866 matches
-
și veșnic testament. În adevăr, unitatea alor săi, simbolizată de Pîinea Euharistică, simbolizată și de acea tunică dintr-o bucată care îi acoperea trupul divin, era ultimul semn al încununării dorințelor lui Cristos și trebuia să fie rodul nemărginitelor sale pătimiri, după cum îi spusese Tatălui că dorește "ca toți să fie mîntuiți în numele Său, pentru ca să poată fi una"99. 50. În mintea vechilor Episcopi predomina o singură mare idee a unității și, mai mult, purtînd această dorință în inimă; ca urmare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu reușeau nicidecum. Mulți matematicieni au încercat să rezolve chinuitoarea problemă, dar n-au găsit soluția. La fel ca în poveștile orientale din "O mie și una de nopți", un mare analist al timpului, deci, Leonhard Euler, a auzit despre pătimirile celor din Königsberg și s-a grăbit să le sară în ajutor. În cele din urmă, Euler a scris un memoriu științific în limba latină, sub titlul " Soluția unei probleme ce aparține geometriei de poziție", publicat în buletinele Academiei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oricând în acest secol al XX-lea. Deveni personaj de comentariu pentru plebea incapabilă să accepte modificările neașteptate, obiect al invidiei femeilor cu bărbați bețivi și al ranchiunei celor ce se vedeau puși în inferioritate de înfrânarea lui proverbială. Sudorile pătimirilor i se accentuară sufletește, când preotul-paroh, purtând icoana Nașterii Pruncului Iisus în ieslea de la Betleem, cu alai de copii nevinovați ce nechezau ca mânjii (O, niii-ho,ho!), le intră pe ușă, lăudând și cântând, după obicei creștin, binecuvântând casele oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Metafora reprezintă figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Exemplu: "Și cum sub bolta lui aprinsă În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cântarea pătimirii noastre.” ( O. Goga- Rugăciune) " Noaptea întreagă.Dănțuiesc stele în iarbă.” ( L. Blaga- Somn) " Stă iarba cu săbiile trase Iar tu, libertate, apari!” ( A. Blandiana- Doină) Metonimia este figura de stil care exprimă cauza prin efect, efectul prin cauză, conținutul prin
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
om. Sfinții Părinți susțin că prin Adam a căzut toată firea omenească, urmările neascultării protopă‑ rinților fiind Împropriate de noi toți. Așadar, boala este o stare contrară firii, nefiind lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a introdus În creația sa pătimirea, stricăciunea, boala, infirmitatea sau moartea. Omul primise de la Dumnezeu o fire bună și fusese Înzestrat cu toate darurile spirituale și materiale. Toate ființele au fost create cu o structură naturală potrivit firii lor și au fost La originile bolii 19
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iar conversa‑ ția nu ne duce nicăieri”. Dumnezeu nu ar trimite sau nu ar Îngădui În viața noas‑ tră Încercări, boli sau necazuri dacă ele nu ar avea puterea de a ne mântui de veșnicele chinuri ale iadului. Nu toate pătimirile sunt folositoare pentru suflet, nu toate sunt expia‑ toare, nu toate Înalță și conduc la Împărăția cerurilor, ci doar acelea care sunt răbdate Îndelung, cu mulțumire, cu nădejde În Dumnezeu și fără de cârtire. Ruediger Dahlke Încearcă - așa cum reiese din cartea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lăuntric. Căci cel din afară nu mă face nici să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu Îngăduie suferința celor drepți pentru a descoperi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i se tăiau acele mădulare ca niște peri, 36 Suferința și creșterea spirituală stătea ca și când nu simțea nimic prin covârșirea lucrării dumnezeiești. În vreme ce noi priveam Îndurerați și simțeam o mirare că o astfel de viață căzuse Într‑o astfel de pătimire și sub astfel de operații, el ne spunea : «Fiilor, nu vă lăsați tulburați de un astfel de lucru, căci nimic din cele ce le face Dumnezeu, nu le face spre rău, ci cu un scop bun. Poate că au meritat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le este de folos să dea socoteală aici, În loc de după ieșirea din stadionă. Astfel ne‑a zidit, mângâindu‑ne și dându‑ne curaj. Iar acestea le‑am povestit ca să nu ne mirăm când vedem oameni sfinți căzând În astfel de pătimiri”. Sfântul Ioan Gură de Aur Înșiruie opt motive ale sufe‑ rinței sfinților, după cum urmează : „Eu pot zice că opt sunt motivele suferinței sfinților. Pentru aceea, ascultați‑le pe toate cu luare aminte, știind că nici o iertare sau ușurare nu vom
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință, caută să se pună În starea de a putea Îndura dureri și chinuri pentru a convinge de iubirea Sa pe cei pentru care va suferi atât”47. Când vorbește despre pătimirile lui Hristos pe cruce, Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă : „Dacă mă Întreabă cineva : ce lucru mare a făcut Hristos ? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, Învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În actele de vindecare ale unora dintre contemporanii Săi, până la acceptarea morții Sale pe Cruce, „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Fără Îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la pătimirile Domnului, ne revine În memorie, printre altele, unul dintre marile pasaje profetice ale Vechiului Testament, care converge spre și este Împlinit prin moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că, Înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui În detalii impresionante : „Iată, ne suim În Ierusalim și Fiul Omului va fi predat arhiereilor și cărturarilor și‑L vor osândi la moarte” (Marcu 10, 33). Descrierea pătimirilor și a morții Domnului nostru Iisus Hristos pe cruce ocupă un loc deloc neglijat În literatura patristică. Ne vom opri Însă aici doar la câteva scurte texte ale Sfântului Ioan Gură de Aur. În acest sens, autorul patristic, În omilia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ocupă un loc deloc neglijat În literatura patristică. Ne vom opri Însă aici doar la câteva scurte texte ale Sfântului Ioan Gură de Aur. În acest sens, autorul patristic, În omilia a IV‑a la Epistola către Evrei, arătând importanța Pătimirilor Domnului, exclamă : „Pătimind Fiul ceea ce a pătimit, este cu mult mai mare și mai Însemnat decât a face lumea și a o crea din ceea ce nu era”. Același Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 65 Părinte 72 consemnează că Mântuitorul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
conștien‑ tiza că și păcatele noastre sunt răni și spini În trupul Mântuitorului, drept urmare trebuie să le lepădăm pentru ca să‑L putem urma cu toată ființa noastră pe Bunul Mântuitor. Suntem Îndemnați să nu uităm că ziua de vineri e ziua Pătimirilor Domnului, ziua când Mântuitorul Și‑a dat sângele și a suferit răstignire pe cruce pentru noi și pentru mântuirea noastră. Mai ales În această zi, creștinii, conștientizând alunecările lor În păcat, roagă pe Mântuitorul Iisus Hristos să‑i miluiască, să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
plânge impresionat de suferința umană ; plânge, dar oferă și mijloace pentru Înlăturarea ei. O emo‑ ționantă mărturie de iubire din partea Domnului Hristos 68 Suferința și creșterea spirituală este cuprinsă În cuvântarea de despărțire adresată uceni‑ cilor Săi, Înainte de Sfintele Lui Pătimiri (Ioan 15, 16, 17). Pe toți i‑a iubit până la sfârșit (Ioan 13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe În relația directă cu cei suferinzi. Dragostea și amabilitatea Sa nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
un număr mare de creștini care refuzau să se Închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „În Înfricoșarea celorlalți creștini, spe‑ rând astfel Într‑o părăsire totală a credinței creștine. În realitate Însă, aceste pătimiri nu făceau decât să‑i Întărească și mai mult În credință, să‑i determine și pe alții să Îmbră‑ țișeze creștinismul și, În final, «prin mucenicia lor să biruie Hristosă”148. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
La aceasta, Domnul Hristos a răspuns : «Vin să Mă răstignesc a doua oarăă. Atunci Sfântul Petru a Înțe‑ les că În răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. «Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeuă (Romani 6, 10). A Înțeles, așadar, marele Apostol Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răs‑ tignească prin slujitorul Său. Astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Aflăm din Actele martirice că, ea se afla În luna a opta de sarcină (căci fusese arestată Însărcinată), iar ziua spectacolului se apro‑ pia, astfel că ea era În mare frământare, ca nu cumva, din cauza sarcinii, să fie amânată (de la pătimire). Căci nu se Îngăduia (după legile romane) ca femeile Însărcinate să fie Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 149 condamnate la moarte. Apoi să nu‑și verse sângele ei sfânt și nevinovat printre alți nelegiuiți (mai În urmă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
160 Suferința și creșterea spirituală În Vechiul Testament, Patriarhii, Profeții și toți drepții, cu nimic nu erau preamăriți mai mult, spre lauda virtuților lor, decât pentru faptul că păstraseră răbdare, cu puternică și statornică sfințenie. Abel, făcând Începutul martiriului și a pătimirii celor drepți, nu s‑a Împotrivit fratelui fratricid ci, smerit și răbdător, s‑a lăsat ucis. Tot așa Avraam, Încre‑ zător În Dumnezeu, fiind pus la Încercare cu singurul său fiu, anume ca să Îl aducă pe acesta jertfă În munte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au fost uciși. O sumedenie de martiri au fost cinstiți cu cerești cununi, pentru slăvirea răbdării lor ! Căci Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 161 „fără durere și fără răbdare În suferință, nimeni nu poate primi cununa pătimirii”196. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel mai bun exemplu de asumare a suferinței. A fi creștini Înseamnă a ne Îmbrăca În Hristos nu doar În viața, ci și În moartea Sa, În ascultare pe Cruce (Romani 6
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
implică, printre altele, și răbdarea suferinței. Răbdarea „este firea lui Dumnezeu, urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În condițiile cele mai umile și smerite, viața Sa pământească Însoțită la tot pasul de lipsuri și suferințe, pătimirile, jertfa și moartea Sa, consti‑ tuie modelul sublim al răbdării neasemănate pe pământ. 192 Suferința și creșterea spirituală Astfel, În literatura patristică ni se lansează deseori reco‑ mandarea În a urma răbdarea Stăpânului și Părintelui nostru : căci slujitorii se cuvine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îmblânzește, când ni se Întâmplă nedreptăți și ceartă. Ea ne Învață să iertăm pe cei ce ne fac rău și să ne rugăm mult ca să nu greșim și noi. Răbdarea biruie ispita, ea ajută să suportăm persecuțiile și să suferim pătimirile și martiriul. Răbdarea face ca credința noastră să fie tare ; ea crește și Înalță speranța noastră. Ea ne Îndreaptă pașii ca să ținem Calea lui Hristos, câtă vreme pășim pe calea Lui”232. Doar pătrunși de credință și răbdare putem suporta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a Înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi Întru Înnoirea vieții” (Romani 6, 4). Bolile, suferințele, Încercă‑ rile, necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul Paisie Aghioritul remarcă faptul că viața aceasta „nu este locul nostru de sălășluire. Are bucurii, dar și tristeți. Loviturile Încercă‑ rilor și ale strâmtorărilor sunt indispensabile pentru cură‑ ția
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]