857 matches
-
de vis, (pentru că azi, de Sf. Gheorghe, Încă mai ninge la P.N.) asigurându-l de prețuirea și devoțiunea celui de care-l leagă o veche prietenie sinceră; Ion Cârnu Piatra Neamț, 23 aprilie 1997 (Zbori la mine, primăvară!, Casa de Editură Panteon, 1996); Pentru SEMNUL TRECERII DVS. Prin lumea Amurgului Sentimental, Pentru Dvs. Domnule Galbeni - VIAȚA CA UN DAR Și pentru revista-EDITURA băcăuană al cărei suflet sunteți! Cu prietenie, (Ioana Nuțu-Piersică - Viața ca un dar, Editura Amurg sentimental, 1997); Colegului Cornel Galben
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
unei voințe colective de unitate și mândrie națională, în primul rând aleșii neamului ar putea da exemple chiar și în această epoca modernă a patriotismului demonetizat. Pentru mândria națională a epocii contemporane, noua sală ar putea fi numită prin înțelegere PANTEONUL MUZICII ROMÂNEȘTI “GEORGE ENESCU”. Măcar acesta ar putea deveni cel mai frumos vis împlinit al generației actuale, dacă am avea șansa să sperăm în capabilitățile noastre de eroism, fiind uniți și sincer înțeleși. Poate așteptările de astăzi sunt doar probabile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
exemplul înaintașilor, care ne-au lăsat o emblemă a potențelor epocii lor. Ne vorbește Ateneul Român, prin îndemnul încununat de succes „Dați un leu pentru ateneu!” Pentru mândria națională a epocii contemporane, noua sală ar putea fi numită prin înțelegere PANTEONUL MUZICII ROMÂNEȘTI “GEORGE ENESCU”. Măcar acesta ar putea deveni cel mai frumos vis împlinit al generației actuale, dacă am avea șansa să sperăm în resursele noastre de eroism, fiind uniți și sincer înțeleși.
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
uleioasă, cum ar spune Radu Paraschivescu, faptul că-l admir de ani și ani de zile - nu din toată inima, ci din toată mintea - pe domnul Andrei Pleșu, căruia i am spus de mai multe ori că este Zeus în Panteonul idolilor mei. R.P. Și care nu foarte de mult a avut un schimb de mesaje cu un alt Zeus. A.R. Să trecem, vă rog. În același Panteon, au loc de mare cinste domnii Liiceanu și Patapievici. Iată-ne ajunși
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
căruia i am spus de mai multe ori că este Zeus în Panteonul idolilor mei. R.P. Și care nu foarte de mult a avut un schimb de mesaje cu un alt Zeus. A.R. Să trecem, vă rog. În același Panteon, au loc de mare cinste domnii Liiceanu și Patapievici. Iată-ne ajunși la trioul neocanonic despre care se scrie și se vorbește atât. R.P. Îndatorați-mă, vă rog, și pomeniți și niște nume care n-au legătură cu Editura Humanitas
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fost înmormântat în Cimitirul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Iași. PALADE, EMIL GEORGE (1912-2008) MEDIC Prin tot ce a întreprins și realizat ca savant creator de știință și școală, prof. dr. George Emil Palade și-a înscris numele în panteonul marilor personalități ale biologiei celulare moderne, onorate cu înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel. Născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, a fost descendent al unei vechi familii de intelectuali moldoveni, tatăl Emil Palade - profesor de pedagogie și psihologie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de fapt unul dintre primii exploratori ai microcosmosului celular, al cărui cartograf a devenit încă de la începuturile activității sale de cercetare. Prin tot ce a întreprins și realizat ca savant creator de știință și școală, și-a înscris numele în panteonul marilor personalități ale biologiei celulare moderne, onorate cu înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel. După 78 de ani de viață închinați științei, savantul George Emil Palade a trecut în neființă în ziua de 7 octombrie 2008, la San Diego
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
te afli în fața ființei făurite parcă după alte legi decât ale celor mulți”. Ne sprijinim pe acest citat din textul scris de George Vâlsan pentru Titu Maiorescu, pentru a releva de la început că acel ce avea să fie înscris în panteonul nemuritorilor era o „ființă făurită într-adevăr după legi particulare, legi care iau guvernat întreaga existență”. Cartea de față evocă viața și creația a 100 de personalități ale științei și culturii ieșene, cu o deosebită pregătire profesională și un har
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
al Grădinilor din Aranjuez"! Un alt "Patrimoniu al UNESCO" din apropierea Madridului, aflat pe lista tuturor delegațiilor, era Escorialul și Valle de los Caidos. Interesant de văzut la Escorial sunt Mănăstirea San Lorenzo, Palatul lui Filip II, terminat la 1563, și Panteonul. Aici veneam să mă întâlnesc în liniște cu nu mai puțin de 5 secole de istorie a Spaniei, sub dalale de marmoră dormind 26 de regi, inclusiv marele împărat Carol Quintul. Aici odihneau și patronul străzii noastre, Alfonso XIII, fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Cervantes,Columb, Balzac... (ce-i drept, la Brâncuși nu s-au încumetat) Un loc unde imaginația localnicilor și-a dat frâu liber în materie de statui și arabescuri era Cimitirul Central, loc istoric inaugurat în 1835. În centru se află Panteonul Național, unde odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și culturale. Ultima "personalitate" depusă la Panteon în 2001, asistând la ceremonie din curiozitate, avea să fie ultimul băștinaș din tribul Charruas, Vaimaca Peru. Are o istorie interesantă care merită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și-a dat frâu liber în materie de statui și arabescuri era Cimitirul Central, loc istoric inaugurat în 1835. În centru se află Panteonul Național, unde odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și culturale. Ultima "personalitate" depusă la Panteon în 2001, asistând la ceremonie din curiozitate, avea să fie ultimul băștinaș din tribul Charruas, Vaimaca Peru. Are o istorie interesantă care merită povestită. Băștinașii indieni au fost exterminați în Uruguay ca și în Argentina sau Chile, pentru diferite motive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce au început o dispută "diplomatică" în care au fost angrenate ministerele de externe, ale culturii etc., pentru repatrierea "eroului național". În final, francezii au acceptat și rămășițele lui Vaimaca Peru au revenit în Uruguay și au fost depuse la Panteon, nu oarecum, ci cu protocolul cuvenit șefilor de stat! Deși despre indienii Charruas circulau tot felul de legende "negre", printre care aceea că l-ar fi "mâncat" la propriu pe descoperitorul Uruguayului, navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis, azi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
despre o canonizare unde am stat alături de o frumusețe feminină în stare să emoționeze chiar și pe un sfînt*... Asasinarea regelui Umberto a avut loc în plină vară, cînd Roma era pustie. Dar pentru ceremonia aducerii trupului și înhumarea în Panteon 49, alături de mormîntul lui Victor Emmanuel al II-lea, susținătorii monarhiei de Savoia și curioșii din toate colțurile țării dădeau năvală în masă, iar trenurile, triplate, aduceau în capitală o mulțime evaluată la aproape un milion de spectatori. Această afluență
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau în frac (cum era prințul Victor Napoleon) ofereau privirilor noastre chipuri înnegrite de funingine, iar lacrimile căci regele Umberto era foarte iubit de nepoții și apropiații săi desenaseră rîuri palide pe aceste fețe de coșari. Pentru a ajunge la Panteon, cortegiul trebuia să coboare pe Via Nazionale, ticsită de spectatori cățărați pe scările ridicate chiar pe trotuar sau pe terasele caselor. Este greu de știut care a fost cauza primei panici ce a cuprins mulțimea și a rupt cortegiul în dreptul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în urma unei noi panici, agravată de soldații din cordonul de ordine care fugeau încotro vedeau cu ochii. Numai grație spectatorilor din balcoane și de la ferestre, care agitau batiste, strigînd către public cuvinte liniștitoare, și-a putut convoiul continua drumul la Panteon. Sosirea la biserică s-a resimțit de aceste frămîntări. În pofida maiestății sanctuarului, capodoperă a arhitecturii vechilor romani, Ambasadorul Germaniei, Generalul conte von Wedel (viitorul Stalhalter pentru Alsacia-Lorena), mirosind pericolul și agitat de porniri războinice, dădea ordine cu voce tunătoare colaboratorilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de-a dreptul în cer. Sentimentul adânc al providenței îl au romanii în cel mai înalt grad și ceea ce s-a socotit scepticism, fatalism nu e decât credința că Zeul nu ajută în faptele necuvenite. Elinii aveau într-adevăr un panteon cu totul uzual, cu zei pentru folosul exclusiv al Greciei, în dușmănie cu numenii altor rase. Romanii cultivau zei de stat. Zamolxe era o divinitate universală, exponent al existenței de după moarte. Grecii văietători priveau cu oroare locul cu umbre al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte ca semn al conducerii supreme cerești. În ținutul Apeninilor, în vehea Umbrie exista orașul Ariminum ca amintire pe-renă a fondatorilor urbei iar Jupiter, divinitatea supremă a panteonului roman purta în vechea religiei a populației locale epitetul de armunos sau armunis. Astăzi, vechiul oraș italic se numește Rimini. Urmașii geților arimini din jurul Carpaților și-au spus rumuni pînă au venit leprele ,,doctorilor ardeleni” și i-au botezat români
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
minciunile politicienilor din România vremii sale și le-a demascat. Corneliu Zelea Codreanu n-a dorit să fie nici președinte al României, nici prim-ministru. El a dorit să lupte pentru binele acestui neam și a reușit să intre în panteonul martirilor neamului nostru. Dacă s-a aruncat asupra lui cu noroi, cu minciuni calomnioase, aceasta s-a făcut de dușmanii neamului românesc, pentru ca să i se mânjească strălucirea, pentru ca să i se stâlcească buna credință, ca să nu i se mai vadă frumusețea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îndepărtează diavolii, apără de boli și vrăji. Deși este omniprezent în viața religioasă, totuși el nu dispune de o mitologie apreciabilă. i) Soma. „cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma apare ca fiind al treilea zeu din Panteonul vedic.” E dificil totuși să desparți realitatea rituală (planta și băutura) de zeul cu același nume. Mitologia este neglijabilă, consideră Eliade. Cel mai important mit se referă la originea celestă a somei. Planta crește în munți, un ținut mitologic acolo
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
viața omenească obișnuită: căci compasiunea îi este mare precum înțelepciunea, iar omenia și căldura sentimentelor este atotcuprinzătoare precum mintea. Buddha a fost un reformator monastic, care s-a menținut în cadrul civilizației indiene considerând-o indiscutabilă. El nu a tăgăduit niciodată panteonul hinduist și nici nu a ignorat idealul hinduist tradițional de eliberare prin iluminare (mokșa, Nirvăṇa). Acțiunea sa specifică a fost nu aceea de a respinge, ci de a reformula, pe baza unei profunde experiențe personale, învățătura indiană ancestrală privitoare la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mare concentrare a valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură 689. Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic”690, chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s-au petrecut, după cum rezultă din carte 691, 689 Imediat după susținerea acestei lucrări de atestare la București, Consiliul Culturii mi-a propus publicarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
consemnat în acele zile tentativa de revoltă de la Iași. N.n. O bere băută la pârc nu se anunță la postul de radio Europa liberă. Și totuși domnule Spiridon nu ați penetrat sagacitatea circuitului informațional . Europa Liberă , cică a pătruns în panteonul revoluției iașiote . Iată adevărul vedetă de la pag. 133 : “Prin Biserica noastră am legături cu străinătatea . Așa am putut transmite la Europa Liberă că șefii Frontului Popular Român au fost arestați” . Titi Iacob , al treilea organizator șef. N.n. Cei de la barul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
omului complet” - social și cosmic - în cultura română. C. intenționează să precizeze mai ales contribuția Bizanțului la sporirea patrimoniului nostru spiritual. În linii mari (uneori schematice), cititorul poate urmări „pașii istoriei” pornind de la izvoare (greco-romane, bizantine, autohtone) și ajungând până la panteonul civilizației române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima ediție fiind amputată de cenzura epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]