637 matches
-
părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
Aria naturală reprezintă o zonă naturală (încadrată în bioregiunea continentală a bazinului râului Tur) Situl deține mai multe tipuri de habitate, dintre care două prioritare: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); și Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri. Acestea adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, lunci aluviale, meandre, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) din Câmpia Banatului, subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest. Aria protejată este încadrată în bioregiunea panonică a luncii inferioare a râului Mureș, întinsă între municipiul Arad și granița cu Ungaria. Clima Câmpiei Banatului este una temperată cu ușoare influențe oceanice, caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 11° C. Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan". La baza desemnării
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan". La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Borik I" și "Borik II". Cartierul "Noul Borik", care se construiește, este situat pe malul drept al râului Vrbas. Primește nume de pinuri în cartierul. Boric este situat pe malul stâng râului Vrbas. Boric este în Câmpie Banjalukei, partul Câmpiei Panonica. Se învecinează cu Centru la vest, Ada la est, la norf Lazarevo, ori Bugeac și la sud cu Starcevița. Râul Vrbas este graniță naturală cu cartierele Starcevița și Ada. Boric este legat cu Ada, cu podul de Incel (Ințel) și
Borik () [Corola-website/Science/332114_a_333443]
-
bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede intradunale" și "Dune panonice") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Dunăre, Marea Neagră, Nistru, trecând în unele zone peste aceste hotare. La sudul Dunării se întindeau până în munții Balcani, mai ales la est, în partea dinspre mare. Spre răsărit treceau Nistrul, înaintând până spre Bug, iar la apus, ajunseseră până la Dunărea panonică. Tracia clasică Tracii se învecinau cu următoarele popoare: spre est, dincolo de cimmerieni cu sciții(de origine iraniană), spre nord cu germanii, iar la nord-est cu slavii. Limita apuseană era reprezentată de germani și celți, iar în Panonia erau ilirii. În
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație forestiera panonica cu "Quercus pubescens"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); Mlaștini alcaline; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]