2,281 matches
-
apele pânzăriilor grele și prețioase. Cumpărau de la el până și viniticii și solii frânci, care, slavă Domnului, aveau și ei mătăsurile lor brodate cu destul meșteșug. Se zice în familia noastră că pe acest strămoș l-ar fi tăiat însuși pașa de Giurgiu cu jungherul său, după crunta mazilire a Hangerliului, care apucase să trimită prin negustorul de pânzeturi carte la unchiul său din Tesalonic, rugîndu-l pentru două sute cincizeci de pungi cu bani, ca să dea haraci turcului venit cu ferman, să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la 5 martie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
abundentă și discutăm despre multe. Aflu că gazda face parte dintr-o asociație religioasă ”Charitas Christi”, iar casa aceasta este pusă de 15 ani la dispoziția pelerinilor. Primesc o cameră mare cu un pat foarte mare, unde dorm ca un pașă, după ce fac un duș într-o baie de lux. Sâmbătă, 18 august: Montferrand-Baziège: 27 km A doua zi dimineață suntem serviți cu un mic dejun copios, după care vizităm capela casei, dedicată Fecioarei Maria, de unde vine și numele acestei case
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în foyer-ul unde locuiește. Si a reușit să arunce o sămânță bună în ogorul altor suflete și poate că acele semințe vor rodi. Merg apoi la culcare în casa americanului, lăfăindu-mă într-un pat matrimonial și adormind ca un pașă. Imi zic că cine știe dacă voi mai avea un asemenea privilegiu de a dormi singur într-o casă atât de frumos restaurată, într-un satuc și într-o zonă în care frumusețea peisajelor te farmecă, îți încântă nu doar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
le-a pierdut și toate celelalte ocini ale lui,... pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași și apoi l-au prins și a fost ucis în țeapă la Schinder pașa”. Stăpânirea asupra acestor vii este întărită de Alexandru Iliaș voievod la 26 iunie 1621. ― Rog pe sfinția ta să-mi spună dacă egumenul unei mănăstiri poate cumpăra vreun bun în nume propriu. ― Am mai întâlnit cazuri. Cine este vânzătorul și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tratat cu indiferență și dispreț. Problema avea însă și serioase aspecte internaționale. În vizita sa la Constantinopol, dând dovadă de abilitate și spirit diplomatic, Cuza nu vrusese să se angajeze în vreo discuție pe această chestiune. În ianuarie 1863, Ali Pașa îi trimisese o notă de protest, folosind un ton aspru, aproape poruncitor: <Este surprinzător ca guvernul alteței voastre să se apuce să hotărască de la sine o chestiune care a fost obiectul conferinței de la Paris. De aceea guvernul împărătesc protestează formal
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Colum căruia i-am botezat fetița, desigur Steluța, dar cei mai buni prieteni au fost Vladimir și Emilia Popa, învățători în comu-na Bulgărica, județul Cahul, la 2-3 kilometri de Tabacu. Prin ei ne-am împrietenit și cu familia Ștefan și Pașa Luca. Bietul Vladimir a rămas pe câmpiile de la Cotul Donului iar Luca a murit, după război, la București. Cea mai apropiată și sinceră prietenie a fost însă cu familia Lucreția și Ion Vulpe. El era magazioner în stația cfr Traian
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
parcurgeam zilnic mă bucuram de prietenia lui Vladimir și a lui Ștefan Luca. Vladimir era din comuna Tudor Vladimirescu, Emilia, soția lui, din Belcești, județul Iași. Luca Ștefan era de naționalitate bulgară sau moldovean, dar ce contează, iar soția sa, Pașa, tot învățătoare, era fiica lui Cardașov, care avea restaurant la Bolgrad. Nu știu cum s-a întâmplat dar cineva căruia nu-i plăcea frățeasca prietenie dintre ei a umblat cu minciuni și nu numai că i-a despărțit dar a săpat și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ridicarea pavilionului străjeresc în curtea școlii. Am găsit după multe căutări un stâlp de brad lung de 16 metri și l-am potrivit după rostul cerut de ridicarea drapelului național. La gard oamenii din sat lucrau fără nici o pretenție bănească. Pașa, o fată pe care o aveam de la Tabacu și care era plătită de Comitetul comunal școlar cu 150 de lei ca îngrijitoare, locuia la noi și ne ajuta în privința copiilor primind banii cuveniți. La 15 sau 20 iunie gardul era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mai întârziat pentru o gustare și pentru alte vorbe și, la sfârșit, ne-a întrebat dacă n-am vrea să ne apropiem de Ismail. Vorbe. Duminică, cerc cultural la Cairaclia, la 25 kilometri depărtare. Steluța îmbrăcase frumos cei doi copii, Pașa arăta de sărbătoare. Eu am plecat să aranjez ceva la căruță, Pașa să închidă porcii iar Steluța să asigure ușile. Trece timpul și nimeni nu vine la căruță. Intru în curte și stupoare: Pașa și doamna mea plângeau de mama
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ne-a întrebat dacă n-am vrea să ne apropiem de Ismail. Vorbe. Duminică, cerc cultural la Cairaclia, la 25 kilometri depărtare. Steluța îmbrăcase frumos cei doi copii, Pașa arăta de sărbătoare. Eu am plecat să aranjez ceva la căruță, Pașa să închidă porcii iar Steluța să asigure ușile. Trece timpul și nimeni nu vine la căruță. Intru în curte și stupoare: Pașa și doamna mea plângeau de mama focului lângă două pozne peste măsură: unul dintre băieți se așezase în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Steluța îmbrăcase frumos cei doi copii, Pașa arăta de sărbătoare. Eu am plecat să aranjez ceva la căruță, Pașa să închidă porcii iar Steluța să asigure ușile. Trece timpul și nimeni nu vine la căruță. Intru în curte și stupoare: Pașa și doamna mea plângeau de mama focului lângă două pozne peste măsură: unul dintre băieți se așezase în troaca porcilor celălalt în ligheanul de baie al rațelor. Amândoi erau fericiți de parcă îi filma cineva. Ei râdeau, eu râdeam, și cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Constantin, un învățător mai tânăr ca noi, care cânta admirabil la vioară. Fiecare avea ceva de făcut și, ca semn de prețuire, mie mi s-a dat economatul. Șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i vor face pre voie...cum au pohtit el, s-au gătitu să margă la pașa, în tabăra turcească...Acolo, dacă l-au dobânditu,... l-au legat de coadele a doao cămile și l-au slobozit prin tabără di l-au fărămat (atunci zic să fie zis Ioan vodă: „Caută că eu multe feliuri de morți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în schimb lemne și loc de arătură.” Așa că vodă s-a supărat pe drept și mai presus de asta el avea „de unde lua gazeturi.” Același Constantin Nicolae Mavrocordat voievod însă, nu mai are ce face când vine vorba de măria sa pașa. Așa că, la 5 octombrie 1742 (7251), vodă a trimis cărți domnești și călărași. Unul la Dobrovăț „pentru o samă de lemni ce s-au orânduit să aducă pentru făcutul șoproanelor de treaba cailor mării sale pașii...” Unul „pe la satile de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
oamenii de pe supt Codru pentru făcutul șoproanelor...însă 30 grinzi și 100 cară frunzari.” Apoi dă poruncă strașnică unui vornic să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50 cai și să-i trimită la Scântei și vineri sara negreșit să să afle acolo, ca să vie cu mărie sa pașe păr-aici... Și cu caii să trimită și oameni de la ținut să le poarte de grijă”. După ce m-am dumirit cum stă treaba cu cărțile lui vodă, i-am citit și bătrânului. El mi-a răspuns pașnic: „ Păi așa erau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am dumirit cum stă treaba cu cărțile lui vodă, i-am citit și bătrânului. El mi-a răspuns pașnic: „ Păi așa erau vremurile, dragule: doreai să ai pace, trebuia să pleci capul în fața turcului.” Dacă așa ședeau treburile când un pașă era doar în trecere, păi cum o fi fost când însuși Mahomed al IV-lea a venit la Iași și apoi - la rugămintea lui Gheorghe Duca voievod - a revenit, să vadă mănăstirea Cetățuia în ziua sfințirii acesteia (1672 n.n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și-i spun unchiului pe nume Ucunuțu despre cum se poate ca în cetatea Temișvarului, unde domnea tare oastea proeuropeană și democratică, să fie asemenea izbândă. Unchiul îmi dă multe asigurări că toate astea sunt iluzii, că izbânda lui Vadim pașa, beilerbei de Butimanu, este o iluzie întreținută de o mână de bețici de cartier. Pe când ieșim noi în soarele tare de noiembrie iacătă ne iese înainte o dubiță, zisă Jeep, care, îmbodobită cu pozele color ale numitului beilerbei, tulbură liniștea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
n-a mai pus atât de hotărît piciorul Europa Occidentală, unii îi zic carolingiană, la sud de Dunăre. E adevărat că asemenea descinderi colonizatoare și administrative s-au mai petrecut pe teritoriul bătrânei Dacii. Spre exemplu, în momentul în care pașa de Timișoara dădu spre încredințare cheile cetății Timișoarei prințului Eugeniu de Savoia în al doilea deceniu al veacului al XVIII-lea. Tot pe atunci se nimeri istoric ca Europa carolingiană să apuce să colonizeze Bucovina de Nord, cu Cernăuțiul și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un colț al bistroului de la Bagh-e Melli, unde se adunau toți mulah-ii și pasdar-ii orașului. Era singurul căruia nu i se umfla pântecul sub cămașă. Era printre puținii neîntinși pe divan, singurul care nu își aștepta supa tolănit ca un pașă. Auzise că îi spuneau „inginerul de frig care stă ca un împăiat la o masă“. Între ei, deprinsese plictisul bărbaților care își iroseau orele de siestă. Pufăia, în salonul cu narghilele, și apoi se simțea obosit. În jur, erau inși
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
din Regat. A fost desființat sub regimul comunist, iar conducătorii au fost închiși. A reapărut în viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada 1552-1716, și a Brăilei, care a fost raia, în perioada 1554-1829
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Regat. A fost desființat sub regimul comunist, iar conducătorii au fost închiși. A reapărut în viața politică a României în 1990, cu numele P. N. Ț. Creștin- Democrat. pașalâc - provincie a Imperiului Otoman, condusă în mod despotic de un pașă. pașă - conducătorul unui pașalâc (vezi pașalâc). Teritoriul Țărilor Române nu au fost niciodată transformat în pașalâc, autonomia lor a fost respectată, cu excepția Timișoarei, care a fost pașalâc în perioada 1552-1716, și a Brăilei, care a fost raia, în perioada 1554-1829. perioada
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Și noi ne vom depărta. Frunză verde fir de orz, Cine-o stârnit hai la sorți, Putrezi-i-ar carnea-n gros Și picioarele-n butuci. 203 Frunză verde siminoc, Tot orașu-i cu noroc Numai Plevna stă în foc; Osman Pașa la mijloc Și strigă în gura mare: - Săriți Turci, săriți Tătari, Că ne-o pus Rușii la cale. Șed armați și îmbrăcați Cu mușamale, Cu armele la spinare. 204 Frunză verde trei castane, De la Plevna mai la vale Se plimbă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ori. Oare tot așa să fi fost și la noi în regimul totalitar care s-a grăbit să lichideze elitele pentru o mai ușoară stăpânire a maselor? Sâmbătă, 27 noiembrie 2010. Suntem la 133 de ani de la cucerirea Plevnei, Osman Pașa - comandantul suprem predând sabia sa generalului român Cerchez. Eroi au fost, eroi... Astăzi, patriotismul și-a pierdut valoarea și semnificația acelor vremuri... Astăzi, doar banul și interesele meschine sunt prioritare. În ajunul alegerilor din Basarabia se constată o fracționare a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]