1,293 matches
-
popor. Ei bine, forța originalității englezești imprimată vanității umane - vanitate Înfiptă până-n străfundul inimii ultimului ajutor de bucătar, față de care disprețul lui Pascal nu e decât o insolență oarbă - a produs ceea ce se numește dandysm. Nu-i chip să devii părtaș cu Anglia la așa ceva. Dandysmul e profund ca Însuși geniul său. Maimuțăreala nu Înseamnă asemănare. Poți mima o alură sau poți lua o poză, cum ai fura forma unui frac; dar comedia e obositoare, iar masca e crudă, Îngrozitor de purtat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acest egoist plin de bunăvoință, care deține secretul de a ne vorbi despre el fără a ne displăcea prea mult? El este numai grație, prospețime, stil căutat, chiar poetic. A ajuns să se facă invidiat. Până și atunci când ne ia părtași la bucuriile lui, la luxul lui, există la el o anumită temere legată de puținătatea resurselor noastre. Felul lui Îndatoritor, foarte prezent În discursul pe care Îl ține, este o formă supremă de politețe. Pentru el, prietenia nu este decât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Constantinescu, Floria Capsali - rămânând de adăugat Mircea Eliade (după propria mărturie) și, desigur, Petru Comarnescu. Într-un comunicat de presă din mai 1932, printre inițiatori mai sunt anunțați Haig Acterian, Ion Călugăru, Mihail Sebastian, Marcel Iancu, chiar și viitorii inamici, părtași mai târziu la distrugerea grupului, Zaharia Stancu și Sandu Tudor. Tot jurnalul lui Petru Comarnescu arată auspiciile care au inspirat asociația; s-ar fi dorit „constituirea unui sindicat intelectual [...], mai curând o asociație de filosofie, arte și litere”, propunându-se
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
anecdote uneori pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la caricatură și până la sarcasme, saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite. C. pare că se amuză, făcându-i și pe cititori părtași, însă șarjele lui - se observă asta și în parodii, și în pamflete - sunt nu doar agresive, ci și necruțătoare. Venerabilul Cezar Bolliac, junele Al. Macedonski ori poligraful N.D. Popescu vor fi, cu un prilej sau altul, luați în pleasnă. Sunt
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
publicate în revistele vremii, simpatia pentru Garda de Fier, mișcare politică extremistă de dreapta, fapt pe care-l va regreta mai târziu: „Ce nebunie! În orice caz, am tras toate ponoasele și învățămintele de rigoare. N-o să mai fiu niciodată părtaș la nimic.” Și mai departe: „Când mă gândesc ce rătăcire! Ne prostise un vânt de nebunie; trebuie să-ți spun că am avut mult de suferit (moralmente, se-nțelege) de pe urma entuziasmului de atunci” (scrisori din 1971 și 1974, adresate colegului
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
cerul acesta... Bătălia la care avea să ia parte și războiul și chiar propria lui moarte i-au părut atunci întâmplări fără importanță. Da, episoade ale unui destin infinit mai măreț, la care avea să fie, la care era deja părtaș, deocamdată fără să știe. Respira adânc, zâmbea, cu ochii pe jumătate închiși. Ghicea că momentul pe care îl trăia era începutul destinului presimțit... Charlotte s-a întors la căderea nopții. Știam că, din când în când, își petrecea sfârșitul după-amiezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încă destul de confuz, ce însemna asta. Să porți în suflet toate acele ființe desfigurate de durere, satele carbonizate, lacurile înghețate, pline de cadavre goale. Să cunoști resemnarea unei turme omenești violate de un satrap. Și oroarea de a te simți părtaș la crima aceea. Și dorința violentă de a interpreta din nou acele întâmplări din trecut - pentru a extirpa din ele suferința, nedreptatea, moartea. Da, să ajungi din urmă mașina neagră pe străzile Moscovei și să o nimicești sub palma ta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Ce-ncheagă apa-n sânge și soarele-l albește Precum s-ar pune brumă pe discul lui de aur, Precum albește geamul când suflă în fereastră... De zece luni acuma își târâie viața, De zece luni acuma cu tine sunt părtaș L-această fărdelege ce nici nu trebuia Ca netedă cărarea să-mi fie... BOGDANA Una-i una, Dar două sunt mai multe. Ascultă-mă! Ce-mi pasă De craiul și de papa? Chiar astăzi meargă Dragul La Ludovic să-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se simțea și Ivanco de-a birui pe Petru și nu văzu altă scăpare decât în refugiul la împăratul romeic și-n ajutorul de oaste ce l-ar căpăta de la acesta. Între acestea Petru ridicase ca tovarăș de guvern și părtaș al puterii sale pe fratele său mai mic, Ioan (ce-i ziceau și Ioannitius și Kalojoannes) care scăpase în patrie din închisoarea de la Constantinopole, unde stătuse ca ostatic, și nu stătea întru nimic îndărătul fratelui său Asan în privirea urei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și neoprită. Chiar biserica Sf[intei] Sofii, care se socotea pângărită prin intrarea latinilor în ea, căta să se sfințească din nou, ca să se curețe. Un tribunal, compus anume din călugări, pedepsi, fără a ținea socoteală de ceva, pe toți părtașii uniunii, fără deosebire, să fi fost în stările de jos mirene sau preoțești. Dar nu numai zelotismul orb de turbare, ci și mai mult lăcomia de avere și răzbunările personale jucau un rol covârșitor la acest tribunal. Sinodul din parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă episcopia Cumaniei, întemeiată mai mult în perspectiva viitorului, nu prea avea nici poporeni mulți, nici mijloace de subsistență îndeajuns. În amândouă privirile Scaunul roman importună înainte de toate pe regele apostolic. Bela IV, fiind încă numai urmaș la tron și părtaș la regență, făgădui legatului apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
i se cade nici a întreține schismatici în regatul său, nici a zădărnici prin neîmplinite promisiunile sale orale plăcute lui Dumnezeu. După săvârșirea din viață (1235) a tatălui său, Andrei II, și după ce Bela IV rămase singur stăpânitor fără alt părtaș, el adaose la titlul de până atunci și pe acela de rege al Cumaniei, titlu pe care-l justifică pe deplin curând după aceasta. O însemnată parte din horda cumanilor, 40000 de familii, fugind de mongoli, căutară și găsiră scăpare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere după datorie și fidelitate stăruitoare cătră tronul și regatul Poloniei; apoi, recunoscând totodată pe regina Hedwiga de singura moștenitoare legitimă a coroanei Ungariei și pe soțul ei Wladislaw de părtaș legiuit al acelor drepturi, le făgăduiește amîndoror capetelor încoronate și în privirea Ungariei ascultare necondiționată și deplină fidelitate după datorie. În acest document Vlad poartă titlul de voievod al Basarabiei și conte (ban) de Severin. În anul 1403, Vlad reînnoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de arte ce e a se reprezenta. Un op clasic cere în interesul artei, al artistului și al publicului conștiinciozitatea cea mai necondiționată în activitatea pregătitoare; pentru că artistul se respectă pe sine însuși prin pietate, pentru că publicul devine prin asta părtaș a impresiilor celor mai nobile și mai curate, pentru că în fine dintr-o abandonare temeinică față cu un adevărat op de arte se răsfrânge asupra actorului o putere cari influințează asupra întregii sale culturi și care-i dă un fel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Filozofia pozitivistă a descoperit că moralitatea publică și privată nu este decât simțul colectiv de conservare al rasei, pentru că imoralitatea și malonestitatea poate înainta pe un individ, dar pentru colectivitatea rasei ele însemnează disoluțiune și moarte. Un străin nu e părtaș acelui simț, nu-i este înnăscut, iar efectul său asupra moralității publice va fi dizolvant. În adevăr, ce simț colectiv de conservare a rasei române poate fi în niște venetici ca C. A. Rosetti, Eliad, Cîrciumărescu, Simeon Mihălescu, cari nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la alții, când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să știm cum ar fi putut cumpăra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să nu fii atacat. Închei asigurîndu-te că nu am nimic de-a face cu experimentul monstruos pus la cale de acest om, care își spune conducător al Frontului Adevăratei Biserici. Nu mă interesează aberațiile lui religioase și nu am fost părtaș la viziunea lui stupidă, în care eu unul nu am nici un argument pentru a crede. Nu numai că nu sunt convins că sentimentul religios poate apărea într-un mediu foarte ostil, dar nu văd nici măcar utilitatea trezirii unor asemenea simțăminte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care să poată să susțină acest efort de reformă al justiției", premierul a anunțat că-și menține decizia de a demisona pe 18 iulie deoarece "ca prim-ministru nu pot să tolerez o astfel de situație. Nu vreau să fiu părtaș la procesul prin care poporul român, poporul meu, este condamnat la corupție, sărăcie și izolare"139, declarație care, prin patetismul său, amintea de cea a fostului premier țărănist Victor Ciorbea, aflat și el, în 1998, într-un moment de răscruce
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
istorice asupra acestei aplicații al cărei rezultat se traduce În spațiu, căci totul a fost gândit cu multă grijă și implicare personală. Vizitatorii se transpun În această atmosferă, cufundându-se În ea ca Într-un ba la care se simt părtași, iar această dinamică este benefică pentru toți, angajați și vizitatori. Pentru KTC, este vorba despre un veritabil instrument mediatic definit de-a lungul timpului, unic și prin care Întâlnirea cu celălalt este privilegiată. Efectul asupra managementului și a calității relațiilor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
1.) și hQ anástasis kaì hQ zÄe (3.2.2.9.3.), zÄe se traduce, firește, cu „viața”, dar nu se poate transfera și faptul că, în greacă Noului Testament, acest cuvânt este rezervat vieții dumnezeiești la care este făcut părtaș omul ca urmare a mântuirii aduse de Hristos, spre deosebire de bíos, care semnifică viața naturală. Alte nume care au nevoie de explicații sunt cele ce fac tainice aluzii la texte veterotestamentare, cum ar fi: megaloprepgs dóxa (3.2.1.1.4
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
valoare capacitatea explicativă a elevilor, care reușesc să plaseze subiectul (elevul, studentul) În situația de „cercetător”, de participant nemijlocit la explorarea unei situații, la rezolvarea unei probleme teoretice sau practice prin descoperirea regulilor care o guvernează, adică să devină un părtaș direct la „aventura cunoașterii autentice”, așa cum cere o serioasă pregătire științifică și tehnică. Școala trebuie să devină un laborator de cercetare În care elevul vine pentru a face descoperiri, cu deosebirea că acestea nu sunt pentru omenire, ci pentru om
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care unește, care clădește întru Și spre spiritualitatea ființei umane, este aducător de har Și pogorâtor de divinitate. Și chiar a creat omul în materialitatea sa... Și i-a dat viață... L-a făcut pe acest „obiect al creației sale” părtaș la toate onorurile Și privilegiile oferite de cunoaștere, i-a sădit taina apropierii universului prin grija pentru aproapele său, i-a oferit dragostea Și încrederea semenilor săi, cu alte cuvinte l-a creat social Și pentru social. Fie că a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
mai în vârstă decât mine, pe care eu nu mă sfiesc să-l numesc „cel mai drept” dintre oamenii acelor vremuri, l-au silit, cu samavolnicie, împreună cu alții, să condamne la moarte un concetățean, în intenția de a-l face părtaș la guvernarea lor, de voie sau de nevoie. Socrate însă nu s-a supus, gata mai degrabă să înfrunte orice primejdie decât să devină complice la faptele lor nelegiuite. Obligat să asiste la toate acestea și la altele de același
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întemeierea unei cetăți? Deloc alta - zise el. Astfel, fiecare îl acceptă pe un al doilea, avându-l în vedere pe un al treilea și având nevoie de al patrulea, iar strângându-se mulți într-un singur loc spre a fi părtași și a se întrajutora, ne fac să dăm sălașului comun numele de cetate, nu? Întocmai. Fiecare dă ceva altuia, dacă așa stau lucrurile, sau ia ceva, socotind că este mai bine pentru sine? Desigur. Haide deci - am spus eu - să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]