933 matches
-
pentru marcarea vagului și a aproximării, adverbul cam ocupă cu siguranță un loc special: prin frecvență, prin compatibilitatea cu (aproape) toate registrele stilistice, prin calitatea de particulă cu multe posibilități de combinare sintactică (inclusiv de apariție intercalată între auxiliar și participiu: "timpul a cam trecut"). Cam determină adjective, adverbe, dar și numerale: cam trist, cam departe, cam zece; de fapt, poate proiecta ideea de aproximare, de ezitare sau atenuare asupra unui grup sintactic - cam cu greșeli, cam pentru asta - sau chiar
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa din engleză, verbul to ban (cu participiul banned), are sensul mai general "a interzice", dar
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa din engleză, verbul to ban (cu participiul banned), are sensul mai general "a interzice", dar e foarte folosit în spațiile de comunicare din internet, fiind prezent în multe mesaje-tip, cu sensul particularizat "a bloca accesul" (în urma unei decizii de restricționare, a unei sancțiuni etc.); acest uz
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
vrut să banez, căci toți copiii mai mari mă banau! ..." (lumeacealalta.0forum.biz); "Compilație cu piese banate de către BBC" (beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia uneia..." (onlinesport.ro
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în română, moșteniți din latină sau împrumutați din franceză. Împrumuturi mai vechi
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
intimitatea vedetei" (EZ 2610, 2001, 1); "hop și paparazza de mama cu poze" (petz.ro); "era evidentă rea-voința acelei paparazze care se voia Ťziaristăť" (forum Gândul, 24.05.2007). S-a format și un verb, care apare deocamdată doar ca participiu, în construcție pasivă sau la perfectul compus: "este din când în când paparazzat" (hotnews.ro, 28.03.2008); "o rubrică unde toți cei de aici putem pune poze, sau ce am mai paparazzat noi" (catavencu.ro). În fine, pluralul paparazzi
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la toate modurile și timpurile posibile; de exemplu, la participiu - „filme (...) downloadate în decursul a doi ani de zile” (fanclub simpluvaslui.go), sau la mai mult ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem datacenter... și ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce downloadasem saptamana trecută” (price.ro
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
adăugarea unor substanțe care se resorb lent în organism") și considerat de DOOM2 (2005) ca invariabil. Evident, noul substantiv este perceput de vorbitori ca legat de mai vechiul substantiv și adjectiv retard, de verbul a retarda și mai ales de participiul retardat, a cărui substantivizare îi produce un sinonim perfect. Retardat este folosit, în afara limbajelor de specialitate, ca termen depreciativ, cu sens lărgit: „care mai înjură pe-aici e un retardat (vodpod.co). Ca în atâtea alte cazuri, anglicismul are o
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
știre despre remanierea guvernului, ar putea fi însă foarte ușor folosiți alți termeni, mai potriviți și nicidecum ambigui, în context; s-ar putea vorbi pur și simplu despre miniștri înlocuiți, schimbați din funcție, îndepărtați din guvern etc. Asocierea verbului la participiu cu un individ izolat din întreg nu e o tendință care să se manifeste și în franceză; unicul exemplu pe care l-am găsit, pe internet, e pus cu grijă între ghilimele: „à gauche, Upio Kakura, le ministre «remanié» des
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
2.07.2007), precum și variante verbale: a vuvuzi, latent în numele de acțiune vuvuzeală („ Vuvuzeală nu există doar la turneul din Africa de Sud", dorintudoran.com, 17.06.2010; „Ce-i cu vuvuzeala asta?", rsshunt.ro, 18.06.2010) sau a vuvuzela, în participiul vuvuzelat („meciuri «vuvuzelate» la maximum", hotnews.ro, 18.06.2010); adjectivul vuvuzelesc e mai rar („comportament vuvuzelesc", surorilemarx.wordpress.com, 15.06.2010), dar vuvuzelicare deja câteva zeci de atestări („Fără modestie, numai noi mai lipseam din peisajul, și sper
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
au, se știe, particularități gramaticale proprii. De exemplu, adjectivele care indică trăsături umane pozitive și mai ales negative se substantivizează ușor pentru a desemna persoane cu respectivele însușiri - deșteptul, prostul -, putînd intra și în tiparul specific insultei: prostul de cutare. Participiile (mai ales cele cu sens activ) capătă extrem de frecvent asemenea utilizări: adormitul, amețitul, nepriceputul. În limbajul familiar-argotic actual, mai ales în limbajul tinerilor, se observă o tendință puternică de a folosi acest tipar gramatical pentru a crea desemnări expresive, adesea
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
renunțe la termenii generici; într-o discuție despre motociclete, adjectivul substantivizat în formă feminină nu va produce confuzii: ,nu trebuie sa incepi neapărat pe o obosită care prinde 80 km/h" (motociclism.ro/forum). Sfera degradării, foarte specifică pentru transformarea participiilor și a adjectivelor în substantive cu sens depreciativ, cuprinde trei termeni la modă asupra cărora aș vrea să ne oprim mai mult: expirat, distrus și coclit. Adjectivul expirat este tipic pentru limbajul tinerilor în măsura în care ironizează și hiperbolizează defecte majore din
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
oți - în orașul Paris, hoți, sînt nuntași la sindrofia morții. 3) în Pari îs soți - în furci se află firtați de coțcărie." Tot astfel, împărați poate să însemne atît ,suverani", cît și - cine s-ar fi gîndit? - ,înfipți în par" (participiu al verbului a împăra - a pune, a vîrî în par). Și așa mai departe, și așa mai departe. Lectura notelor explicative devine o continuă sursă de surprize și o delectare comparabilă cu aceea a lecturii textelor. Bucurîndu-se de eleganța rafinată
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
întâi la cap cam câte kg vrei să dai jos" (sfaturi.eva.ro); "important este "să te setezi tu în capul tău pe ideea că nu poți continua asta" (forum.desprecopii.com). Și mai răspândite par a fi construcțiile cu participiul adjectival setat, de obicei urmat de prepoziția pe; dacă exemplele anterioare proveneau mai ales de pe forumuri și bloguri, acestea sînt întîlnite destul de des și în jurnalism: "Markó Béla este Ťsetatť pe autonomia maghiarimii" (roportal.ro/stiri); "Agenda Israelului e setată
Setare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8076_a_9401]
-
coeziunea textului, explicitînd relațiile dintre elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar și în îmbinări mai mult sau mai puțin stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
nevoie de 60 de aparate” (jurnalul.ro, 19.10.2000). Structura intensivă este echivalentă (fapt subliniat deja de Iordan) cu aceea formată cu un alt sufix popular-familiar, răs-. De fapt, para- e specializat pentru substantive, răs- pentru verbe, inclusiv pentru participii: “Și-a povestit și răspovestit munca de ocnaș” (EZ 3537, 2003, 1); „avea în plan un duet (...) amînat și răsamînat” (EZ 2183, 1999, 5); “adevăruri știute și răsștiute” (Național, 714, 1999, 1); răs- nu este însă la fel de marcat negativ ca
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
și inovația: „Copiuțe pe talpa pantofului sau la ciorap”; Ideea la această metodă este să ascunzi complet o copiuță în interiorul unui pix”, „Casca wireless, cum să copiezi perfect!” (fituica.com). În aceeași serie intră un al treilea termen, servită, un participiu adjectival („și aici au fost mai mulți candidați cu fițuici servite, dar le-au ascuns în timp util”, evz.ro, 1.07.2011), folosit mai ales ca substantiv: „Cea mai tare fază a fost la un examen pe care îl
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
II-a singular (tu cîntasei); folosirea condiționalului cu valoare de trecut în textele vechi, mai ales în traduceri, sub influență cultă; originea formelor de imperativ negativ nu du, nu fă, nu zi; utilizarea gerunziului adjectivizat (șovăindă) și, mai recent, a participiului adverbializat fost (țări fost comuniste). Este descrisă combinarea adverbului mîine cu timpuri din sfera trecutului, în scopuri stilistice (marcînd perspectiva interioară asupra evenimentelor narate); sînt culese numeroase adverbe culte cu sufixul -e, din limba secolului al XIX-lea (certe, exclusive
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
de sens: „Pe timp de criză, investește în distracție!” (inoras.ro). Verbul latinesc investire „a îmbrăca” stă la originea tuturor formelor moderne discutate, ca împrumut cult; în română, verbul a fost și moștenit: în textele vechi, apare a învește, cu participiul învăscut și sensuri proprii și figurate legate de „a îmbrăca”: „Domnul în dulce frămseațe se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
și introdus degrabă în școală, să zicem. Zarva cea mai mare, dar tot fără urmări, au provocat-o Literatura română sub comunism și Iluziile lui Eugen Negrici, cărți-model care își subminau ele însele desenul făcând concesii atitudinii „demascatoare” postdecembriste, înfierbântate - participiul conține și o doză de neimplicare adevărată, de supunere pasivă la comandamente exterioare, la „eveniment”. Cărțile lui 2011 enumerate mai sus au în comun „indiferența la eveniment” (înțeles, acesta, ca non-eveniment, ca simplu accident istoric), pentru a accede la esență
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
a culturii și a limbii franceze, e posibil ca pronunțarea cu accentul pe penultima silabă să devină dominantă. l Una dintre cele mai aberante evoluții semantice din ultimii ani e prezentă în expresia pe sursă (sau pe surse) și în participiul sursat (TVR, 17.03.2008). Sensul curent al expresiei apărute în jargonul din mass-media e aproape opus celui la care ne-am aștepta, care ar rezulta din analiza termenilor care o compun: o informație pe surse nu este o informație
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
sensibile: dificultățile identificării cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și puțini, la interferența dintre adjectiv, numeral și pronume, valorile numeralului, formele pronominale clitice, tranzitivitatea verbului, concurența dintre pasivul cu auxiliar și cel reflexiv, construcțiile specifice ale participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
a adresa. Acesta își schimbă construcția firească în română (cu subiect, obiect direct și indirect: cineva adresează o cerere, o invitație etc. cuiva), adăugându-și, prin imitație după engleză, sensuri noi și combinații derutante. Noile construcții apar mai ales cu participiul adresat. În mod obișnuit, pot fi adresate acte de limbaj sau mesaje care au destinatar: o rugăminte, o cerere, o plângere, o petiție, o solicitare, o întrebare, o interpelare, o ofertă, o chemare, o felicitare etc. O primă lărgire de
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
produc atunci când destinatarului (mai exact: publicului-țintă) i se adresează un produs sau o serie de servicii: „Ursus lansează berea Grolsch, adresată «experimentaliștilor»" (wall-street.ro); „o dietă adresată preponderent femeilor" (egirl.ro); „spălătorie de rufe adresată studenților" (ideideafaceri.ro). Construcția cu participiul adresat nu era necesară în asemenea cazuri, pentru care se putea folosi pur și simplu termenul destinat. E drept, există și soluții mai proaste: de mai multă vreme (și tot prin calc), destinateste substituit, în contexte similare, cu participiul dedicat
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]