807 matches
-
face implauzibilă ipoteza lui Chester Chard 2. Cultura abbevilliană atestă însă că la jumătatea Paleoliticului inferior aceste practici erau răspândite, ele devenind oarecum „universale” spre sfârșitul acestei perioade, odată cu cultura levalloisiană (apărută la sfârșitul perioadei interglaciare Mindel-Riss și stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în tot spațiul euroatlantic, inclusiv la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nu este prea clar ce s-a întâmplat în urmă cu 40-50000 ani, când neamul neanderthalian s-a stins, fiind înlocuit, oarecum brusc, de Homo sapiens recens, reprezentat de „Omul de Cro-Magnon”. Omul actual este același om apărut la sfârșitul Paleoliticului superior și începutul Mezoliticului. Semnele apariției sale sunt date de „înflorirea culturii aurigniciene”, moștenită de la neanderthalieni, și de crearea unor culturi noi precum cea magdaleniană (Franța), solutreană (Franța), hamburghiană (Germania). Cu Mezoliticul a debutat, din punct de vedere climateric, Holocenul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
liniile de izvoare, pânzele de ape freatice de la mică adâncime (cca.6 m) favorabile utilizării lor, râurile cu posibilitatea amplasării morilor de apă și amenajării de iazuri pentru pește au contribuit cu toate la atragerea și reținerea populației. Începând cu paleoliticul superior, pe teritoriul comunei sau descoperit așezări omeneș ti în flecare epocă istorică prin locuiri de o uimitoare densitate. Se remarcă mai ales perioada de locuire latène corespunzătoare etnicului autohton geto dacic. Pe parcursul a șase secole(din sec.V î.e.n.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sec. I e.n.) aceste așezări numără în teritoriul comunei Țibănești nu mai puțin de 6 vetre. Situația aceasta e caracteristică și poate fi pusă în legătură cu existența pe teritoriul comunei Învecinate-Țibana a unei fortificații din aceeași epocă. Dovezile prezenței omului în paleoliticul inferior pe aceste locuri, constau într-o varietate de piese arheologice precum: "așchiile mijlocii de silex de Prut, cu talon diedru fațetat, cu retușe de uzură pe latura dreaptă, apoi o lamă mijlocie de decorticare retușată pe ambele laturi -, precum și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în punctul GrinduPiersicărie, la 1 Km spre N de Școala Jigoreni, pe teritoriul comunei Țibănești. În plus, la cca. 1 Km spre S de Mironeasa (comuna Țibana) s-a identificat un nucleu de silex negru (bloc de piatră prelucrat în paleolitic), din care s-au obținut așchii și lame. Obiectele menționate ar putea fi integrate la culturile de tip Musterian sau Clactonian, din perioadele glaciare. Un alt "nucleu de silex epuizat și asemănător unui rabot (formă așchiată)" s-a găsit la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau Clactonian, din perioadele glaciare. Un alt "nucleu de silex epuizat și asemănător unui rabot (formă așchiată)" s-a găsit la 1 Km spre E de vestigiile hallstattiene ale cetății geto dacice "Între Ș anțuri", fiind specific culturii Aurignaciene din paleoliticul superior, cu o datare între 3700012000 ani î.e.n.Monolitul respectiv a fost folosit de omul de Cro Magnon în timpul ultimei perioade glaciare (Wiirm), la confecționarea unor unelte și arme de vânătoare (răzuitoare, lame retușate semiabrupt, vârfuri de lance etc.). Faptul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
acestea au fost extrase și utilizate, de o ceată de vânători paleolitici, este argumentat de existența unor asemenea piese de silex, inerente culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă în evidență de specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
numiți popular "uriași" sau "novaci". Sarmații (iranieni) practicau deformarea artificială a capului prin bandajări încă din copilărie ; 2. acceptarea ideii că oasele respective ar proveni de la animale preistorice ca mamutul și rinocerul cu blană, care ar fi fost vânați în paleoliticul mijlociu și superior (1200008000 ani î.e.n. ). Mai rămâne ca arheologii să cerceteze aprofundat, printre altele, cele trei movile relativ aplatizate, de la cea 1,5 Km NE de Alexeni (comuna Țibana; cetățile carpodacice din N comunei respective, dar și de mai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cele mai vechi timpuri forța pe care reprezentările simbolice o au în viața lor, în acest sens, desenele din peșterile din Altamira și Lascaux demonstrează o formă incipientă de abstractizare și de atribuire de simboluri. Cazul celor două peșteri din Paleoliticul Superior evidențiază strânsa conexiune dintre nașterea artei și apariția umanității, în sensul că prin artă omul devine om133. În același timp, T.G.E. Powell vorbește despre desene abstracte în peștera Altamira, dar și despre faptul că picturile din această peșteră preistorică
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nașterea artei și apariția umanității, în sensul că prin artă omul devine om133. În același timp, T.G.E. Powell vorbește despre desene abstracte în peștera Altamira, dar și despre faptul că picturile din această peșteră preistorică evidențiază felul cum omul din Paleolitic s-a adaptat condițiilor, dar a și inventat strategii pentru a-și asigura hrana 134. Picturile rupestre sunt mult mai mult decât simple desene de animale, ele fac dovada felului cum omul a înțeles să reprezinte diferențele, evidențiind în același
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ibidem, p. 15. 130 Jean-Luc Nancy, The Ground of Image. Perspectives in Continental Philosophy, New York, Fordham University Press, 2005, p. 10. 131 Ibidem, p. 12. 132 Ibidem, p. 35. 133 "Dacă nu la începutul preistoriei, atunci în prima parte a Paleoliticului Superior, reprezentările din peștera Lascaux sunt legate de acel timp în care s-a conturat omul, așa cum îl știm astăzi (...) Omul Lascaux a creat, și a creat din nimic, această lume a artei în care a început comunicarea interumană (...) Niciodată
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fenomenelor religioase și, în același timp, noutatea inepuizabilă a expresiilor lor. Lectorul unei atari cărți ar fi pus în prezența imnurilor vedice, a Brahmanelor și a Upanișadelor, la câteva ore după ce ar fi trecut în revistă ideile și credințele din paleolitic, cele din Mesopotamia și Egipt; el ar descoperi Sankara, tantrismul și pe Milarepa, Islamul, pe Gioacchino da Fiore sau pe Paracelsus, după ce ar fi meditat în ajun asupra lui Zarathustra, Gautama Buddha și a taoismului, asupra Misterelor elenistice, înfloririi creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
34. Început. Comportamente magico-religioase ale paleantropilor în fapt, "documentele" sunt destul de numeroase, dar "opace" și puțin variate; oseminte umane, mai ales cranii, unelte de piatră, pigmenți (în primul rând ocru roșu, hematit), diverse obiecte găsite în morminte, începând doar cu paleoliticul recent dispunem de gravuri și picturi rupestre, pietre pictate și statuete în os și în piatră, în anumite cazuri - înmormântări, opere de artă - și în limitele pe care le vom examina numaidecât, suntem siguri cel puțin de o intenționalitate "religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Se discută încă asupra autenticității și semnificației ofrandelor alimentare sau a obiectelor depuse în morminte; exemplul cel mai familiar este acela al craniului feminin de la Mas-d'Azil10, cu ochi artificiali, așezat pe un maxilar și un corn de ren. În paleoliticul superior practica înhumării pare să se generalizeze. Corpurile presărate cu ocru roșu sunt înmormântate în gropi unde s-a găsit un anumit număr de obiecte de podoabă (cochilii, pandantive, coliere). Probabil că aceste cranii și oseminte de animale descoperite lângă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ani, și în Rodezia acum 43000 de ani. Exploatarea hematitului în aceste mine din Africa s-a prelungit timp de mii de ani. Descoperirea unei exploatări similare lângă lacul Balaton, în Ungaria, către ~ 24000 ilustrează posibilitățile tehnologice ale oamenilor din paleolitic și măsura mijloacelor lor de comunicare. Cf. R. A. Dart, "The Antiquity of mining în South Africa"; id., "The Birth of Simbology", pp. 21 sq. 10 Leroi-Gourhan vorbește de "o grămadă de resturi culinare pe care se afla așezată o relicvă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
În orice caz, interpretarea depozitelor ca ofrande aduse Ființelor Supreme a fost abandonată, chiar de către partizanii lui W. Schmidt și W. Koppers. Într-un studiu recent asupra sacrificiilor la paleantropi, Johannes Maringer a ajuns la concluziile următoare: 1) la nivelul paleoliticului inferior (Torralba, Ciu-Ku-tien, Lehringen), sacrificiile nu sunt atestate; 2) documentele paleoliticului mijlociu (Drachenloch, Petershohle etc.) se pretează la interpretări diferite, dar caracterul lor religios (i. E. sacrificii aduse Ființelor Supranaturale) nu este evident; 3) dc-abia în paleolitic târziu (Willendorf, Meierdorf, Stellmoore
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fost abandonată, chiar de către partizanii lui W. Schmidt și W. Koppers. Într-un studiu recent asupra sacrificiilor la paleantropi, Johannes Maringer a ajuns la concluziile următoare: 1) la nivelul paleoliticului inferior (Torralba, Ciu-Ku-tien, Lehringen), sacrificiile nu sunt atestate; 2) documentele paleoliticului mijlociu (Drachenloch, Petershohle etc.) se pretează la interpretări diferite, dar caracterul lor religios (i. E. sacrificii aduse Ființelor Supranaturale) nu este evident; 3) dc-abia în paleolitic târziu (Willendorf, Meierdorf, Stellmoore, Montespan etc.) se poate vorbi, "cu mai multă sL mai puțină
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
următoare: 1) la nivelul paleoliticului inferior (Torralba, Ciu-Ku-tien, Lehringen), sacrificiile nu sunt atestate; 2) documentele paleoliticului mijlociu (Drachenloch, Petershohle etc.) se pretează la interpretări diferite, dar caracterul lor religios (i. E. sacrificii aduse Ființelor Supranaturale) nu este evident; 3) dc-abia în paleolitic târziu (Willendorf, Meierdorf, Stellmoore, Montespan etc.) se poate vorbi, "cu mai multă sL mai puțină certitudine", de sacrificii 15. Cum era de așteptat, cercetătorul este confruntat fie cu absența documentelor irefutabil fie cu opacitatea semantică a documentelor a căror autenticitate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
către câini). Întotdeauna trebuie să ținem cont de multiplicitatea interpretărilor posibile ale unui documen a cărui intenționalitate magico-religioasă este plauzibilă. Dar, pe de altă parte, nu trebuie s. uităm că oricare ar fi deosebirile dintre vânătorii arctici și cei din paleolitic, toți aparțin aceluias tip de economie și, foarte probabil, aceleiași ideologii religioase specifice civilizațiilor d" vânători. Prin urmare, compararea documentelor preistorice cu faptele etnologice este justificată S-a propus sa se interpreteze, din această perspectivă, descoperirea, în Silezia, a unui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cazul grotei de la Niaux sau a celei de la Trois Freres. Grota de la Cabreret constituie un veritabil labirint și cere câteva ore ca s-o vizitezi. La Lascaux, se ajunge la galeria inferioară - unde se găsește una din capodoperele artistice din paleolitic - coborând pe o scară de sfoară de-a lungul unui puț de 6,30 m adâncime. Intenționalitatea acestor opere pictate sau gravate pare în afară de îndoială. Pentru a le interpreta, majoritatea cercetătorilor au făcut apel la paralele etnologice. Anumite comparații nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
transă", pierdere a conștiinței interpretată ca o călătorie a sufletului în lumea de dincolo. Ceea ce se modifică și se schimbă în diversele forme de cultură și de religie este interpretarea și valorizarea experienței extatice, întrucât universul spiritual al oamenilor din paleolitic era dominat de raporturile de ordin "mistic" dintre om și animal, nu este greu să ghicim funcțiile unui specialist al extazului. Au fost puse, de asemenea, în legătură cu șamanismul desenele numite "la raze X", adică figurând scheletul și organele interne ale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai departe în timp "începuturile" omului și ale culturii. Omul se dovedește mai vechi și activitatea sa psihomentală mai complexă decât se credea chiar și numai cu câteva decenii în urmă. Recent, Alexander Marshak a putut să demonstreze existența, în paleoliticul superior, a unui sistem simbolic de notare a timpului, bazat pe observarea fazelor lunare. Aceste notări, pe care autorul le numește "time-factored", adică acumulate fără întrerupere într-o lungă perioadă, permit să presupunem că anumite ceremonii sezoniere sau periodice erau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mult de 25000 de ani, din aurignacianul timpuriu până în magdalenianul târziu. După A. Marshak, scrierea, aritmetica și calendarul propriu-zis, care își fac apariția în primele civilizații, se referă probabil la simbolismul care impregnează "sistemul" de notare prin semne utilizat în paleolitic 32. Orice s-ar spune despre teoria generală a lui A. Marshak asupra dezvoltării civilizației, rămâne sigur faptul că ciclul lunar era analizat, memorizat și folosit în scopuri practice cu 31 Cf. P. J. Ucko și A. Rosenfeld, p. 220
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
scopuri practice cu 31 Cf. P. J. Ucko și A. Rosenfeld, p. 220; 195 sq. Critici similare au fost aduse de eătre Henri Lhote. 32 Cf. Alexander Marshak, The Roots ofCivilization, pp. 81 sq. La fel de semnificativă este capacitatea oamenilor din paleolitic de a observa și desemna cu preci/ie fazele vieții vegetale; ef. A. Marshak, op, cit., pp. 172 sq; id., "Le baton de commandcmcnt de Montgaudier (Charente)", pp. 329 sq. La început. Comportamente magico-religioase ale paleantropilor cea 15000 ani înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prezintă o succesiune și exprimă o intenționalitate. Această structură este deja atestată în desenele gravate pe un os exhumat la Pech de l'Aze (Dordogne) și aparținând nivelului acheulean (cea ~ 135000), adică cu cel puțin 100000 de ani înaintea meandrelor paleoliticului superior, în plus, meandrele sunt trasate împrejurul desenelor de animale și deasupra lor, indicând un anumit ritual ("act individual de participație", cum îl denumește A. Marshak). Este dificil să precizăm semnificația lor, dar plecând de la un anumit moment (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]