20,853 matches
-
de rău locul de unde provii, orișice ar fi fost... Astfel încît, în momentul în care sora amfitrionului, a profesorului pe care îl îngrijea cu atîta grijă, el neavînd soție;... în momentul cînd ea începuse deodată să plîngă cu hohote, cu palmele uscățive ascunzîndu-și fața ei de femeie blondă trecută, cu trupul slăbit cutremurîndu-se de plîns;... plîngea de se scutura rochia pe ea;... în momentul acela, așadar, mai ales cînd și auzisem de ce plîngea, într-o limbă greu de înțeles, încît ce
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
de tot: Și voi, acolo, în România care muriți de foame și cădeți de foame pe străzi și vă cară cu căruțele, că nici salvări nu aveți,... vai și vai! ce nenorocire pe capul vostru, - mi se adresa mie, cu palmele împreunate, de jos, în genunchi, cum ședea, știind că veneam din România. Se făcuse o liniște de moarte. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de ea, s-o ajute... Atunci, m-am apropiat, am îngenuncheat lîngă ea, cum se zguduia
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
singurul "rateu de prestigiu" din program. The Loss of Sexual Innocence (Pierderea inocenței sexuale) de Mike Figgis a fost, în ciuda unui titlu-șoc și a cîtorva imagini "lucrate", o pierdere de vreme atît pentru spectatorul inocent, cît și pentru Rossy De Palma, pusă să traverseze cadrul, oarbă și mînată de un cîine. Iar Angela's Ashes, ecranizat (inutil) de Alan Parker după un best-seller omonim scris de Frank McCourt, a ars la foc mic odiseea cenușie a unei familii de irlandezi întorși
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
la spate. Am stat, am așteptat, participînd, fără să vreau, la masacru. Cînd pe placa găurită a canalului apărură vreo trei-patru pui de șoricei, bătrînul, cu un rînjet colosal, repezi pietroiul spre ei, făcîndu-i terci. Mi-am astupat ochii cu palma. Cînd mi-am dat-o jos, văzui brațele larg deschise ale lui Francesco d'Assisi cu întreg grupul său statuar, și mi-am dus repede palma la loc.
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
un rînjet colosal, repezi pietroiul spre ei, făcîndu-i terci. Mi-am astupat ochii cu palma. Cînd mi-am dat-o jos, văzui brațele larg deschise ale lui Francesco d'Assisi cu întreg grupul său statuar, și mi-am dus repede palma la loc.
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
sensul dramatic exprimat printr-un limbaj cu tonalitate firească, deoarece Irina Nechit are darul de-a putea da glas dramatismului inaparent al existenței de toate zilele, un dar în stare a învedera o vocație poetică de excepție: "Umilința este o palmă învinețită de frig/ un cap înfundat în guler/ o gură care inspiră aerul expirat de alte guri... Umilința e soțul și soția/ mama noastră și a părinților noștri/ fiica pruncilor noștri vii și a celor/ pe care nu i-am
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade visele.(...)// Fii umil copile fii umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința este o palmă). Prin verbe simple, "prozaice" poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei, prima nefiind neapărat îndatorată unei rostiri solemne, aristocratice sau clamoroase: "Ei cu dobitoacele cu lîna cu laptele./ Noi cu lumile ce aduc la
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Constantin Țoiu 23 martie 1987. Nici de astădată nu uit să fac un salt în sus pe rue de Rivoli, ca să ating cu palma copita aurită a calului, de aur și el, pe care stă înălțată Fecioara din Orleans, în armură; și fac saltul, ferit, cu prudență, să nu mă vadă cumva vreun polițist, care să mă amendeze, ori să mă aresteze, ca pe
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
dimensiunilor ce frapează cu osebire spiritul științific: "de tristețe soarele se micșorase/ pînă nimerise în gură unei furnici/ care-l purta pe cărări șerpuitoare mici/ prin iarbă colosală" (Univers răvășit). Sau: "vedeam că de fapt corabia mare/ e ținută în palme de un pitic" (Piticul). Sau: "o viață mică într-o lume mică. o lume cît un punct pierdut între furnicile ce par gigantice!: e lumea mea să o descriu să-i fiu cronicar cu viscerele locuite de sori ucigători și
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Peter Greenaway (8 1/2Women) la spaniolul Pedro Almodovar, la portughezul Manoel de Oliveira (decanul de vîrstă al festivalului), la canadianul Atom Egoyan, la mexicanul Arturo Ripstein (cu o ecranizare Marquez), la japonezul Takeshi Kitano, la chinezul Chen Kaige (laureat Palme d^Or, acum șase ani, cu Adio, concubină mea ), la americanii David Lynch și Jim Jarmusch, la israelianul Amos Gitai, la rusul Alexandr Sokurov și la cîțiva "outsideri" în principiu foarte periculoși. Conform tradiției, în competiție figurează un număr considerabil
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
adăugăm acestui portret al conceptului în cauză cîteva note ce ne vor conduce la aplicarea să într-un praxis liric (cu toate că ele însele sînt încărcate de-o electricitate lirica, scoțînd mici scîntei, aidoma unor anumite țesături, cînd le mingii cu palma): "una din șansele poetului zilelor noastre este să considere literatura că un fapt preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul sau original, marque deposée. Regalist înfocat odinioară, pe vremea Directoratului, june bogat, urînd vulgul porofan și tinîndu-l departe de el, scîrbit, cu palmele răschirate, leu al modei, întărîtînd opinia publică, personajul nostru se fandosea, mîncîndu-l pe "r". De obicei, purta redingote fistichii, vert-bouteille, cu nasturi mari, cu pulpane lungi, acoperindu-i pe jumătate pantalonii încrețiți. În picioare, purta pantofi subțiri, cu vîrful ascuțit
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
puși să îngenuncheze de dimineață pînă seara (...) Mării răstigniți", continuă autoarea (finalul românului) "erau bătuți, înfometați, omorîți, azvîrliți în gropi comune, în timp ce ei, ceilalți, e adevărat, erau liberi, dar dacă ar fi avut cineva curajul, ori curiozitatea să le desfăca palmele și să smulgă de pe ei zdrențele "pe puncte" le-ar fi văzut rănile din palme și din coaste și ar fi înțeles că, pe lîngă sînge și apa se scurseseră din ei sufletul, și viața, si omenia (s.m.), si ca
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
înfometați, omorîți, azvîrliți în gropi comune, în timp ce ei, ceilalți, e adevărat, erau liberi, dar dacă ar fi avut cineva curajul, ori curiozitatea să le desfăca palmele și să smulgă de pe ei zdrențele "pe puncte" le-ar fi văzut rănile din palme și din coaste și ar fi înțeles că, pe lîngă sînge și apa se scurseseră din ei sufletul, și viața, si omenia (s.m.), si ca, pe lîngă mării crucificatori, erau multe, multe mii de mici crucificatori benevoli și "nonprofit", în
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
Orașul miroase a catran încins. Într-o încăpere de la etaj, a hotelului "Athénée Palace", miroase totuși a tutun bun. Un barbat înalt, voinic, brunet, pufăie din pipa, gînditor. Poate nu-i decît foarte ostenit. La un moment dat își trece palmă peste părul tuns scurt, cu cărare într-o parte, după modă vremii. Deși a împlinit de curînd patruzeci și trei de ani, pare mai degrabă un adolescent viril, prea degrabă crescut mare. Frunte vastă, bărbie preominentă, sprincene puternice, nas român
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
pîntecoasa și mi-a turnat laptele muls de Vica, mi-am amintit de Marilena. Mi s-au albit buzele, dar ei nu știau de ce, credeau că de la caimac. - Ce ți-a adus Iepurașul? - Nu știu. - Caută, mă îndemna mami, tinîndu-si palmele încrucișate pe burtă. Am sărit de pe scaun; mi-am dat seama că iar s-a pus la cale, ceva. I-am găsit imediat, după ciripit. Sub fotoliu era o cutie de carton, în care am dat de niște puișori roz
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
robuste/ debordînd din chingile-naltelor cizme.// sînt veseli guarzii. căni aburesc/ pe tăblii de mahon lustruite de coate/ degajă/ o disforie ușoară. endemica.// parcă-i împunge dracul în coaste. șuiera/ pe lînga urechi o ghiulea, o sudalma/ plescăind că o palmă pe ceafa aproapelui/ și ăla se apără slobozind cîteva salve/ cu artileria grea: se întinde o ciupercă de gaz/ care muta din loc belicoasele nări/ iar pe gheață verzuie/ cad retezate mormane de nașuri/ jupite" (Amurg burghez). Încercînd a-și
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
autentice monumente de limbă română. Adaptându-se la asemenea surse, Angela Martin obține în traducerea de față rezultatee ce merita, după mine, sagacele diagnostic călinescian despre scrisul lui Rebreanu: ăFrazele, considerate singure, sunt incolore că apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul măriiă. E izbândă unui instinct sigur, dar și - de ce nu? - a unui sentiment simpatetic trezit de această magnifica declarație de dragoste Barcelonei. NOTE 1) Cele care îl preceda sunt: La verdad
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care vizită muzeul după vreo trei-patru zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja ce ma
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
se află pe șoseaua Kiseleff. Acolo avusese loc scenă faimoasa cînd Petru Dumitriu, în plină ascensiune și simțind apropiată cădere a lui Beniuc (care nu-l înghițea), îi ordonase, impunător cum era -:"Suie-te pe masa să-ți trag două palme!". Pare o anecdotă. E însă un fapt real, dovedind personalitatea prozatorului. Știu pe de rost un vers de-al lui Beniuc, din tinerețele lui, printre atîtea poezii memorabile ale ardeleanului. Vers care sună așa: La Pontul Euxin citea un get
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
textele actuale din ziarele românești există unele similitudini; predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă publicului canadian i se oferă doar cititul în cărți, în stele sau în palmă, cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
Grigore Vieru, Mama se relevă după cum s-a mai spus (supra) drept simbol mesianic al Patriei, al Limbii Române, ori „jertfă” de întemeiere / zidire: Mamă, / Tu ești Patria mea ! / Creștetul Tău / Vârful muntelui / Acoperit de nea. Ochii tăi / Mări albastre. / Palmele tale / Arăturile noastre. / Respirația ta / Nor / Din care curg ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul / Din degetul tău / Cătare / Prin care ochesc / În vrăjmaș. / Basmaua / Steag, / Zvâcnind / Ca inima... / Mamă, / Tu ești Patria mea ! («Mamă, tu ești»); Pe mine / mă
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
nu mi-am ținut gură, de a trebuit să plec, m-am pomenit profesor. Ca să nu cad an cursa: profesor prost"; Amenințarea se precizează an cuvintele celui mai neănsemnat (comentator -n.n.). an limba lui Caragiale, ea sună: ăăti trag palme, mă-ntelegi?a"; ăDupă vreo o sută de pagini, mi-am zis mai, dar nu m-aleg cu nimic!"; Mă dau de ceasul morții să-i conving: nu scriu jurnal intim"; N-are rost s-o fac pe niznaiul". Dar
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
idei/ cu simfonii/ care bat cămpiile cosmice. Veacuri esențiale/ am intrat pe drumul de țară/ printre bețiile ierbii/ la mine an sat...// E o dulce lumină care ma loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
decât celelalte./ Te umilește cu dragoste,/ ați susura lapte și miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te ămbracă an giulgiul purpuriu din rodie/ și-apoi ați mai suge puțin sânge,/ ați mai cârpește o palmă" (Zece mii de spânzurători). Fără complexe, autoarea ași demontează, suprarealistic, făptura, spre a obține din sine factorii naturii, deopotrivă cu oniricele năluciri, marcând clar nostalgia: " Apoi ați scoteai singură câte un ochi și al puneai alături./ Pentru zilele an care poate-poate
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]