8,062 matches
-
picior, proteză de coapsă sau proteză de șold); proteze pentru membrul superior (printre altele, proteză parțială de mână, proteză de antebraț sau proteză pentru amputație interscapulo-toracică); orteze (pentru coloana vertebrală, pentru membrul superior, pentru membrul inferior); încălțăminte ortopedică (ghete și pantofi); dispozitive pentru deficiențe vizuale (lentile intraoculare); echipamente pentru oxigenoterapie și ventilație noninvazivă (aparat pentru administrarea continuă cu oxigen și aparat de ventilație noninvazivă); dispozitive pentru terapia cu aerosoli (inhalator salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau
Pachete medicale 2016-2017: servicii de care vor beneficia și cei neasigurati [Corola-blog/BlogPost/93252_a_94544]
-
femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați”; Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite”; ” O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [îi] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt”, etc. Din telegrame de presă, ziaristul de la ” Timpul” realizează o
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
haine elegante, cu un inel de briliant pe degetul jumătate ars, aici o damă îmbrăcată simplu. O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [îi] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt. Iarăși și iarăși se iveau figurile funingioase ale purtătorilor și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Andrei Moisoiu (Google) O pereche de șosete, un pantof, un prezervativ sau o proteză de picior sunt printre 16 cele mai vechi obiecte descoperite, pe care le folosim și azi. Perechea de șosete: este veche de 1.500 de ani și a fost găsită în secolul XIX. Cea mai
16 cele mai vechi obiecte pe care le folosim și azi - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82178_a_83503]
-
nu era de protecție împotriva razelor de soare, ci împotriva reflexiei solare din zăpadă. Cea mai veche sculptură în formă umană: are 35.000-40.000 de ani și se numește Venis din Hohle ( o peșteră din Germania). Cel mai vechi pantof: are 5.500 de ani, a fost descoperit în Armenia și printre materialele din care este făcut, se găsește iarbă și excremente de oaie. Cel mai vechi instrument de suflat: are 40.000 de ani, este făcut din os de
16 cele mai vechi obiecte pe care le folosim și azi - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82178_a_83503]
-
și conștientizarea faptului că facem un lucru important. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, nici măcar nu ne pasă c-am rostit un cuvânt important, că ne-am plasat pe tabloul confruntării etice. Spunem "Pardon!" cu aceeași nonșalanță cu care ne dezprăfuim pantofii sau urcăm treptele. Ni se pare că e un act firesc, un ritual banalizat. Și chiar așa e. Numai că e și un indicator al gradului de civilizație asumată. Formulele de acest gen nu sunt doar sintagme din sfera comportamentului
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
noi, păreau că fac parte dintr-o cu totul altă rasă de oameni. Nu numai înfățișările, atitudinea, dar până și îmbrăcămintea, portul în general. Fe-meile îndeosebi erau de o eleganță izbitoare. întorcând capul, văzurăm localnicele, - femeile nepieptănate, nefardate, cu tocurile pantofilor scâlciate. Nici bărbații nu arătau mai bine. Niște amărâți, cu aere de activiști, niște mutre antipatice. Trecurăm cu bine și de cea de-a doua linie a frontierei de stat. Grănicerii redegiști se uitau la noi curioși. Nici o intervenție, însă
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
impresia mai multor planuri, ca în artele plastice. Titlul “Cheia visurilor” derivă dintr-o serie de tablouri ale pictorului suprarealist belgian René Magritte. Pictorul caută să trezească în contemplator asociații, prin atribuirea unor denumiri false obiectelor expuse (de exemplu un pantof de damă devine o “lună”). Acestea ar apărea ca într-un vis, care nu se aseamănă însă cu cel din somn, pentru că este un vis “intenționat”. Violeta Dinescu dorește prin cele 10 mini-compoziții diverse grupate sub acest titlu, pentu flaute
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
nonsemnificația ori cel puțin derizoriul incurabil al trăirilor, al existențialilor? Să restrîngem poezia la pura manifestare a limbajului, la o ars combinatoria de factură semantică precum un formalism sans rivages? La o producție mecanică precum cea de automobile ori de pantofi? Începută poate încă în momentul sofiștilor, criza limbajului a atins cotele cele mai înalte în modernism, creînd, e drept, un elegant scepticism, ce nu admite, sub unele condeie, decît un dans static al superficiilor. Ilustrativ, Jean Baudrillard nota: "Astăzi nu
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
la Câmpulung-Muscel din 1949 pînă în 1958, an în care a fost arestat. A stat în închisoare pînă în 1964. Cînd a fost eliberat statul român a cheltuit pentru el contravaloarea unui rînd de haine și a unei perchi de pantofi, fiindcă atunci cînd a fost eliberat filosoful n-avea cu ce să se îmbrace. Alexandru Paleologu, care scapă de pușcărie pînă în 1959, supraviețuind în clandestinitate, va trăi din același an "pe cheltuiala statului", ca deținut politic, pînă în 1964
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
ai convins până la bătrânețe... - Da, dar de ce? nu se lasă femeia, gelozia e boală mare de tot... - Mai mult de otrava ta din gură, îți faci... rău cu mâna ta... Detectiva acceptă. în schimbul unei rochii și al unei perechi de pantofi nepurtați, dar noi, să-l urmărească pe infidel o lună și să-i descopere amanta (femeia geloasă e perseverentă, are un fel de manie, când telefonează, de pildă acasă și răspunde mai întâi servitoarea, apoi bărbatul, se gândește numaidecât că
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
după noutățile astea și au continuat să cărăușească pe ruta Piața Iozefin - str. Ion Vasi cu țecherele și coșurile lor din nuiele. Doar femeile mai tinere, cum era mama, le purtau ca pe ceva de-a dreptul elegant, asortate cu pantofii. Uneori făceau două-trei ture până în piața Lahovary, care se chema de fapt Bălcescu și care era mai aproape, doar ca să nu se încarce cu alte plase sau coșuri și să-și strice fazonul. Cărăușeala femeilor care nu voiau să-și
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
prin minte imaginile locurilor pe lângă care trecusem. Indiferent că eram la șes, la deal sau pe malul Dunării, ceva constant și înspăimântător îți agresa retina: incredibila murdărie. Milioane de pungi de plastic, hârtii, cartoane, materiale de construcție, haine vechi, becuri, pantofi rupți se înșiruiau de-a lungul căii ferate, formând un drum paralel, al mizeriei și decăderii. Cinci sute de kilometri, înotai prin deșeurile unei civilizații deșuchiate, ce-și exhiba doar partea monstruoasă a existenței. N-am reușit încă să aflu
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
am apreciat dualitatea între bărbați și femei!’, a declarat Angela Gheorghiu. “A fost excelent. O prezentare șu- perbă. Cred că fiicei mele i-ar stă foarte bine în aceste creații, fiind asistent manager. Crea- țiile au fost realizate impe- cabil. Pantofii au fost minunați!”, a mărturisit Nico. “Eu sunt fan Alexandru Ciucu încă de la începuturi. Este foarte creativ. Merg deseori la el pentru a mă umple de optimism pentru că este un adevărat izvor de creativitate. Dacă se va decide să creeze
Omagiu muzical by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84026_a_85351]
-
gustul amărui de fum care i-a rămas în gură; scoate din buzunarul bulbucat al cămășii pachetul de țigări și, din mers, îl aruncă în lada de gunoi, deschisă, a cuiva. Mândria îi răsfrânge buza de sus, îi dezgolește dinții. Pantofii lui mari, din antilopă, răscoliseră și împrăștiaseră gunoaiele amestecate prin pietrișul aleii. Aleargă. La capătul șirului de case care mărginesc aleea, cotește pe o stradă, anume Wilbur Street din Mt. Judge, o suburbie a orașului Brewer, al cincilea ca mărime
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
care din întâmplare trecuse pe acolo, și aceasta se luă la goană după noi, care alergam din răsputeri, țipând după noi că are niște hârtii uitate. În fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în ultimul moment, când pe nerăsuflate bietul Brzezinski își luă rămas bun din fereastra trenului, care pornea deja. Muzica îi luase noțiunea timpului, cum și nouă la fel. Dar acestea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de acolo mergem la hotel. Aici mi se taie răsuflarea văzând odaia în care trebuie să locuiesc. Podele stricate, pat de fier, un lavoar cu un lighean cât o luntre, din care turnând apa în găleată mi-o vărsai în pantofi, din cauză că mâinile mele nu mai ajungeau să ție acest accesoriu de toaletă atât de necesar. Ce să spun, hotelul - o ruină și lipsit de cel mai elementar confort! La teatru, unde nici timp n-avui să încerc pianul, avui și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
râu orb merge pe stradă;/ în urma lui clipocesc undele/ împrăștiindu-se pe la răspântii:/ nu rămâne nici un loc neacoperit,/ nici unul necălcat de picioare.// Undele curg peste pași/ și peste glasuri înserate:/ râul orb se oprește la semafor/ picioarele sale încălțate/ în pantofi de mort pipăie asfaltul./ Trecătorii îl iau de mână/ și-l ajută să treacă pe celălalt trotuar,/ spunându-i: ŤLuați-o pe aici,/ domnule Lethe, pe aici... La dreapta/ sunt casele noastre și copiii,/ la stânga umbrele și morții...ť" (Un râu
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
cu deschidere vizionară îi urmează o dezvoltare secvențială, din aproape în aproape, într-o logică strânsă ce "umanizează" absurdul. Mergând pe stradă, râul Lethe își împrăștie undele pe la răspântii, se oprește la semafor și pipăie asfaltul cu picioarele încălțate în pantofi de mort. Dacă ar fi ceva mai micuț, l-am putea vedea urcându-se în mașina proprietate personală (un vehicul al timpului, firește), demarând în trombă și scăpând de agenții de circulație care ar vrea să-l amendeze, dar ar
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
București-L.A. Shift s-a pus pe treabă și, împreună cu Ionuț Vasilache și Moga, a instalat starea de spirit “SUS PE TOC”. Videoclipul “Sus pe toc” nu este despre ultimul trend de la Milano, Paris sau New York în designul de pantofi. Nu e nici macar despre Cenușăreasa fraților Grimm, cu pantoful ei pierdut și găsit de prinț. Dar avem și aici un pantof argintiu, ca în poveste, ba chiar și doi frați - Marius și Iulian Moga (care semnează regia).
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
și, împreună cu Ionuț Vasilache și Moga, a instalat starea de spirit “SUS PE TOC”. Videoclipul “Sus pe toc” nu este despre ultimul trend de la Milano, Paris sau New York în designul de pantofi. Nu e nici macar despre Cenușăreasa fraților Grimm, cu pantoful ei pierdut și găsit de prinț. Dar avem și aici un pantof argintiu, ca în poveste, ba chiar și doi frați - Marius și Iulian Moga (care semnează regia).
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
PE TOC”. Videoclipul “Sus pe toc” nu este despre ultimul trend de la Milano, Paris sau New York în designul de pantofi. Nu e nici macar despre Cenușăreasa fraților Grimm, cu pantoful ei pierdut și găsit de prinț. Dar avem și aici un pantof argintiu, ca în poveste, ba chiar și doi frați - Marius și Iulian Moga (care semnează regia).
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
mai multe imagini dedicate celor care nu numai că nu-i apreciază comentariile politice, ci chiar îl amenință. Fotografiile îl surprind pe realizatorul emisiunii "În gură presei" urcat pe diferite aparate de fitness, îmbrăcat doar cu un sort și purtând pantofi sport, dar cu mușchii încordați. Mesajele care însoțesc imaginile sunt însă ironice, Mircea Badea susținând că este "înspăimântat" și că aparatele de fitness le folosește doar ca pe un refugiu din calea "oamenilor răi" de care-i este frică. "M-
Mircea Badea, "înspăimântat". Ce face de frica oamenilor răi () [Corola-journal/Journalistic/77614_a_78939]
-
la 13-14 ani, de aici și exasperarea pe care, copil fiind, o resimțeam în fața vizitelor pentru care trebuie să ne pregătim și să arătăm Ťfrumosť, de aici și rezistența la orice tentativă a mamei de a ne cumpăra haine sau pantofi noi". (pp. 35-36) Scrisori către fiul meu este o carte scrisă pe două voci: a inimii și a minții. În permanență se face simțită tentația teoretizării, ispita topirii particularului în general, dorința de a da trăirilor și senzațiilor concrete dimensiunea
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
avut un fler extraordinar la distribuție, iar juna după lectura vizuală a unor coperte de revistă cu actorul celebru pășește sfios în camera pacientului cu degetele la gură, rătăcită, emoționată, își dezbracă halatul și se urcă în pat încălțată cu pantofii cu tocuri cui alături de junele cu mințile rătăcite care în visul său o ia drept soția sa. După ce doctorița stă o clipă prostită și dezvelită în fața camerei, urmează o scenă gen alba-neagra sau blonda sau bruna - soția, Alina (Daniela Nane
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]