658 matches
-
În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care sunt unele din cele mai sub-stanțiale și mai frumoase pagini despre trecutul societății moldovenești; și bogatele, instructivele și plăcutele volume ale dlui Radu Rosetti, Povești și Alte povești moldovenești, Amintiri și romanele sale Păcatele Slugerului și mai ales Cu paloșul, romanul cel mai palpitant scris în limba noastră, atât de plin de viață veche românească, istorică și legendară. Și, să mai adăugăm romanele istorico-soci-ale ale lui D. Moruzi. Dacă, în sfârșit, ne întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
com. Recea Utilități 100 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7 1 191 Grădinița Reconstrucția Utilități 0 com. Feldioara ─────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────── 8 Grădinița Rotbav com. Feldioara Utilități 110 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9 1 193 Grădinița com. Drăguș Utilități 0 ──────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────── 10 Școala Generală com. Drăguș Utilități 100 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11 1 206 Grădinița sat Paloș, com. Cața Utilități 0 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12 Școala Generală com. Cața Utilități 80 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 1 211 Grădinița sat Șercăița, com. Utilități 0 Șinca Veche ───────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────── 14 Grădinița sat Șercăița, com. Utilități 110 Șinca Veche ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Școala Primară Bucium com. Utilități 70 Șinca Veche
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
cărți în colaborare și peste 100 de studii și articole în reviste și volume de specialitate. Dintre ultimele sale cărți, amintim Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții (Editura Eurobit, Timișoara, 2004) și Hasard, chance, syncronicité (coautor; Trismégiste, Paris, 2005). Ramona Paloș este lector doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara. A publicat articole în reviste de specialitate și în volume colective din domeniul educației adulților (învățare la vârsta adultă, formare și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii este calea cea mai eficientă pentru formarea și dezvoltarea personalității acestora. Eficiența învățării realizate de adulți este condiționată, în mod hotărâtor, de valorificarea optimă a caracteristicilor lor psihologice. 3.2. Contextul desfășurării învățăriitc "3.2. Contextul desfășurării învățării" Ramona Paloș 3.2.1. Considerații generaletc "3.2.1. Considerații generale" Procesul de învățare în cazul persoanei adulte nu presupune doar ceva în plus față de ceea ce aceasta știe deja, ci urmărește transformarea, într-o nouă perspectivă, a cunoștințelor și deprinderilor existente
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficient al acestor instituții, ce oferă, la rândul lor, șansa la dezvoltare personală și/sau profesională a adulților, ce vor deveni astfel resurse umane în cadrul altor organizații. 5.3. Evaluarea nevoilor de formaretc "5.3. Evaluarea nevoilor de formare" Ramona Paloș 5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitatetc "5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru derularea procesului de evaluare. Caffarella (2002, pp. 125-126) ne prezintă un model de proiectare a unui proces de evaluare a nevoilor structurat pe un număr de zece pași ce trebuie urmați, și anume (pentru detalii, a se consulta și Paloș, 2007, pp. 65-71): 1. decizia de a conduce o evaluare de nevoi la nivel de comunitate, care poate fi determinată de mai mulți factori (cererea unei organizații, a comunității locale, demararea unor proiecte de dezvoltare și finanțare etc.); 2. identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individului de a rezolva o sarcină. Nevoile pot fi identificate și în urma procesului de evaluare a performanțelor, când este evaluat nivelul la care o persoană prestează o anumită activitate, adică dacă a efectuat sau nu acea sarcină la standardele stabilite (Paloș, 2007). Pentru că există mai multe tipuri de nevoi, este foarte utilă cunoașterea caracteristicilor acestora, pentru a înțelege implicațiile lor atât în procesul de identificare, cât și în cel de decizie privind activitățile educaționale necesare satisfacerii lor. Bradshaw (apud McKillip, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putem realiza profilul acestuia (ca actual deținător al postului), pe care îl comparăm cu „profilul ideal” necesar. Din diferențele ce apar între cele două profiluri (actual/real și ideal), rezultă necesitățile de învățare, care pot fi satisfăcute prin activități educaționale (Paloș, 2004). Analiza la nivel individual (personal) urmărește să surprindă cât de bine îșiîndeplinește angajatul sarcinile ce-i revin. Dacă este vorba despre un angajat cu vechime în companie, evaluarea performanțelor oferă informații despre diferența dintre ceea ce face subiectul și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bine lucrurile și convingerea că serviciile educaționale vor aduce beneficii individuale și sociale pe termen scurt, mediu și lung. 5.7. Învățare la locul de muncă și învățare organizaționalătc "5.7. Învățare la locul de muncă și învățare organizațională" Ramona Paloș 5.7.1. Învățarea bazată pe activitatetc "5.7.1. Învățarea bazată pe activitate" Rapiditatea schimbărilor de la nivel social, explozia informațională sau experiențele vieții de tranziție conduc la schimbări și transformări în domeniul vieții personale și profesionale, implicând necesitatea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivel de carieră, cât și la nivel psihosocial. În timp ce mentoring-ul este considerat ca implicând două dimensiuni - ocupațională și psihosocială -, coaching-ul este centrat în special pe formarea de deprinderi și competențe necesare desfășurării activității, cu furnizarea de feedback permanent asupra performanțelor (Paloș, 2007). 2. Demonstrația este considerată o metodă care constă în executarea sau producerea unor acțiuni în fața angajaților, pentru ca aceștia să poată acumula informații despre ele și să se familiarizeze cu executarea corectă a acțiunilor respective. Dacă grupul de persoane este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
E. (2002), Conducerea instituțiilor de educație continuă, Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Wald Press, Timișoara. Nuissl, E.; von Rein, A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Pană, D. (2004), „Rețelele educaționale - componentă importantă a societății cunoașterii”, Revista de Științele Educației, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
permanentă și continuă 122 3.1.7. Strategii de motivare a cursanților adulți 125 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării 126 3.2. Contextul desfășurării învățării (Ramona Paloș) 129 3.2.1. Considerații generale 129 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizic 131 3.2.3. Caracteristici ale mediului psihologic (climatul emoțional) 133 3.2.4. Caracteristici ale mediului virtual 135 3.2.5. Caracteristici ale mediului social
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strategică 253 5.2. Managementul resurselor umane (Ionela Clipici) 255 5.2.1. Caracterizare generală 255 5.2.2. Recrutarea, selecția și încadrarea resurselor umane 257 5.2.3. Dezvoltarea resurselor umane 262 5.3. Evaluarea nevoilor de formare (Ramona Paloș) 267 5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitate 267 5.3.2. Etape în evaluarea nevoilor la nivel de comunitate 269 5.3.3. Metode și tehnici de identificare a nevoilor la nivel de comunitate 270 5
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Predescu) 299 5.6.1. Calitatea organizației 300 5.6.2. Managementul calității cursului de formare 306 5.6.3. Tendințe internaționale: managementul calității educației adulților în Europa 308 5.7. Învățare la locul de muncă și învățare organizațională (Ramona Paloș) 311 5.7.1. Învățarea bazată pe activitate 311 5.7.2. Învățarea organizațională 316 Bibliografie 320 Capitolul 6. Consiliere în educația adulților 325 6.1. Consilierea educațională (Ion Al. Dumitru) 325 6.1.1. Consilierea educațională a adulților 325
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cărți în colaborare și peste 100 de studii și articole în reviste și volume de specialitate. Dintre ultimele sale cărți, amintim Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții (Editura Eurobit, Timișoara, 2004) și Hasard, chance, syncronicité (coautor; Trismégiste, Paris, 2005). Ramona Paloș este lector doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara. A publicat articole în reviste de specialitate și în volume colective din domeniul educației adulților (învățare la vârsta adultă, formare și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterii este calea cea mai eficientă pentru formarea și dezvoltarea personalității acestora. Eficiența învățării realizate de adulți este condiționată, în mod hotărâtor, de valorificarea optimă a caracteristicilor lor psihologice. 3.2. Contextul desfășurării învățăriitc "3.2. Contextul desfășurării învățării" Ramona Paloș 3.2.1. Considerații generaletc "3.2.1. Considerații generale" Procesul de învățare în cazul persoanei adulte nu presupune doar ceva în plus față de ceea ce aceasta știe deja, ci urmărește transformarea, într-o nouă perspectivă, a cunoștințelor și deprinderilor existente
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficient al acestor instituții, ce oferă, la rândul lor, șansa la dezvoltare personală și/sau profesională a adulților, ce vor deveni astfel resurse umane în cadrul altor organizații. 5.3. Evaluarea nevoilor de formaretc "5.3. Evaluarea nevoilor de formare" Ramona Paloș 5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitatetc "5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru derularea procesului de evaluare. Caffarella (2002, pp. 125-126) ne prezintă un model de proiectare a unui proces de evaluare a nevoilor structurat pe un număr de zece pași ce trebuie urmați, și anume (pentru detalii, a se consulta și Paloș, 2007, pp. 65-71): 1. decizia de a conduce o evaluare de nevoi la nivel de comunitate, care poate fi determinată de mai mulți factori (cererea unei organizații, a comunității locale, demararea unor proiecte de dezvoltare și finanțare etc.); 2. identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
individului de a rezolva o sarcină. Nevoile pot fi identificate și în urma procesului de evaluare a performanțelor, când este evaluat nivelul la care o persoană prestează o anumită activitate, adică dacă a efectuat sau nu acea sarcină la standardele stabilite (Paloș, 2007). Pentru că există mai multe tipuri de nevoi, este foarte utilă cunoașterea caracteristicilor acestora, pentru a înțelege implicațiile lor atât în procesul de identificare, cât și în cel de decizie privind activitățile educaționale necesare satisfacerii lor. Bradshaw (apud McKillip, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putem realiza profilul acestuia (ca actual deținător al postului), pe care îl comparăm cu „profilul ideal” necesar. Din diferențele ce apar între cele două profiluri (actual/real și ideal), rezultă necesitățile de învățare, care pot fi satisfăcute prin activități educaționale (Paloș, 2004). Analiza la nivel individual (personal) urmărește să surprindă cât de bine îșiîndeplinește angajatul sarcinile ce-i revin. Dacă este vorba despre un angajat cu vechime în companie, evaluarea performanțelor oferă informații despre diferența dintre ceea ce face subiectul și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bine lucrurile și convingerea că serviciile educaționale vor aduce beneficii individuale și sociale pe termen scurt, mediu și lung. 5.7. Învățare la locul de muncă și învățare organizaționalătc "5.7. Învățare la locul de muncă și învățare organizațională" Ramona Paloș 5.7.1. Învățarea bazată pe activitatetc "5.7.1. Învățarea bazată pe activitate" Rapiditatea schimbărilor de la nivel social, explozia informațională sau experiențele vieții de tranziție conduc la schimbări și transformări în domeniul vieții personale și profesionale, implicând necesitatea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivel de carieră, cât și la nivel psihosocial. În timp ce mentoring-ul este considerat ca implicând două dimensiuni - ocupațională și psihosocială -, coaching-ul este centrat în special pe formarea de deprinderi și competențe necesare desfășurării activității, cu furnizarea de feedback permanent asupra performanțelor (Paloș, 2007). 2. Demonstrația este considerată o metodă care constă în executarea sau producerea unor acțiuni în fața angajaților, pentru ca aceștia să poată acumula informații despre ele și să se familiarizeze cu executarea corectă a acțiunilor respective. Dacă grupul de persoane este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
E. (2002), Conducerea instituțiilor de educație continuă, Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Wald Press, Timișoara. Nuissl, E.; von Rein, A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]