1,831 matches
-
galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul stăpânirii. „Și cine citește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul stăpânirii. „Și cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime", săracul își lua lumea în cap. Revenind pentru a explica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
XVI-lea groșul polonez avea valoarea leului vechi românesc, care egala în valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul vechi avea 40 de parale. Trecând de la bani, de la groși, la pământ, Ghibănescu arată care era obiceiul în transmiterea proprietății, cum se făcea împărțirea pământului. O moșie mare care la început aparținea vechiului proprietar se îmbucătățea la urmași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vechi românesc, care egala în valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul vechi avea 40 de parale. Trecând de la bani, de la groși, la pământ, Ghibănescu arată care era obiceiul în transmiterea proprietății, cum se făcea împărțirea pământului. O moșie mare care la început aparținea vechiului proprietar se îmbucătățea la urmași, după numărul moștenitorilor. „Urmașii primului proprietar deveneau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce s-or aduce să vândă... Iar când vor aduce pește, său, sare, să le ia vamă, precum va fi adetiul"... Cepăria sau cepăritul se numea dreptul pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a lua câte 20 parale de vadra de rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua câte o para de fiecare stup; la 50 de stupi, se lua deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura se ia după obicei", se spunea în cărțile domnești referitoare la împuternicirea juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1783, precum și din alte dovezi", „a găsit cu cale ca pe lângă dejma obișnuită... ponturile visteriei din câmp și din apă, din vii și din livezi, să se facă și în venitul vetrei târgului oareșcare sporire"... Adică să se ia „5 parale de toată vadra de vin ce se va vinde prin crâșme de către oricine în cuprinsul vetrei târgului; 20 parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apă, din vii și din livezi, să se facă și în venitul vetrei târgului oareșcare sporire"... Adică să se ia „5 parale de toată vadra de vin ce se va vinde prin crâșme de către oricine în cuprinsul vetrei târgului; 20 parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]