1,077 matches
-
-lea 59 III.1. Contextul general 59 III.2. Voltaire 68 III.3. Experiențele estetice britanice 75 III.4. Gottsched 90 III.5. Despre poezia italiană desăvârșită 93 III.6. Ignacio de Luzán 95 III.7. Concluzii 97 IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români 99 IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic 99 IV.2. Gheorghe Asachi 107 IV.3. Grigore Alexandrescu 109 IV.4. Ion Heliade Rădulescu 111 IV.5. Al. Odobescu 115 IV.6. Ardelenii 117 IV.7. Teoretizări despre teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
III.2. Voltaire 68 III.3. Experiențele estetice britanice 75 III.4. Gottsched 90 III.5. Despre poezia italiană desăvârșită 93 III.6. Ignacio de Luzán 95 III.7. Concluzii 97 IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români 99 IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic 99 IV.2. Gheorghe Asachi 107 IV.3. Grigore Alexandrescu 109 IV.4. Ion Heliade Rădulescu 111 IV.5. Al. Odobescu 115 IV.6. Ardelenii 117 IV.7. Teoretizări despre teatru 120 IV.8. Alte prezențe notabile 122
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-lea, pp. 211-212. 189 Neagu Djuvara, Între Orient și Occident Țările Române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2002, p. 364. 190 Cf. Neagu Djuvara, op. cit., p. 8. 191 Cf. Paul Cornea, Studiu introductiv la Gândirea românească în epoca pașoptistă, vol. 1, antologie de Paul Cornea și Mihai Zamfir, Editura pentru literatură, București, 1969, p. 12. 192 Ibidem, p. 11. 193 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a., p. 219. 194 Paul Cornea, Originile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este de știut ce s-a întâmplat în noaptea de la Blair House, locul unde a fost găzduită delegația României, noapte crucială pentru destinul Ceaușeștilor, dar și al României. Integrarea în lumea occidentală, vechi ideal al politicii românești, începând cu generația pașoptistă, stătea acum în fața celor doi, perechea prezidențială. Nicolae Ceaușescu a înclinat, conform idealului său de independență națională, cu fața spre Vest, să accepte oferta președintelui Carter, dar Elena Ceaușescu a reacționat violent, "clamând că americanii "vor să cumpere România pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
e că întreaga gândire artistică a lui Sadoveanu era fundată pe sufletul românesc. Ba, în calitate de șef al masoneriei de stânga, cu gradul 33 de Mare Maestru, a militat pentru naționalizarea masoneriei românești, spre a o readuce, politic, la anvergura celei pașoptiste, nu numai împotriva cosmopolitismului, dar și a iredentismului maghiar. În Jurnal, găsim dovezi grăitoare în acest sens. "În România, după războiu, se găseau mai multe feluri de francmasonerii. Când am cunoscut unele din aceste organizații, gândul meu a fost să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să vorbim de o formă incipientă de democratizare care s-a produs în țările noastre. Bineînțeles, una cu un impact limitat atât timp cât Adunarea Obștească, puterea legislativă, a rămas în mâinile marii boierimi. Așa a apărut însă cadrul în care tinerimea pașoptistă și-a putut experimenta ideile progresiste care au pus bazele României moderne. c. Risipirea aurei ruse Țarii, pe cât de înfumurați, pe atât de neinspirați, au desconsiderat sensibilitățile românești față de Basarabia, așa că, în mod firesc, li s-a risipit imediat aura
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de la San Stefano), dar, mai ales, au reanexat Bugeacul, deși ne garantaseră integritatea teritorială. Dacă țarii au nesocotit acest popor, crezându-l prea slab, au greșit amarnic, pentru că din sânul lui, s-a născut cel mai înverșunat adversar al Rusiei pașoptiștii. Proveneau din rândul tinerilor inițiați la Paris, dintre care mulți au fondat ori s-au reunit în Muntenia în societatea secretă Frăția: Nicolae Bălcescu, Christian Tell, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Alexandru G. Golescu. Legați prin fire invizibile de Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care sovieticii au condamnat-o la muncă silnică sau chiar au împușcat-o în mijlocul stepei nu au fost suficiente pentru a ne șterge urma în Basarabia și nordul Bucovinei. Într-o măsură determinantă, proiectul latin s-a impus datorită elitei pașoptiste care urmărea să conecteze principatele române la Occidentul progresist. Opțiunea latină a constituit nu doar o inițiativă de modernizare a țării, ci și o formă de opoziție față de Rusia care, propovăduind pan slavismul, tindea să șteargă de pe fața pământului românismul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
masiv limba română în Evul Mediu odată cu afirmarea identității ortodoxe, era suficient pentru a fi folosit de ruși ca să-și clădească solid propriile interese în regiune. Au ratat momentul, care a fost de scurtă durată, limitat la câteva decenii. Elita pașoptistă, școlită la Paris, a preluat inițiativa și a așezat peste temelia identității noastre blocul de piatră francez. În scurtă vreme, modelul cultural francez, realizat printr-un import de neologisme, dar și de modă și de mofturi, mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inimile și sufletele oamenilor. Este unicul mod plauzibil de a explica această înrâurire lingvistică în condițiile în care aportul genetic slav este aproape inexistent în ținuturile noastre. Următorul adstrat major s-a produs în Epoca modernă, odată cu reorientarea, de către elita pașoptistă, a țării spre modelul cultural occidental. Nevoia de progres, prin smulgerea pământurilor noastre din lâncezeala orientală, a implicat și modernizarea vocabularului. A fost realizat un import masiv de neologisme din franceză care a accentuat caracterul latin al limbii române. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
privim, prin urmare, cu admirație la Școala Ardeleană și la cărturarii ei: Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Emanciparea națională nu avea să țină seama în Transilvania de apartenența noastră religioasă. Întâlnim angajați în lupta politică și militară fruntași pașoptiști transilvăneni care provin atât din rândul ortodoxiei, cât și al greco catolicismului (Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Andrei Mureșanu, Timotei Cipariu). Aceeași solidaritate națională, ce nu a ținut cont de diferențele confesionale, s-a manifestat cu putere și în vremea memorandiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
decât pe un teren fertil din punct de vedere economic. Germenii economici din care s-au dezvoltat principatele române au apărut odată cu Tratatul de la Adrianopol când, la încheierea războiului ruso turc, s-a liberalizat comerțul pe Dunăre și Mare. Elita pașoptistă a reînviat ființa națională odată cu Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nu a fost ușor chiar de la începutul construcției statului nostru modern și, la un moment dat, nimic nu păruse mai primejdios decât apucăturile autoritariste ale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cât este de putredă burghezia și moșierimea orașului. Dan Mihăilescu, tecucean și absolvent al aceluiași liceu ca și mine, dar din promoția care a terminat liceul în anul 1948 și care din acest motiv își spune că este din generația „pașoptistă”, amintește o întâmplare tragi-comică ce dovedește calitățile de geniu ale lui George Mavridi. După teza de matematică a bacalaureatului, elevii s-au adunat în grupuri ca să se consulte asupra rezolvării exercițiilor. Intrucât nu ajunseseră la un acord asupra soluțiilor problemelor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și elanul patriotic, aspirația spre independență și unitate națională, este reprezentat și de Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, A. Russo etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zis și a unei școli/grupări care să acționeze sistematic pentru promovarea unei ideologii; formule estetice diverse (realism de factură populară, realism obiectiv, realism psihologic, de proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul „obsedantului deceniu“. - Reprezentanți: N. Filimon, I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris farse, vodeviluri, comedii de caractere și de moravuri (Chirița în Iași, Chirița în provincie etc.). În epoca marilor clasici, I.L. Caragiale instituie prin comediile sale un stil dramatic ce prefigurează cu strălucire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
O analiză a celebrei scene din "O noapte furtunoasă" ne demonstrează cum textul deșănțat, de un ridicol monstruos, semnat de Rică Venturiano, este expresia necritică a unui manipulator de opinie, carierist dar și victimă el însuși a liberalismului de sorginte pașoptistă: "Rică Venturiano este un alter-ego moftangiu al lui Nenea Iancu, dublul său, de care Caragiale se salvează exorcizându-l prin râs și dublă parodie, travestindu-l în una din figurile inofensive și inconsistente ale veselului său carnaval, ascunzându-și spaima de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de spus" (Criticilor mei) și recomandă existența umană ca izvor de inspirație și nu erudiția (În zadar în colbul școlii). În Epigonii (cea mai reprezentativă artă poetică eminesciană), poetul realizează o odă și o satiră, punând în opoziție operele scriitorilor pașoptiști cu cele ale contemporanilor (epigoni, lipsiți de valoare). Prima parte a poemului este o odă și elogiază poeții de altădată: Țichindeal, Paris Mumuleanu, Cantemir, Beldiman, Donici, Anton Pann, Cârlova, Bolliac. Unor poeți valoroși (Bolintineanu, Andrei Mureșanu, Negruzzi) li s-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are trăsături distinctive: a. spiritul filosofic este legat de cultul junimiștilor pentru gândirea abstractă; principiile orientează gustul; b. spiritul oratoric vizează adaptarea formei la conținut (ideea trebuie să-și găsească expresia adecvată); era necesară revigorarea spiritului oratoric compromis de retorica pașoptistă și de frazeologia politică și parlamentară; c. gustul clasic și academic al junimiștilor impune un anume tip de sensibilitate artistică; ei admiră modelele clasice și rămân indiferenți față de tendințele novatoare, din epocă (T. Vianu); d. ironia asociată spiritului filosofic a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Minerva, București, 1983. Cornea, Paul, Studii de literatură română modernă, E.P.L., București, 1962. Cornea, Paul, Anton Pann, EPL, București, 1964. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Oamenii începutului de drum. Studii și cercetări asupra epocii pașoptiste, Editura Eminescu, București, 1978. Cornea, Paul, Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, București, 1984. Cristea, Dan, Arcadia imaginară, Editura Cartea Românească, București, 1971. Cristea, Dan, Un an de poezie, Editura Cartea Românească, București, 1974. Cristea, Radu C., Râsul mânzesc, în Amfiteatru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în drept și publicist“, Venturiano are toate atributele care vor face din el un Cațavencu, și încă un Cațavencu pe deplin triumfător. În Conul Leonida față cu reacțiunea, Barbu observă că scriitorul nu critică ideea de republică, ci degenerarea principiilor pașoptiste în epoca dominației monstruoasei coaliții. Caragiale evidențiază contrastul între ceea ce sunt exponenții epocii sale și ceea ce pretind că sunt. De aici se naște ridicolul cu care i-a imortalizat marele scriitor. Comicitatea eroilor caragialieni nu anulează ființa lor, fiindcă ei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fost surprins să constat cât de frecvent se califică Revoluția din Decembrie ca o minune, ca un eveniment miraculos, depășind orice așteptare și chiar putința noastră de a-l integra logic în durata colectivă. Mi-am adus aminte că nici pașoptiștii nu înțelegeau altfel propria mișcare. Bălcescu însuși, în plin tumult partizan, îi scria unui prieten despre "minunea și miracolul revoluției ce va schimba fața lumii". Orice ruptură intempestivă cheamă ideea de intervenție divină, un scenariu providențial, unde actorii nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
politice de durată. Pentru orice spirit lucid, era limpede că programul trebuie să înceapă cu asigurarea unui stat viabil și autonom, ceea ce voia să însemne Unirea Principatelor, căci libertatea presupune putere, iar puterea se întemeiază pe unitate. Este meritul generației pașoptiste (cei mai de seamă comilitoni se născuseră pe la 1820) de ar fi știut să pună la lucru un program care să întrunească destule adeziuni pentru a fi realizat. Decisiv a fost, desigur, întâiul pas, făcut la 24 Ianuarie 1859, când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inteligența rusă? Cum se definea, la rândul său între țar, împărat, revoluție Polonia? Cum se prezintă "discipolul român" al ideologiei revoluționare? Ultima chestiune e cea mai amplu tratată în volum. Altele se ocupă mai departe de revoluție și contra-revoluție Franța pașoptistă, autocritica franceză și critica rusă, intelectualii ruși între popular și național. Curioasă în viziunea autoarei, e contradicția dintre starea de spirit a metropolei ("la France s'ennuie") și aceea a tinerilor români veniți la studii. Dacă emigrația polonă se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Bălcescu, Alecsandri, Kogălniceanu, C. A. Rosseti, I. Ghica, G. Barițiu, se perindă în această carte, pe care autoarea însăși o definește ca eseu, un eseu mustind totuși de informație precisă și desfășurând captivante analize de text. Revin insistent numele istoricilor pașoptiști Kogălniceanu și Bălcescu, prezentați ca "produse ale școlii franceze". Cândva, Catherine Durandin s-a ocupat, sub același unghi de Xenopol și Iorga. Tentativa de a integra, acum, discursul fondator de suveranități naționale în acel universalism juridic aflat în plină expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]