939 matches
-
și utilizare deosebite; pentru frecvență, vezi infra, 4.2. Atât numeralul multiplicativ înșeptit, cât și înoptit sunt utilizate în limba română actuală, dovadă fiind prezența lor în înregistrările de pe internet (înșeptit: 442 de înregistrări; înoptit: 8 înregistrări). Din cauza confuziei cu participiul verbului a înnoi, numeralul multiplicativ corespunzător numeralului nouă nu se folosește. Dintre numeralele multiplicative, înzecit cel mai des folosit, având 17.200 de înregistrări electronice (cf. infra, 4.2 tabel). Dificultățile de formare a numeralelor multiplicative care pornesc de la cardinalul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material; a strânge ceva de două sau mai multe ori; II. A face să devină sau a deveni curb; a (se) apleca, a (se) înclina; (despre oameni
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
Virgil Roșală marcându-se un progres însemnat în terminologia existentă. Apar termeni simplificați, astfel: poziție în loc de pozițiune; sprijin în loc de rezemare, rotație în loc de rotațiune, mers în loc de mergere, săritură în loc de sărirea. Substantivele rezultate din forma lungă a infinitivului verbelor sunt înlocuite cu participiul trecut al acestora: „culcarea - culcat”, „atârnarea - atârnat”. De asemenea apare gerunziul pentru denumirea unor poziții: stând în loc de stare, șezând în loc de ședere. După anul 1949, conținutul gimnasticii se lărgește fiind necesară o terminologie corespunzătoare. Preocupările specialiștilor se îndreaptă acum spre unificarea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Deci, natura umană face parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural" în comportamentul uman înțelegem firescul, comportamentul în acord cu legile și normele exterioare în care omul își duce destinul. Cuvântul natură provine din nascor, natus, (participiul trecut al verbului latin)și se referă la ideea de naștere și chiar de viață, prin opoziție cu ceea ce este doar fabricat sau ceea ce putem dobândi pur și simplu". (Vezi Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Varuna e deja în declin în epoca vedică. El e departe de a se bucura de popularitatea lui Indra, de pildă. Dar de el se leagă două noțiuni religioase care vor avea un viitor excepțional: rta și măyă. Cuvântul rta, participiu trecut de la verbul "a se adapta", desemnează ordinea lumii, ordine cosmică, liturgică și morală, în același timp22. Nu există vreun imn închinat lui rta, dar termenul este citat frecvent (mai mult de 300 de ori în Rig Veda). Se proclamă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
masa cu șuncă și varză. Și l-ar înjosi, de asemenea, obligându-l să bea cafea din sosieră, și să se căsătorească cu o fată în casă cu un dinte de aur" (68). Funcția auxiliară a lui "would", care este participiul trecut al verbului "will"66, convertește imaginile concrete ale gulerului de plastic, ale mutării în Union Hill, sau ale meniu-lui cu șuncă și varză, băutul cafelei din sosieră și căsătoria cu o cameristă cu un dinte de aur duc la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ghidușul, un ghiduș, cel ghiduș, pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect, viitor, viitor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clase semantico-gramaticale (persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor I literar voi veni, viitor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul supin); * atribut verbal: Speranța de a reuși îl motiva. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa fluturând a fetei i-a atras atenția. (verb predicativ la modul gerunziu); Ajutorul primit de tine a fost oportun. (verb predicativ la modul participiu 112); A cumpărat o mașină de spălat. (verb predicativ la modul supin); * complement direct: Voia mereu a-l determina să se implice.; Poate face orice.113 (verb predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă/ de cine trebuia/ este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil/ de oricine este specialist în domeniu. Modalități de realizare Complement de agent exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ, precedat de prepoziția de / de către
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de greșeală. C. CIRC. DE LOC complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Merge la munte. * interjecție: El țuști pe ușă. * adverb: Vino sus la etaj! * adjectiv (provenit din verb la participiu): Îi plăcea vaza cu flori așezată acolo. regent de tip verbal: * verb: Merge/ unde vrea. * interjecție: El țuști/ pe unde a văzut un loc liber. * adverb: Vino sus/ unde sunt eu! * adjectiv: Îi plăcea vaza cu flori așezată/ unde se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
DE TIMP complement circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: A sosit aseară. * interjecție: În acea secundă, el țuști la ușă. * adverb: A ajuns atunci pe înserat. * adjectiv (provenit din verb la participiu): Vestea primită ieri a bucurat-o. regent de tip verbal: * verb: A sosit/ când a promis. * interjecție: El țuști la ușă/ când a auzit sunetul soneriei. * adverb: A ajuns atunci/ când a promis. * adjectiv: Vestea primită/ când s-au întâlnit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul genitiv, precedat de locuțiune prepozițională; (f) adverb interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin substantive și substitute ale acestora în cazul acuzativ, respectiv genitiv. Alcătuiți enunțuri în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să aibă ca termen regent: (a) verbul a pleca; (b) interjecția cu valoare predicativă țuști; c) adjectivul provenit din verb la participiu găsit; (d) adverbul atunci. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ cum; d) adverbul nehotărât oricând. Propoziția
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune. 113 În astfel de contexte, unui specialiști consideră că structura poate face reprezintă un predicat verbal compus, în care verbul a putea are valoare de verb semiauxiliar (cf. Dimitriu, 1999, p. 445; Iordan & Robu, 1978, p. 449 ș
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominal. Fenomenul, cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea adjectivelor", a fost studiat recent de către Gabriela Pană Dindelegan prin prisma teoriei capurilor de grup fuzionate (v. Dindelegan). În concepția autoarei, substantivarea sistematică a adjectivelor, inclusiv a participiilor și gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
DEX și NȘDU o formă substantivală a adjectivului participial înghețat,-ă, pentru etimologia căruia se face trimitere la verbul a îngheța; alte dicționare îl apreciază însă drept calc ("traducere") după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a îngheța; alte dicționare îl apreciază însă drept calc ("traducere") după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însă drept calc ("traducere") după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă (dondurma, formă nominală, cu valoare inclusiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă (dondurma, formă nominală, cu valoare inclusiv adjectivală, a verbului dondur"a îngheța"). Modelul participial trebuie să se fi creat prin condensarea sintagmei fr. crème
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de elemente. În schimb, conversiunea nu produce modificări în configurația cuvântului, ci numai în comportamentul său sintactic și, în unele limbi, în formele sale flexionare, în funcție de noua valoare lexico-gramaticală (de pildă, adjectivele adverbializate românești pierd formele flexionare, în timp ce gerunziile și participiile adjectivate câștigă astfel de forme). 1.1. În ce privește procedeul condensării lexico-semantice, acesta aduce, inerent, mari schimbări formale față de etimonul sintagmatic sau compus, a cărui configurație se reduce considerabil, dar nu are ca efect, în majoritatea cazurilor, niciun fel de modificare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
All Educational, [1998]. DEX = Dicționarul explicativ al limbii române. Conducătorii lucrării: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche. Ed. a II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998. Dindelegan = Gabriela Pană Dindelegan, Capuri speciale fuzionate ale G(rupului) N(ominal): substantivizarea adjectivului, a participiului și a gerunziului, studiu postat pe www. linguist.jussieu.fr/~mardale ca proiect de subcapitol al lucrării The Essential Grammar of the Romanian Language / Gramatica de bază a limbii române (coord.: Carmen Dobrovie-Sorin și Gabriela Pană Dindelegan), în curs de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]