dar ce aveți dumneavostră sunt ouă și larve de păduchi. Mâncărimea e provocată de mușcături. Păduchilor le place la ceafă. E cald și... Mi s-a făcut greață brusc. —Vă rog să nu mai spuneți nimic. Am crezut că doar copiii au lindini. Aveam o vagă amintire despre asistenta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ce aveți. Mi-a ridicat părul de la spate și a făcut cu grijă o cărare. —Aveți lindini. L-am privit prostită. —Lindini? —Păduchi, mai exact. Dar ce aveți dumneavostră sunt ouă și larve de păduchi. Mâncărimea e provocată de mușcături. Păduchilor le place la ceafă. E cald și... Mi s-a făcut greață brusc. —Vă rog să nu mai spuneți nimic. Am crezut că doar copiii au lindini. Aveam o vagă amintire despre asistenta care ne controla de lindini, trecându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ucide. Ceva pe bază de DDT sau napalm ar fi excelent și dacă produce efecte dezastruoase asupra mediului, cu atât mai bine. Andrew încerca să-și compună expresia cea mai încruntată de „farmacist din colț“ îngrijorat. —Doamnă, cred că exagerați. Păduchii nu sunt nimic rușinos - majoritatea oamenilor iau păduchi cel puțin o dată în viață. O privire i-a fost de-ajuns ca să înceteze să mă trateze de sus. Eram o femeie cu mici vietăți care i se cățărau prin păr, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ar fi excelent și dacă produce efecte dezastruoase asupra mediului, cu atât mai bine. Andrew încerca să-și compună expresia cea mai încruntată de „farmacist din colț“ îngrijorat. —Doamnă, cred că exagerați. Păduchii nu sunt nimic rușinos - majoritatea oamenilor iau păduchi cel puțin o dată în viață. O privire i-a fost de-ajuns ca să înceteze să mă trateze de sus. Eram o femeie cu mici vietăți care i se cățărau prin păr, o femeie pe care nu era bine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
scris mărunt, ghicind că asta mă va mulțumi. Și mulțumită am fost. A subliniat faptul că trebuia să-mi tratez și soțul și să repet tratamentul peste o săptămână, așa că am cumpărat două flacoane plus un pieptene electric care electrocuta păduchii când îi atingea. Și mie mi-ar fi plăcut să le electrocutez pe micile vietăți. M-am întrebat într-o doară dacă se puteau cumpăra și miniștreanguri pentru a-i spânzura sau cariere de piatră microscopice unde să-i poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu grijă. Farmacistul mi-a zis că se iau foarte ușor. Practic toată lumea ia lindini la un moment dat. Mark se lovi peste bărbie gânditor. —E interesant ce spui, pentru că doar ce am citit pe internet despre asta. Știai că păduchii nu pot nici să zboare și nici măcar să sară? Se pot „cățăra“ numai de pe un cap pe altul. Așa că ar fi trebuit ca părul tău să intre în contact cu un alt păr ca să-i iei. Adică, eu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Cu siguranță, nu la asta mă gândisem sâmbătă după-amiază când nici măcar nu discutasem cu Ed în legătură cu ce crede el despre acest lucru. Am făcut-o pentru că am vrut-o și am fost pedepsită pentru asta cu un cap plin de păduchi și cu pierderea lui Mark exact în momentul în care mă obișnuisem cu ideea de a-l fi câștigat înapoi. Mă întrebam dacă Andrew „Farmacistul din colț“ avea vreun remediu pentru o căsnicie distrusă. Capitolul 11tc " Capitolul 11" Mie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
înciudată, intrând cu mâinile amândouă în mânecile rochiei. Sunt unsprezece în bordel și tocmai pe mine m-ai găsit, să-mi mănânci zilele. Patul din odaia învecinată scârțâi ca un semn de suspensie între frazele ei. - De când te cunosc, mișună păduchii în sufletul meu pe care îl simt înfășurat în zdrențe murdare, făcu domnișoara, patetic. Patul pensionarei de alături trosni de două ori și urechea mea atentă desprinse tusea ei bruscă, provenită dintr-o înecăciune cu scuipat. - Trimite-ți ordonanța, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
zi-mi „bonjur”, mi se adresă domnișoara, îndreptându-mi cu degete tremurătoare cravata în neorânduială. - Duminică dimineața să nu vii niciodată, că sunt la biserică, adăugă ea. Vorbea, încheindu-și unul după altul, butonii rochiței, ca și cum și-ar fi strivit păduchii ce-i mișunau pe suflet. Surâsul ei profesional, absurd și rece, reapăruse de astă dată, proaspăt zugrăvit cu roș și negru, să-mi ucidă gândurile și să-mi spargă fraza sentimentală, ticluită de piticul caraghios, din mine, convalescent în urma nenumăratelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
va prăbuși pentru totdeauna pe pulberea fină a măruntaielor mele prefăcute în cenușă. Omul cu drugul de fier va deschide apoi capacul iadului de foc, să sfărâme ciolanele înnegrite, insuficient carbonizate. El va găsi mădularele piticului, înfipt ca un uriaș păduche lat în colivia oaselor mele. Îl va recunoaște după forma de dovleac micuț a craniului și după piciorușele lui de Mickey Mouse. Cu drugul de fier să-i piseze oscioarele. Praf să se aleagă de el! Pensiunea doamnei Pipersberg Descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și cu cărțulia în regulă. Aș fi ucis-o din bătaie, cu cravașa câinilor, pentru tăcerea ei, și pentru cele câteva considerațiuni despre suflet și morală, ce mi le predică în fiecare zi, zguduită de sughițuri. Și pentru nimicirea unui păduche ce mi s-a suit de pe talpă până sus în cap, voi fi nevoit apoi să-mi curm existența prin o moarte de natură violentă, și tot atât de sângeroasă ca și nașterea mea. Ferdinand Sinidis mai zise „scârț”, ca pentru încheiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
întrebarea asta nu le pasă nici cepei, nici chihlimbarului. Altele sunt lucrurile pe care vor ele să le știe cu precizie. Ce altceva s-a mai acoperit: lucruri înghițite rușinos, fapte ascunse sub deghizări diferite. Care se cuibăresc ca lindina păduchilor în țesătura sacului. Cuvinte evitate printr-un exces de cuvinte. Frânturi de gând. Lucruri care dor. Încă mai dor... El se numea Noi-nu-facem-așa-ceva M-am surprins pe când răsfoiam înapoi și m-am privit cum săream pagini și cum, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vâram sub o foaie de cort care îi aparținea. Vorbeam despre Dumnezeu și lume. Ca și mine, și el fusese ministrant, el permanent, eu din când în când. El continua să creadă, eu nu mai aveam nimic sfânt. Amândoi aveam păduchi. Asta nu ne preocupa din cale-afară. Și el scria poezii, țelurile lui erau însă altele, mai înalte. Dar astea sunt lucruri care or să se dezvolte mai târziu, devenind istorie. Pentru început, importante sunt pionezele cu Westwall. La început, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
prilejuri de a fi continuate sau povestite invers. La fel ca povestea cu Joseph, băiatul din Bavaria, care a fost eliberat devreme din lagărul cel mare de la Bad Aibling și cu care eu, timp de câteva zile lungi, am omorât păduchi, pe ploaie, am mestecat chimen și ne-am jucat viitorul la zaruri. Unul care voia să aibă dreptate, dar cu blândețe. Despre el trebuie povestit tot mereu, și anume din cauză că acest Joseph, din vremea când era încă ministrant, scria, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un sens printre ruine -, care sunt respinse ezitant. Pentru început, nu reușesc să prind în perete o imagine a stării mele de atunci. Prea puține fapte sunt sigure. Am optsprezece ani. Nu sunt sub greutatea normală la momentul eliberării. Fără păduchi, mă mișc pe tălpile de cauciuc al ghetelor americane cu șireturi și, în oglinda retrovizoare, nu arăt rău. Dar, dacă obiceiul juvenil de a mă tot strâmba mi-a trecut pe parcursul vieții cotidiene din lagăr, asta rămâne incert. Numai ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care ea: „Hai, povestește...“ Eu am făcut loc, ca să devin mai credibil, unei doze de nesiguranță: „Noi, băieții, eram doar doi din câteva mii“, apoi însă nu am vrut să exclud posibilitatea ca, în cazul camaradului meu Joseph, pe care păduchii îl chinuiseră la fel ca pe mine și cu care, chinuiți de o foame ce nu se mai sfârșea, am mestecat chimen dintr-o pungă, a cărui credință fusese atât de temeinic baricadată în buncăre precum odinioară țărmul Atlanticului, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și cum mă vezi mi-au dășchis ușile Maffiei parc-aveam pile la Nunțiu. Între patru faruri, don César mi-a fredonat secretu care mă onorează. Mi-a șoptit că situațea iera beton, da i-adusese mai mulți dușmani ca păduchi și că poate Îi vine la socoteală să steie o vreme Într-o quinta uitată dă lume, unde să nu-l ajungă flintele. Cum nu-mi cade cu tronc să pierd chilipire, i-am turnat vitezoman: — Am tomna ce cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
călători cu deltaplanul, unde va Încăpea cel mult Rodica Beclean, În spate. Titlu săptămînii, „Scoateți porcul din altar”, Îl găsim În Totuși iubirea și aparține lui Valeriu Armeanu, care scrie despre un preot În următorii termeni poetizanți. „Lindină-n sutană, păduche care umblă ca cîinele cu goanga În ureche sau ca fluturele cu paiu-n curb.” (Ce caută litera b În coada ultimului cuvînt nu știu, deși, trebuie să recunosc, un fluture cu paiu-n cur n-am mai văzut de mult.) „Moluscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]