3,151 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > OBSCURE SCÂNCETE ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului A fost un semn... Știu bine! Din palide tenebre... se-nfiripau în mine Obscure scâncete Aluviuni, culori păgâne... Eu mă zbăteam, Mă răsuceam între cuvinte: -“Voi naște mâine! Mâine!”... Ei mă chemau, mă dezmierdau Cu viclenie, Habar n-aveau Că-n sângele trufaș Sacrificau copacul Temător de cuie... A fost un semn... Știu bine! Mai port și azi
OBSCURE SCÂNCETE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355011_a_356340]
-
impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
tristă - plină de umor, Ajunsă la cheremul tuturor, Și toată frumusețea unui neam, Și toată bucuria ce aveam. Se țese-o plasă deasă de hipnoză Cu isme otrăvite și artroză. Ar vrea acuma să ne lege iar Ca jertfă a păgânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată. În amintirea scumpilor răpuși, Nu ne plecăm la jalnice păpuși. Călăuzire de benefici aștri, Curmăm șiragul anilor sihaștri Adrian
SFÂRŞIT DE SPECTACOL, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355496_a_356825]
-
începând cu cea a italianului Alexander Aurelius Pellicia: De Christianae ecclesiae prece pro princibus, din anul 1778, sau tratatul lui Binterism, din anul 1827, care se oprește asupra acestor rugăciuni în missa romano-catolică și, într-un chip special, asupra autorităților păgâne. Autorul consultă și alte lucrări din literatura teologică ortodoxă: ale lui Constantin Porfirogenetul, Codin C. Curopalatul, S. Dobolschi sau Petre Vintilescu, menționând că ele cuprind informații prețioase despre ceremoniile de la curtea împăraților bizantini, unde rugăciunile pentru căpeteniile imperiului erau cuprinse
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1814 din 19 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT Din tradiții precreștine, La Nașterea Domnului, Obicei păgân revine Cu praznicul Ignatului. Iar prin tradiții creștinești Se practică ritualuri Ce vin din datini strămoșești, Să dăinuire peste vremuri. Se coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine. Din obiceiuri păgâne, Ritual despotic vine Și în sărbători creștine, Ce de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea Porcilor până la Crăciun, Spre a cinsti creștinirea După un obicei străbun. Porcii urmând a fi tăiați, Presimt în noaptea de Ignat, Că vor sfârși sacrificați
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
frate Cu legendarul Moș Crăciun, Ritual duc mai departe, Colindători de Moș-Ajun. Copii și adulți așteaptă An de an, Ignat să vină Cu cârnați și carne friptă, Cu șorici și cu slănină. Cu ritualuri creștine, Crăciunul e întâmpinat. Iar obiceiuri păgâne Revin cu mituri de Ignat. Din anuarul „TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI" 20 Decembrie Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V, 19 decembrie 2015. Drepturi
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
a cunoscut o prigoană greu de imaginat, asemănătoare cu cea desfășurată în Rusia interbelică. La sosirea trupelor sovietice, cu sprijinul comitetelor de primire, preoții au fost persecutați cu atâta brutalitate, încât imaginile sinistre îl trimiteau pe privitor la epoca persecuțiilor păgâne din primele secole creștine. Alții au fost arestați, anchetați de NKVD, apoi uciși, după mutarea lor în imperiul sovietic. În stadiul actual al cercetărilor putem spune că aproape 50 de slujitori ai altarului au cunoscut moartea mucenicească numai în perioada
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
a arătat drumul. Aceste evenimente cântate de colinde în toate limbile Europei au bineînțeles frumoase corespondente și în limba noastră. Dar au fost uitate. Numai mâna întinsă simbolizată prin „ne dați sau nu ne dați” au rămas în aceste vremuri păgâne. Și dacă nu vă dăm că n-avem nici noi ce faceți? Probabil rostiți vorbe care nu fac cinste vorbitorului. Halal! Oricum o naștere este o bucurie în toate familiile lumii. De ce să transformăm în cerșeală tocmai nașterea Pruncului Sfânt
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
luminos veșmânt, Ca îngerul din altă lume... Flămând să mă opresc din drum, Să-mpart merindea din desagă, Aș vrea să fiu la Blaj acum, Și-acolo, pe Câmpia întreagă, Cu vremea să mă iau la trântă, Cu toate liftele păgâne, Duminica din mine cântă- „Deșteaptă-te din somn, române!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu la Blaj acum... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AȘ VREA SĂ FIU LA BLAJ ACUM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370811_a_372140]
-
Insulă plutitoare” Legănată de povești, O rază ancestrală de soare Sare, piper... Sau o insulă înșelătoare În violenta lumină Ce trece, ce trece, ce trece Prin zid spre grădină. Liber, închis doar de soare Înfloresc pe insula sacră a zeilor păgâni. Referință Bibliografică: Tăcerea e oboseală / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1258, Anul IV, 11 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TĂCEREA E OBOSEALĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371008_a_372337]
-
al strămoșilor crez,/ Nicio urmă de-a mea nu rămână:/ Ochii dați-i la corbi, leșul dați-l la câini,/ Blestemați-mă-n limba română.// Iar de va fi să cad lângă cetini de brad/ În vreo luptă cu lifta păgână,/ Prohodiți-mă, frați, după legea lui Crist,/ Cu-Aleluia în limba română.” („În limba română”, poezie dedicată „Fratelui de crez și ideal Ion Dumeniuk, căzut în marea bătălie pentru limba română în Basarabia.”) În concepția poetului, a-ți iubi limba
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
da pe ea un sfanț între aerul oval miroase-a singurătate trandafirii-s ofiliți încă cer și ei dreptate frunze în grădini de pulberi în amurguri de menandru cu o lună de rubin trec prin seară foarte tandru melancolic și păgân le privesc din colțul meu supărat că mai sunt viu ca o lacrimă-n cădere care curge în pustiu. Referință Bibliografică: seară de toamnă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015. Drepturi
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370327_a_371656]
-
casa lui s-a Botezat Mărturisind Dreapta Credință, în IISUS Cel Înviat! Au plecat la Amfiopol ; și-n Tesalonik s-au dus ; Sila și cu Timotei, în Bereea s-au ascuns... Pavel la Areopag, la Atena-n Capitală A ținut păgânilor, o Predică Magistrală ! Pe Sila, îl duse Pavel, Episcop Hirotonit, La corinteni, unde MESIA, Minuni prin el, A Săvârșit ! Silvan, lui Petru și Pavel, fu Ucenic și ajutor Iar ei, în Tesalonik l-au pus Episcop-Slujitor ! Pentru c-a Vestit
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
blânzi, din dacicele rune scrise cu sânge pe pereți de stei, veniți să-naripesc stelarele voastre lumini, veniți din cronici, din letopiseți și Dosoftei , veniți din doină, din lacrimi, din plugul vostru sfânt, veniți din cer și din pământ, din cimitirele păgâne, treceți prin vântul ce-nfășoară templul răstignit veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare, voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea, un grai născut din fericire și durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din ceara
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
și duhul, Inconștienți și fără de rușine. Tot ce ne-ai dat e copleșit de ură. Schimonosindu-ți chipul în versete, Închipuim credințe desuete Și-agoniseală fără de măsură. Te-am împărțit în forme grobiene: Al meu e bun! Al tău este păgân! Cărțile sfinte simple foi rămân, Și Tainele au devenit blesteme. În rugă, seara, noi te vrem amabil, Cerșim iertare pentru noi păcate. A doua zi, mânați de strâmbătate, Ne maculăm la modul convenabil. Strunește-ți, Doamne, iarăși sacerdoții Și-i
STRUNEŞTE-ŢI, DOAMNE, SACERDOŢII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369616_a_370945]
-
I care se botează în religia catolică la îndemnul soția sale, în anul 508, devenind sabia Papei pentru răspândirea catolicismului, dar și unsul Domnului, strălucind cu aură supra-omeneasca în ochii muritorilor de rând. Condiția pusă de Bertha, la căsătoria cu păgânul rege anglo-saxon, a fost să-și poată păstra religia, și-a adus confesor, ba chiar a cerut de la Papă și un trimis. Prima arhiepiscopie catolică de Canterbury și cea mai veche școală regală sunt realizările ei, nu ale „misionarului creștin
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DE VORBĂ CU IUBIREA... Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului A înnebunit lumea de atâta vorbă, De vorbă cu arta dezbinării, De atâta război surd, De atâta ură păgână, De atâtea vise fanteziste Moarte de foame, De iluzii colorate în sânge, De vorbe mitraliate, Vorbele urii, Ura în moarte... Bogății de disperare, Griji neîmpăcate, Împăcare...visele măririi, Păcatelor, istorisiți-vă în arhivă, În poezia vântului, În clasicii nimbului părăsit
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
al Moldovei, este Cinstit de-ntreg' popor! ...................................... Sf.Mc.Doctori fără de arginți Cosma și Damian. Frați de sânge, de la Roma, oameni și vite vindecau ; Credință și Mântuire, în MESIA, le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Curg șoapte de duhuri Un înger la masă revarsă lumină Căci umbre se pierd în a șoaptelor vină, El ceasul îl știe, curgând pe de rost, Iubirea-i păgână, nu mai e cum a fost. Ferestrele plâng printre clipe târzii În suflet răsună vagi voci de copii, Doar umbrele-oftează, cu suflete grele, Și piere speranța-ntre lacrimi de stele. Iubirea spre ceruri, zburând a plecat, Cu îngerul alb, cu
CURG ȘOAPTE DE DUHURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362575_a_363904]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ION PILLAT SAU ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Debutează cu versuri în Convorbiri literare. Volume Visuri păgâne Amăgiri Satul meu Limpezimi Caietul verde Poeme într-un vers Țărm pierdut Artist de o profundă virtuozitate tehnică, cu o caligrafie discretă ș o cultură poetică solidă.Popularizează literatura străină la noi grație călătoriilor europene.De aceea va pleda pentru
ION PILLAT SAU ETERNITĂŢI DE-O CLIPĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362686_a_364015]
-
veșnicie Cu Dumnezeu în frunte și altare. ----------------------------------------------- Publicată în „ZARATHUSTRA”, ianuarie 1941, Buzău, placheta 3 și „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10, din 7 martie 1942 PORTRET Eu sunt sălbatec ca un vis Ce noaptea liniștea sugrumă, Ca un profet păgân închis În carapacea mea de humă. Eu sunt înalt ca un stindard Ce-i ros de umbră și de glorii, Ca un păcat spălat de nard În patruzeci de purgatorii. Eu sînt pribeag ca un strigoi Ce scuipă lumea cu
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea înșelare a politeismului împământenit de milenii, în care se bălăcea și se cufunda tot mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari, despoți-tirani la ura, prigoana, persecuțiile și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub ascultarea Împăratului Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]