2,742 matches
-
proiectele și visele lui NEGREANU au rămas amintire, au devenit ele însele istorie. Au rămas exemplu și au devenit reproș pentru cei ce nu au mai continuat opera începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest sens
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
prea multă vreme, Că în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nspăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu invidie Plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s buni creștini. C-ar fi sortite anume Să facă
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
smirnă, al treilea a luat tămâie, iar al patrulea a luat îmbrăcăminte, încălțăminte și alimente. Pe drum însă, cel de-al patrulea mag a rămas în urmă, deoarece se oprea de fiecare dată când vedea câte un copil nevoiaș sau părăsit, câte o familie săracă și necăjită, câte un bătrân singur și neputincios, și le lăsa acestora câte ceva din darurile pregătite pentru Fiul de Împărat. Când a ajuns însă la Bethleem și a văzut că Steaua se oprise deasupra unei peșteri
AL PATRULEA MAG de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368765_a_370094]
-
părăsește soția și copiii, cum mai poate fi el crezut când șoptește " Am un suflet delicat și neînțeles! Scorpia de soția e obtuza și insuportabila!" Și se găsesc oameni cu rațiune în cap care să îl mângâie? Soția poate fi părăsita, poate că e scorpie. Dar lichidarea finanțelor, furtul nu are nicio scuză. Nu mângâiați lupul, că el asta vrea: să aibă victima atacată și blamata. Iar el, agresorul, si neatins, si compătimit. PPS De remarcat că bătălia nu se dădea
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
șevalet, o lume de basm și fantezie. Mama într-o altă lume, cu totul diferită de cea a soțului. O lume a cochetăriei, a eleganței, a snobismului și al mondenităților, la care musai trebuia să fie prezentă. Brigitté se simțea părăsită de amândoi. Se zbătea într-o viață mediocră, fără perspective, fără farmec și fără nicio satisfacție. Se limita la ce putea și ea să-și ofere singură, atât cu ajutorul banilor primiți cu generozitate, mai ales din partea tatălui, cât și de
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
și-a început viața sexuală așa de devreme și și-a împărtășit plăcerea trupească cu generozitate tuturor celor pe care i-a plăcut, sau cel puțin credea că-i plac. Gestul ingrat al lui Raul a dezamăgit-o. Se simțea părăsită și dezorientată. Se limita doar la prietenia Emanuelei despre care nu garanta dacă este sinceră sau nu. Poate se datorează tot generozității sale. Referință Bibliografică: IUBIRE INTERZISA - roman; cap. IX - Bănuielile Brigittéi / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
ros, de prea multe plecări, prea multe vise, ascunse în low cost. Nimeni nu pune flori pe mormintele uitate, și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți, când sunt lacătele puse, pe părăsite porți. Tu nu mai ai rochițe de împrumut, când alergată erai, de fiecare țânc, și aveai vise erotice, ascunse în fântână, și numai știi cum este noaptea noastră, în plină Lună. Aveai apartament,cu telefonul ascultat, când făceai dragoste pe
COLIVIA ORAȘELOR UITATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363732_a_365061]
-
pe ascuns, cu alt bărbat, și un televizor care ascunde lumea, pe care nu o știi. când să revii, cum să revii?! Nu te -ai întors în orașul nostru trist, unde murim pe rând și nu mai este nimic, doar părăsite vise ,atârnate de lustră de care te apuci, când ai o viață frustă. Trăim pe net, în lumi diferite,fără să ne atingem- decât prin cuvinte. eu blestemat să trec pe aceste străzi uitate, tu liberă în colivia orașelor visate
COLIVIA ORAȘELOR UITATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363732_a_365061]
-
copii cum zburdă Prin curți prin parc și-n plină stradă ... Iar mie mi-aș dori pădurea Cu tihna ei neîntinată Să mă cuprindă, să mă piardă În nea și-n brazi, în lumea-i minunată ... Și-ntr-o cabană părăsită Să-mi pun de așternut odihna Să fii cu mine fericită La sânul tău să-mi caut tihna ... Tăciunii-n foc să-mi dea căldură Cu jarul meu să te topesc Și singuri depărtați de lume Să pot din nou
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
Corneliu Traian Atanasiu nu mă sperie anii - doar că nu mai știu ...și câte luni? Mențiune - Valeria Tamâș șipotul apei - de sub vechile ziduri, ca o lacrima ... Etapă 80 - 1 VI 2009 Locul I - Ana Bezem noaptea peste sat - în curtea părăsita un măr și luna Locul ÎI - Ioan Marinescu-Puiu Bunic cu pipa - copilașul și el își suge un deget Locul III - Petru Ioan Gardă Apus în mare - mă ridic pe vârfurile picioarelor Locul III - Dan Norea crapul și somnul înoată fără
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
savurez cafeau care deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe.. Căldura zilei de august se lasă iară, de parcă ar vrea să intre în casă și să-mi sufoce simțurile, apoi mă antrenez în cele zilnice și fără să fiu avertizată că va fi o zi
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa foarte mult să iubească din nou dar teama că ar putea fi dezamăgită și părăsită îi aducea în suflet o spaimă teribilă! Dorința ei se lovea de un zid al nesiguranței, pe care îl vedea prea înalt pentru ca să aibă puterea să-l sară. Deodată parcă auzi o voce ce venea dinspre copacii din apropiere: - Hana
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
goi sorb lacrimile norilor noma(n)zi fulgeră în oglindă frumusețea hâdă a prăpăstiilor cochiliile melcilor ne tratează anxietățile umede simțim în vârful degetelor ochi de vultur pictând pereții peșterilor pustnicite nevederea sădește în suflete un sâmbure estropiat în biserica părăsită dorm oile crețe de timp turmă de îngeri a lui Dumnezeu nopțile... miroase a lup în strană urlă singurătățile fiare cu blană Referință Bibliografică: Galerii / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi
GALERII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349468_a_350797]
-
la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atâta dragoste și devotament întreaga sa viață!... Mai spun încă odată, că
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de atenția semenilor, cei uitați sau părăsiți. Acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine. (25) Note bibliografice: 1. N. Steindardt, Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pag. 19. 2. Ibidem, pag. 106. 3. Zaharia Sângeorzan, Monahul de la Rohia, N. Steihardt răspunde la 365 de întrebări, Editura Humanitas
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
scor egal. Mă veți arbitra ca și cum aș înțelege jocul, Fluierologi Nonsensiroz Stalilopozi. Alicia și Gary rămân singuri. Alicia neavând pe nimeni se face dansatoare la un club. Doctorul Gary are casă, serviciu, mașină, cont în bancă, dar nu are iubire. Părăsiți și debusolați ajung față în față dar... din motive de sonerie am pierdut scena, nu pot să confirm finalizarea atracției lor. Până acum acțiunea a fost simplă. Abia de acuma vor curge convulsiile sufletești. Gary nu se poate împăca la
MIGDALE DULCI-AMARE: „IUBIREA HAINELOR CE CURG” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349683_a_351012]
-
Superlativ. De pe acoperișuri atârnă toporiști, brațe tăiate, orașul este cuprins de flatulență, o unitate militară condusă de căpitanul Șutmăreț defilează în tăcerea nopții, ca în filmul „Fragii sălbatici”, un sac cu sâni tăiați este aruncat pe o fereastră a castelului părăsit, din marginea urbei. Mă grăbesc la gară și nu ajung. Alerg și drumul se bifurcă, apoi se destramă, sunt în câmp, stele strălucitoare ca becurile într-un brad de sărbători clipesc, un cârlig mă apucă de guler și mă aruncă
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
îi puteam simți bătăile inimii și respirația accelerată... Visez... Trăiesc... Iubesc... Sper. "Nu te voi uita niciodată...", am repetat, în timp ce picurii de apă ne udaseră pe amândoi, făcându-ne mai apropiați ca niciodată. Când am ajuns din nou acasă, singur, părăsit, nemaiavând unde să fug și ce să mai aștept, mi-am dat seama că am ajuns în fața ultimei părți a story-ului. Am luat pistolul de pe noptieră. * M-am trezit brusc, în toiul nopții. Deborah sforăia ușor, cu trupul lipit de
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
dau târcoale și să-i întărești în părțile slabe!” Vezi tu, neamul Daphne n-a lăsat obiecte materiale prea multe, deși a dat mereu odoare și bani către mânăstiri, dar a lăsat altceva celorlalți călugări: convingerea că nu sunt singuri, părăsiți aici în pustie, că nevoința lor este cunoscută și prețuită în afară, că ea le dă celorlalți oameni forța de a rezista încercărilor vitrege, de a-și așeza viața pe niște valori perene. Seara, când stau singur în peșteră, la
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
rămâne ca piatra în fundație, până se năruie zidul... Fuego, cântărețul iubirii începe un turneu național de cântece „O lacrimă de cântec”. Lacrima din cântecele lui Fuego este strigată de voioșia inimii care iubește, ori e stoarsă de chinul inimii părăsite, lacrima din cântecele lui Fuego e din dragoste împlinită, sau din dragoste amărâtă și învinsă! În turneul de concerte din această primăvară, Fuego va lansa albunul de cântece care cuprinde două CD-uri a câte cinsprezece cântece, făptuite în colaborare
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
secrete ale existenței acelei lumi. Probabil forțe mult mai evoluate ca ea îi interziceau acest lucru. Alteori, caleașca brăzda cerul nopții de la un orizont la altul și se oprea undeva într-un vârf de munte la un castel ce părea părăsit, dar unde locuia în liniște și pace Contele Dracula cu tânăra și frumoasa sa ducesă. Din când în când cei patru îl onorau cu câte o vizită pe cel mai tânăr din neam ca vârstă, dar veteran ca aspect fizic
XXXIII. BĂTRÂNUL DIN CARPAŢI (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348533_a_349862]
-
străinul din alt sat, nu este bine văzut de colectivitate, integrarea lui fiind „aproape cu neputință, pentru că păstrează însușirile locului de unde a venit“. La antipod, tot ce iese din hotarul satului, locurile în care au avut loc nelegiuiri sau casele părăsite sunt „locuri rele“, pe care omul trebuie să le evite ori la care să fie atent. Răspântia ne arată câtă intimitate există între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
aproape străină pentru cei tineri, datoria morală a scriitorilor, în primul rând, este de a semăna din nou boabele sănătoase de credință și de cuvânt în țarina inimilor. Tulburătoare și aproape dureroasă, este poezia meleagului străvechi, cu zecile de case părăsite, cu sentimentul pustietății și al însingurării, acolo unde altădată se auzeau zvonuri de glasuri de copii, unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie pentru toată lumea. Mircea Dorin Istrate este un corifeu și un mesager al dragostei de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
oboseală...Comoara această o purtăm în niște vase de lut, pentru că această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu și nu de la noi... Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtorare, în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți, trântiți jos, dar nu omorâți.( 2Corinteni 4:1,7-9). 3 greutăți de măsură pentru păstrarea echilibrul în situații limită: Prezența lui Dumnezeu (Matei 28:20), promisiunile Lui (2Petru1:3,4) și scopul lui Dumnezeu pentru viața (Fapte 27:24) Seminarul
IMPREUNA LUCRATORI CU DUMNEZEU de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348655_a_349984]