34,057 matches
-
ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea mea, un serial T.V. ar fi modul cel mai probabil de a avea succes. Dacă s-ar reuși asta, de fapt s-ar constitui un grup puternic de „fani” care ar putea permite producerea unui film de lung metraj pentru
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
că ar trebui „operată” o selecție a textelor sale literare care să fie date circuitului internațional sau/și o selecție a limbilor în care să fie transpuse aceste texte? - Recunosc că asta e o problemă esențială. În mod evident (după părerea mea), aceste filme n-ar putea fi făcute în România. Cred că, de aceea, ar trebui ca toate să fie „turnate” într-o limbă de circulație. - V-ar tenta să propuneți textele sale spre ecranizare? Ați demara o campanie în
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
de alte mărci ironice contextuale: „pe unii bolnavi i-am văzut la alte mănăstiri sau la «paranormali» de ultimă oră” (lumeam.ro) „păstrează secretul... altfel mă cheamă la emisiunile cu paranormali!” (poezie.ro); „faci ordine printre paranormali?” (inoan-press.com); „așteptăm părerile paranormalilor” (bridge-club.ro).
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
ib.). În plus, ca și acuzativul sine, pronumele sieși apare chiar în construcții în care nu mai dublează un alt pronume reflexiv; de pildă, determinînd participii și adjective: „reconcilierea-propagandă făcută sieși” (users 4.cgiforme); „avem de-a face cu o părere pură, suficientă sieși, cu o părere care subzistă prin ea însăși” (sorincucerai.home.ro); „cea mai fidelă oglindă a rătăcitorului său spirit, veșnic sieși vrăjmaș” (teora.ro); „utile sieși și celorlalți” (adler-bucuresti.go.ro). În asemenea construcții, în care e
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
sine, pronumele sieși apare chiar în construcții în care nu mai dublează un alt pronume reflexiv; de pildă, determinînd participii și adjective: „reconcilierea-propagandă făcută sieși” (users 4.cgiforme); „avem de-a face cu o părere pură, suficientă sieși, cu o părere care subzistă prin ea însăși” (sorincucerai.home.ro); „cea mai fidelă oglindă a rătăcitorului său spirit, veșnic sieși vrăjmaș” (teora.ro); „utile sieși și celorlalți” (adler-bucuresti.go.ro). În asemenea construcții, în care e puțin probabil să apară sie, forma
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
a pus pile unei firme la Eximbank în schimbul a două milioane de euro. l „Biserica Ortodoxă cere să fie consultată în privința orelor de educație sexuală”, ne anunță COTIDIANUL. Biserica Ortodoxă ar face bine să-și vadă de treaba ei, e de părere Cronicarul. Educația sexuală se face potrivit sexologilor nu după ideile popilor.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
scris despre asta. Oamenii n-au avut teatru în oraș, abia acum li se formează organul receptării unui tip de limbaj practic necunoscut, care a dat buzna în viața lor. Îl studiază, unii, îl întorc pe toate părțile, plini de păreri simandicoase, de panici, de scepticisme la prima mînă, de judecăți prefabricate. Dar și de bucurie. Nu trebuie căutate și întrunite unanimități. Doamne ferește! Am scăpat, totuși, de asta. Nu toți, desigur. Și asta nu ar fi cel mai grav dacă întîrziații
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
incompatibilitate din Minister. Plus alte ziceri războinice care dau bine la presă. Dl Blănculescu a început la Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului o carieră de recuperator care privită în miliarde putea părea impresionantă. Finanțiștii pe care i-am întrebat ce părere au despre isprăvile dlui Blănculescu au ridicat fără excepție din umeri. În procente, recuperările izbutite de AVAB sînt de fapt o nimica toată. Ceea ce nu l-a împiedicat pe șeful acestei agenții să se laude cu sumele recuperate, ca și cum ar
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
corul și ansamblul de balet animă fără încetare spațiul de joc, copleșit astfel. Deși perfect coerentă și argumentată foarte serios de la un capăt la celălalt, aș spune că viziunea lui Petrică Ionescu mi se pare excesivă uneori. Nu mă integrez părerilor care vorbesc despre o punere în scenă prea comercială - astăzi se întîmplă multe în montările de operă, iar la noi domnește o prăfuială teribilă. Meritul regizorului este și acela de a scoate trupa dintr-un secol și a o aduce
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
urmă („progresist e cel care se uită în față”) la literatura lui D.R. Popescu, Fănuș Neagu etc. Ce anume scrie dl Ș. despre operele cu pricina nu prea contează în ochii dlui Laszlo Alexandru. D-sa e mai curînd de părere, ca și alții, că pînă și simpla evocare a numelor cu pricina ar dovedi o „complezență nemeritată”. În fond, dl Ș. ar trebui lăudat tocmai fiindcă scrie despre autori intrați într-un con de umbră sau compromiși (adesea nu pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
are importanță despre cine scrie un critic, ci doar ce anume scrie? Asemenea elementare lucruri ar fi trebuit știute, ca să nu fim obligați să-i educăm noi, acum, pe dnii Laszlo și Pecican. Nici nu vrem să ne gîndim ce părere își vor face dnii Pecican și Laszlo despre faptul că Apostroful din Clujul domniilor-lor publică în nr. 10 un articol despre Blaga semnat... ei bine!, de dl Oliviu Gherman. Fostul președinte PDSR și al Senatului României, actualmente ambasador la Paris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
care România nu are deocamdată economie de piață funcțională. Într-unul dintre cele mai dure editoriale ale sale la adresa partidului de guvernămînt, Cornel Nistorescu afirmă în Evenimentul zilei că România are o economie funcțională pentru PSD. Directorul Evenimentului e de părerea că partidul de guvernămînt nu s-a omorît cu firea pentru a face din economia României una de piață pentru că asta ar însemna sfîrșitul dominației PSD asupra economiei autohtone. Dominație care concret înseamnă licitații făcute anume pentru a fi cîștigate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
scoate un film bun (chiar vivace, amuzant și frenetic) dintr-o poveste ușurică, dintr-o poveste care a funcționat profitabil pe Broadway. Lungmetrajul începe cu Catherine Zeta-Jones interpretând All That Jazz, care acționează ca un semnal pentru cinefili: invocă - după părerea mea - cel mai bun musical realizat vreodată, e drept, în cheie tragică și, în consecință, face o promisiune spectatorului: acest lungmetraj va fi la înălțime. Regizorul Rob Marshall, debutant în film, dar veteran pe scenă, reușește o sinteză minunată: scenariul
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
alții, au fost lăsate în franceză în text, ca și unele motto-uri, în timp ce alte citate sînt traduse. Dar astea sînt chițibușuri. Important e că Tinerețea unui comisar politic e o carte incitantă. Aș fi tare curioasă să aflu și părerea colegilor de generație ai lui Miron Bergmann despre ea.
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
Grama. Omul care știe ca nimeni altul istoria absolvenților și a Studioului Casandra, omul pentru care asta a contat mai mult ca orice și n-a făcut niciodată caz de devoțiune și fidelitate, omul care este interesat real de o părere sau alta, care vrea să-și verifice mereu intuițiile, diagnosticul. Valeriu Grama, o instituție în sine a teatrului românesc. Am stat de vorbă, la fel, onest, seară de seară, cu Gelu Colceag, profesorul coordonator al acestei serii, inițiatorul acestui tip
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
cu tărie. Nu sînt foarte convins de sinceritatea acestei dezaprobări, dar o iau de bună. Dragoș Șeuleanu n-a știut, să zicem, cum se fac știrile despre Adrian Păunescu la radioul pe care îl conduce. E asta o scuză? După părerea mea, cu această precizare dl Șeuleanu se acuză singur. Să recunoști ca președinte al unei instituții publice că nu știi ce au făcut unii dintre subordonații tăi e o circumstanță agravantă, nu una care te absolvă. Dl Șeuleanu a fost
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
de răspândire a acestor producții în România este chiar Polirom. Silviu Lupescu și echipa lui merită, neîndoios, felicitări pentru proiectele pe care și le asumă, indiferent dacă ele țin de literatura română sau de cea străină. Regretabilă este, în schimb, părerea pe care Nicolae Breban o pune în circulație față de Editura Humanitas, expediată în trei rânduri mustind de antipatie. Le reproduc ca atare: "Iașul (sic) are mai mult noroc cu Silviu Lupescu și editura Polirom, una din cele mai serioase, profesioniste
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
Ioanei Em. Petrescu, mărturisită cu măsură, un șir de refuzuri care, ca să-l citez pe Mihail Sebastian, valorează cît o acțiune. Nu se întîmplă mare lucru în jurnal: o poveste de dragoste, care nu se termină la cununie, desfăcută în păreri și comentarii, în presupuneri despre "partea cealaltă", despre "varianta" lui, din ce în ce mai diferită de "aura" din tinerețe. Apoi, frica de "aservirea" intelectuală, refuzul de-a sta, confortabil, dar umilitor, în umbra unui nume. Al tatălui, al soțului. Scurte note repetate despre
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
formula și excepția, ca o subregulă particulară, întemeiată estetic: la cuvintele în -ie, genitiv-dativul ar prezenta "o urîtă concurgere a trei i": filosof-iii; lingvistul - care propune diferențierea în scris între i vocalic (i ) și i semivocalic (scris i ) - era de părere că la cuvintele din seria citată ar fi fost de ajuns să se scrie cu doi i, pentru a indica pronunția bisilabică, forma articulată filosofii acesteia fiind astfel diferențiată de cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
o amabilitate subit distantă, afectat superioară, păzindu-se de întrebările tale)." Așadar, forma socială a celebrei neutralități... Nu-ți pui problema, citind cartea Ioanei Bot, în ce măsură aserțiunile sînt sau nu discutabile, ori în ce fel verifică propriile-ți constatări și păreri (prejudecăți?). Bine scrise, așa încît te "fură", degajat îndeajuns și păstrînd o distanță comodă, ca să nu ai vreo clipă impresia că ți se impune, ex cathedra, ceva, se citesc, fără exagerare, cu plăcerea adolescentului care-l descoperă pe Jules Verne
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
de transă, alta la fiecare. În piesa de la Odeon, lectura situează punerea în scenă la un pol opus, plauzibil, de ce nu, dar reducționist, mai ales prin modul în care a fost tratat regizoral. Accentul este pus la prima mînă, după părerea mea, iar spectaolul este transformat, astfel, din- tr-o investigare psihiatrică și o confruntare umană, într-un demers polițienesc. Poate nici asta n-ar fi neinspirat, în fond, textul permite, dacă Marius Oltean și-ar fi asumat interpretarea aceasta a piesei
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
în reconstituirea debutului literar al autorului Legendelor istorice, prezentat în Epigonii prin elementele acestei poezii: "Pe-un pat alb, ca un lințoliu zace lebăda murindă/ Zace palidă vergină cu lungi gene, voce blândă -/ Viața-i fu o primăvară, moartea - o părere de rău". Tot astfel cele trei versuri din strofa a V-a a Epigonilor în care este prezentat Gr. Alexandrescu ("Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii/ Palid stinge - Alexandrescu sânta candel' a sperării/ Descifrând eternitatea din
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
în alt fel Natalia, cîndva urmărită și ridicată de acasă de Securitate, victimă a unui viol chiar în sediul acesteia. Ei bine, însăși ideea de a fi pus în gura celor două personaje întrucîtva contradictorii, în ciuda raporturilor amoroase dintre ele, părerile care le defineau personalitatea și traseul existențial mi-a fost reproșată de unii colegi din Israel, care pur și simplu puseseră parțial între paranteze, mai bine zis, trecuseră, ca și cum nici n-ar fi fost, peste pozițiile emoționale arhetipale, limpede exprimate
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
de-a valma. într-unul din romanele Simonei de Beauvoir personajul principal, confruntat la nesfîrșit cu o imagine a sa monstruoasă în care nu se recunoaște, sfîrșește prin a sparge oglinda detestată, desființînd sursa vie a reflectării. La fel, după părerea mea, a arunca această acuză în fața unor interlocutori români, cînd se potrivește și cînd nu, poate avea doar rezultatul invers celui scontat. Revenind la problematica schițată mai sus, aș spune că cea de-a doua cauză a incompatibilităților în asumarea
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
am nimic despre Gulag. Nu m-a interesat". De ce? Lipsă de curiozitate afectivă și intelectuală, de imaginație? Povestea cu cămașa? Cîte ceva din toate? A izbi fără preget în zidul ignoranței reciproce încercînd a te pune în locul "celuilalt", iată după părerea mea singura cale de înlăturare a ideilor preconcepute, a intoleranței și a lipsei unei comunicări interetnice reale. Eu, ca fetiță, am purtat în �42-'43 steaua galbenă și am mîncat bătaie de la tinerii huligani din grădina publică, pe cînd treceam
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]