1,724 matches
-
Îți mulțumesc că nu m-ai părăsit când visurile mi s-au încâlcit și-ai stat să le deznozi,pe rând,pe toate, că ai crezut în mine și mai crezi, c-ai vrut necontenit să mă urmezi cu gânduri pătimașe,dar curate. Îți mulțumesc c-ai fost și încă ești, că mi-ai zâmbit mereu și îmi zâmbești. Anatol Covali Referință Bibliografică: Ajuns pe pisc Îți mulțumesc / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie
AJUNS PE PISC ÎŢI MULŢUMESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370334_a_371663]
-
în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii, sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
multă măestrie artistică. Copilul Gheorghiță urmează cursurile Școlii Gimnaziale în orășelul natal. După absolvirea acestora cu succes se înscrie la un Liceu teoretic din București pe care îl absolvă cu rezultate excepționale. Familia Mociorniță văzând că băiatul lor este un pătimaș al învățării, al cunoașterii sub toate aspectele, fac tot posibilul și în anul 1938 îl înscriu pe tânărul Gellu la Facultatea de Litere și Filosofie din București, punându-și în evidență talentul și priceperea în actul creației literare. Lucrul acesta
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
cunoaștere și chiar o scară în trepte spre profunzimile credinței. Câtă vreme credința pretinde și o predestinare și o configurare a existenței, poezia nu poate decât să eternizeze spiritul evadării - o evadare spirituală din concretul existențial. Omul religios este un pătimaș, un exaltat, pentru că lumea sa adevărată este în altă parte decât în lumea concretă care încearcă prin toate mijloacele să-i sufoce elanul religios. Nu altceva dorește să exprime doamna Elena Armenescu oferindu-ne Constelația inimii, adică eflorescența preaplinului său
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
face bani cât mai repede cu putință, îl trimit către jocurile de noroc, unde dacă pierzi mai mult decât câștigi, atunci ești... pe calea cea ”sigură” spre ”afirmare”. La un moment dat, setea de bani dezumanizantă îl face să devină pătimaș, atât în viață, cât și în iubire, dar să și sufere pe măsura împătimirii sale. Setea de bani atrage un șir nesfârșit de violențe, agresiuni, abuzuri, asupra celor apropiați, cum este cazul altui personaj - nu un jucător, ci un șantajist
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
spune lui Enlil cel Viteaz:- "O, tu, cel mai înțelept dintre zei, Enlil cel Viteaz, cum ai dezlănțuit potopul, fără să te gândești? Pedepsește-l pe păcătos pentru păcatele sale, pedepsește-l pe ucigaș pentru nelegiuirile sale, dar nu fi pătimaș, ca să sufere cel nevinovat, chibzuiește din timp, ca cel nevinovat să nu sufere pe nedrept în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine să te fi azvârlit ca un leu asupra oamenilor, să-i fi sfâșiat
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
prin căluș, gimnastică și nai, în astă mare lume, Ca nație română, vor toți să ne cunoască ! * Legende se pot însinua oricând și de la sine, Dar azi, când zorile spânzură pe crestele de stânci, Din a Paștelui Insulă sosește Soarele-Mire, Pătimaș de iubire și-n suflet cu răni prea adânci. * El blestemat a fost de Mamă, Dumnezeu și alții, Că Luna-soră, creație celestă, soție și-a dorit-o Dintotdeauna. Doreau s-o sechestreze și pirații Pentru izbânda lor pe mare - motiv
JOCURI DE NOAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368142_a_369471]
-
dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine plin de vrajă sunt mereu când umblu prin livadă-ți teleleu și cred că eu sunt tu și tu ești eu. Acestui drag și pătimaș frământ ce poate n-are seamăn pe pământ încep atunci din inimă să-i cânt. Și cântecu-mi înalță către cer privighetori ce-n zarea lumii pier ca să vestească-al nostru sfânt mister. Să știe toți și toate că în noi
SURÂSUL DRAGOSTEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368221_a_369550]
-
Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând, aducându-i mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a mai simțit ocrotită de brațele sale atât de tandre. Poate din această cauză s-a înfiorat de plăcere la sărutarea violentă a lui Viorel și la mângâierile sale pe sânii dornici de a fi răsfățați cu sărutări și atingeri pătimașe. Când a ajuns la Fetești, se gândea că se apropie de ținuturile sale natale. Prin fața sa, în viteza acceleratului, se derula imaginea câmpiei de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de sărutările pătimașe ale buzelor lui groase și senzuale? Se trezi din visarea culpabilă ale gândurilor sale indecente, apărute din senin. Mai era puțin până la sosirea lui Mircea și ea tot nu-și putea stăpâni simțurile. Se vedea că îi lipsise apropierea unui
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
nu avea cumva întârziere. L-a zărit de departe cum se apropia de peronul său. Trenul lui Mircea trăsese în partea cealaltă a gării. Se ridică de pe canapea și îi ieși în întâmpinare. Îi sări de gât și îl sărută pătimaș. - De când te aștept... - Ți-am spus că ajung în urma ta. - Nu la ziua de azi mă refer... - Și mie mi-a fost dor de tine, mărturisi Mircea. De aceea am și grăbit plecarea la munte. Rămâi aici, dă-mi biletul
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa au fost (și sunt) poeții noștri. Au iubit-o (și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
DRUMURI DE SPICE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Metafora Drumuri de Spice înseamnă a 23 ediție a Festivalului de Poezie care a încheiat Zilele Uzdinului Serbia Banatul orfan.Români pătimași au dat mâna frăției trecând Prutul, Mureșul, Bistrița, Bega pentru a participa la sărbătoarea satului Uzdin vreme de o lună.Nu s-a vorbit Pe-aici nu se trece din contră Casa Doina, Casa Românească, Bustul lui Eminescu au îngânat
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
fi să văd ,numai, cât le mai poate mintea unora... Nici nu-i pasă...postează non-stop, stil radiosant... în continuare... Celălalt membru C. S.M., face postări cu referire la alte puteri ale statului ,ignorând normele de drept...în stil de politician...pătimaș și populist...Sunt, de-a dreptul șocată...Membrii C.S.M....stat de drept...separația puterilor... respectarea și aplicarea corectă și nediscrimatorie a legilor... comportament decent și professional... Numai palavere!...Poate înțelegeți dvs. ce se întâmplă..., că eu, nu mai înțeleg nimic
LACRIMI SI SPINI,,,IN STATUL NOSTRU DE DREPT... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353497_a_354826]
-
într-un scop caritabil poate fi considerată o „înmulțire a acestui talant”? Pr. Constantin NECULA: Pasiunea nu în sensul de patimă, da. Dar când hobby-ul tău devine patima ta... cu patimă nu poți face ajutor! Nu poți să fii pătimaș, încrâncenat și să dăruiești ceva care să dezîncrânceneze. Gabriel TUDOR: Ce credeți că i-ar motiva pe tineri să dăruiască mai mult din timpul și banii lor pentru a-i ajuta pe cei sărmani? Pr. Constantin NECULA: Să vadă realitatea
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubita mea. Ți-i părul de argint, dar eu cu ochii dragostei te-alint și sufletul îți cântă pe vioara ce-a fost necontenit inima mea, o pătimașă doină, care vrea, iubirii să-i descrie primăvara. Iubita mea. Cum aș putea măcar un strop să-ți dau din ce-mi dai tu în dar cu-atâta drag și-atâta bucurie, când visurile tandre le alini și scoți cu
IUBITA MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352844_a_354173]
-
deja nevoia, necazul și suferința fiecăruia. Nu se detaliază în dreptul fiecărui nume cererea specifică pentru acea persoană. Cel mult, putem adăuga lângă un nume un singur cuvânt care să sintetizeze rugăciunea pentru el. Putem scrie, de exemplu: Ion, bolnav; Gheorghe, pătimaș; Maria, elevă; Elena, însărcinată etc. Nu este timp ca preotul să citească largi compuneri și detalii despre fiecare persoană în parte. Aceste lucruri se cade a fi discutate la Taina Spovedaniei. Deosebit de important este să nu cerem lui Dumnezeu, prin
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
zbor. Ador cuvintele tale, Rostite cu grijă și pline de tandrețe și dor. Ador fiorul ce mi-l produce simplă ta sărutare, Mă descompun în pulberi și mă rematerializez Când ne topim în îmbrățișări și ne contopim în dânsul nostru pătimaș. Referință Bibliografica: Rătăcesc în tine / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RATACESC IN TINE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352933_a_354262]
-
Romania Pe culmile disperării a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937), Amurgul gândurilor (1940), Îndreptar pătimaș (1991), Singurătate și destin (1992), Scrisori către cei de-acasă (1995), Mon pays / Țara mea volum bilingv (1996), ultimele patru apărute la ed. Humanitas, București. Pe culmile disperării începe cu definirea liricului: „A fi liric înseamnă a nu putea rămâne
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
după productivitate, eventual după eroica insistență cu care și-au conservat tradițiile și obiceiurile. Și nu-ți vine să crezi pe ce arii întinse acționează revizionismul maghiar, risipind fără să obosească energie, bani și calomnii. Bine că măcar acești luptători pătimași pentru o cauză anacronică și rizibilă au binecuvântarea înalților lor prelați ... Să te mai mire uluitoarea istorie a d-lui Henry Bogdan? Bietul de el, a scris ce-a putut după procura primită din partea unor pseudoistorici budapestani! George PETROVAI România
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
de-nchipuiri. Poveste pusă-n acolada de zei păgâni, străini și goi, Amestec de pelin și cer cu îngeri răstigniți în noi, Necruțătoare neiertări, inseparabile visări, Vers necitit dintr-un poem, definitive neuitări. Eu, licuriciul unui vis, parfum de lotus pătimaș, Răscumpărat de-un curcubeu, salvat de vânt și ger vrăjmaș, Nedivizat de stări de fapt, de legi proscrise sau furtuni, Iubind etern, adevărat, sfințit prin hâr și rugăciuni. Tu clipă veșnic peticita cu-ntârzieri fără răspuns, Un joc al sorții
ANOTIMP CU PLOI DE MACI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353812_a_355141]
-
centimetru cu centimetru. Nimic nu scăpa neexplorat de buzele sale fine. Mircea se strădui să elibereze din strânsoarea sutienului cei doi sâni superbi, care parcă erau făcuți numai pentru a te juca cu ei, să-i tot acoperi cu sărutări pătimașe și să-i agiți frecându-le cei doi mugurași ridicați în mijlocul a două pete maronii ca două movilițe. Mângâia aceste daruri ale naturii și le acoperea cu sărutări. Prindea mugurii între dinți apoi îi sugea ca un prunc aflat la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
cu nevoia unui corp tânăr și dornic de răsfăț în brațele unui bărbat potent. Abia aștepta să fie cu el la munte. Mircea o coborî de pe el și răsturnând-o începu din nou să o acopere cu sărutări fierbinți și pătimașe. Sânii erau cei mai alintați de buzele sale pricepute și de limba sa neastâmpărată. Aflase slăbiciunea fetei din prima noapte de dragoste. O simțise cum se înfiora când se retrăgea din ea și o pătrundea din nou cu tot mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Oare-aș ști să trăiesc fără tine? Spune-mi tu, dragul meu visător! Inimi seci, pâlpâind, orfeline, S-ar surpa într-o oază de dor. Pătimaș n-ar mai fi decât timpul, Absorbind nopți ingenue,-avid, Și lăsându-ne goi în răstimpul Dintre-un vis și un gând insipid. N-aș putea să îmi port din povară Pe un trup mutilat de tăceri, Nici s-ascult
SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354001_a_355330]