57,719 matches
-
un tanc”), - sugerate de o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări, cu vehemențe de culoare sau de intensitate a sunetului: “ce aproape de vita sacrificată / ce aproape de altarul de jertfă / este patul / ce aproape de ochiul străpuns al scroafei / e țipătul dragostei”. Libertatea manipulării de formule poetice asimilate e proclamată de altfel, cu accente ironice, într-un poem: “ne bârfeam prietenii / îi ordonam în curente / impresioniștii la dreapta / expresioniștii la stânga / la nord și
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
o dată, și cu sentimentul irealizării, al căderii sub o mască imaginată, pur produs al “creierului”, lipsit de concretul palpabil de către “mâna” ce l-ar putea verifica: “mă pipăi și nu mă găsesc / - când nu exist sunt perfectă - / pantofii stau lângă pat / mănușile pe noptieră / numai mâna cu care îți scriu / lipsește din cameră / dar creierul mi-a devenit flexibil / e un atlet de douăzeci de ani / îmi scot din geantă rujul pudriera / cochetăria îmi atârnă de gât / ca un bolovan”. Întreg
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
siguri că noi îl ascundem pe amărîtul ăla... Oricum, au căutat minuțios, din pod pînă-n pivniță, uitîndu-se peste tot după urme de sînge. Sărmanii bătrînei înspăimîntați de la etaj n-au înțeles nimic din ce se petrece. Au fost scoși din pat și tîrîți la parter, desculți, în cămăși de noapte, livizi de frig, ca și noi toți. Tipii își îndreptau pistoalele spre noi, în timp ce zbierau o intrebare după alta, înjurînd și amenintindu-ne cu închisoarea dacă nu-l predăm pe cel căutat
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
un enorm Webster prăvălindu-se plin de afecțune de pe ultimul locaș. Lucru care l-a înțărcat definitiv. Tata nu a mai spus vreodată. Ar fi declanșat un cataclism care nu l-ar fi iertat. Ce-am găsit?? "Cu tine-n pat, o vieață-ntreagă eu mi-aș trece..." Înscrisese acestea pe pagina de gardă a unui dicțonar. Ce-am mai găsit: ... O întreagă colecțe de boli cu transmitere textuală. Ferecate în coperț grele de toval, sfinte scripturi apocrife încuiate-n argintării de
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
O liniște letală părea că înghițea strada noii mele locuințe. Totul era calm, imuabil și lipsit de inedit, nimic nu avea forță să aducă vreo schimbare în peisajul molcom al apartamentului. În acea dimineață, m-am așezat curmeziș în confortabilul pat care ocupa un perete întreg, răsfoind paginile ziarului "Dimineața" cu totul întîmplător, fiindcă evenimentele notate în paginile lui nu mă interesau. Și deodată interesul meu se trezi ca dintr-o amorțeală la perceperea unui articol din pagina a doua: 20
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
un potențial de viață gîndit, visat în alcătuirea tainică a ființei mele. Tulburarea mea era imensă. N-aveam cui să o împărtășesc și simțeam că mă sufoc de puterea ce părea că a izbucnit în mine. M-am ridicat de pe pat încărcată de o greutate incomensurabilă. Înaintea mea sta o hotărîre esențială plină de răspundere, ivită magic în mine. "Trebuie să merg la Lovinescu", mi-am șoptit. Purtam în mine povara unei hotărîri inflexibile. Eram ca un condamnat în momentul în
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
ea despre viață se clatină teribil și sughite. Moartea vine în sughițuri. "Poftim". "Mersi." "N-ai pen’ce." Caterincă: M-apropii ori se-apropie - totuna. Ea parcă vine, eu poate-am și plecat. E șah la rege? Mat? Ori numai pat? "E moartea care-ți strînge mîna". Stau culcat cu fața spre cer și cu ceafa sprijinită de muchia ascuțită a lumii. Fac ochii roată: Atîta nimic e greu de închipuit. Falling angel from a fallen sky I’m the evil
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
toate scrisorile în care am scris "zidul lui Mayer" să transformați pe a în e, deci "zidul lui Meyer". Mi-am dat seama de greașeală de-abia acum cînd am redeschis cartea ca să văd exact ce culoare avea plapuma de pe patul lui Ippolit, din visul acestuia. Era de mătase verde! Dar paianjenul lui Stavroghin, mai țineți minte? Unul mic, roșu! Mănușile lui Lujin parcă-mi amintesc că-s liliachii. Camera lui Raskolnikov și a babei au tapetul galben. Ar fi curios
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
nu-ți cer să ne suim la loc, Printre liane, în copaci seculari, Ci să ne amintim ce am uitat. Iar cînd vom fi nervoși și făcuți foc, În loc să ne certăm, ca niște oameni mari, Să ne-ndreptăm, tăcuți, spre pat. Capul liniei Simțeai: de nu va întoarce troleibuzul La capul liniei, vei fi Întocmai celui căruia-ntr-o zi I s-a deschis spre univers auzul. Și-a devenit, fără să vrea, deodată Stăpîn al Firii, domn necontestat Al fiarelor
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
Păcatelor Lumii, noua populație șde haimanale, hoți etc.ț subterană a Metopolis-ului pătrundea pretutindeni deasupra orașului, printre stinghiile gardurilor, prin rețelele de sîrmă ghimpată care apărau fermele, viile, padocurile de găini și curci, pătrundeau, chiar prin hornurile caselor și pe sub paturile oamenilor. Le știau metopolisienilor toate mișcările, ce au în magazii, în lăzi și în poduri, ce au în cămări și în grajduri, cu cine stau la masă și cu cine fac dragoste. Populația de dedesubt afla și spurca tot ce
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
că "și printre ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-o zi i-am văzut fotografia în gazetă. Era căutată de poliție. A fost căutată și la mine acasă, sub pat și în dulap, într-o duminică pe cînd, senină, citea la Sburătorul. Se descoperise o autorizație falsă din cele ce erau necesare nearienilor pentru angajarea unei femei de serviciu. Nu-i nici un fals a spus Dănulescu, cînd i s-a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
lui că "numele pe care-l dă cineva unui lucru acela este și cel potrivit". Tatăl "o învață pe Josette sensul adevărat al cuvintelor. Scaunul este o fereastră. Fereastra este un toc. Perna este pîine. Pîinea este covorașul de lîngă pat. Picioarele sînt urechi. Brațele sînt picioare. Capul este fundul. Fundul este capul. Ochii sînt degete". Că acest limbaj este funcțional, la fel ca celălalt, că această convenție e la fel de bună ca oricare alta o demonstrează Josette, care preia perfect noul
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
Nazaria Buga pietà se topește agonia pe munții Atlas dintre umerii tăi: fixez într-o clipă scrisoarea esențială aduc, la marginea patului, euharistia și atâta apă că oasele tale se spală în râu; în sala bronzurilor intru apoi, cu tine, pe brațe; nu privi înainte, e doar lumina lui Dumnezeu naturală care trage din iluzia absolută a chipului tău dă-mi mâna
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
monograme - / mă refuză din gunoiul unui sforăit/ balansează la Balaton, mormăie mormon/ se fleșcăiesc prin casă într-un vis ticăit"; la lumina unui incendiu catastrofal "îngerul debarcă în realitate"; Prin aer o fanfară de elefanți de fier/ și tu, în patul mic, stingher, acoperindu-ți auzul cu leucoplast/ ești patului rușine și balast". Atmosfera sufocantă a lumii comuniste pătrunde însă întreagă în poem, poate chiar mai percutantă în felul acesta, în care "real" nu e ce se vede, ci se se
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
Balaton, mormăie mormon/ se fleșcăiesc prin casă într-un vis ticăit"; la lumina unui incendiu catastrofal "îngerul debarcă în realitate"; Prin aer o fanfară de elefanți de fier/ și tu, în patul mic, stingher, acoperindu-ți auzul cu leucoplast/ ești patului rușine și balast". Atmosfera sufocantă a lumii comuniste pătrunde însă întreagă în poem, poate chiar mai percutantă în felul acesta, în care "real" nu e ce se vede, ci se se simte: "Creșteau urechi și rapoarte pe toți pereții// Da
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
percutantă în felul acesta, în care "real" nu e ce se vede, ci se se simte: "Creșteau urechi și rapoarte pe toți pereții// Da da. Intrați. Poftim. V-am spus că sînt singur.../ știți... pentru mine... femeile... desigur să ridicăm patul/ nici nu mai fac gălăgie de-un an, de cînd am vîndut-o/ după dulap?/ E praful. În dosare? Hîrtie de scris. Chiar o folosesc la/ scris poezii. [...]/ Ce femeie? Sertarul e gol - unde ce să ascund? Vă ascult./ Am înțeles
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
argumentată, strălucitoare, stranie, în bătaia reflectoarelor/ vitralii/ intru de fapt oriunde sunt vitralii sub care mă ascund de ce-ar putea să mai fie, să nu mai născocesc/ cădere din cădere." n Daniel Bănulescu, Te voi iubi pân'la sfârșitul patului, Ediția a II-a, revăzută, Ed. Axa, Botoșani, 2002, 97 pag. Horia Gane, Calm, pus deoparte, București, 2002 Irina Mavrodim, Capcana, Le piège, Ed. Curtea Veche, București, 2002, 247 pag. Dan Iancu, Bostonmylove, Ed. Eminescu, 2002
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
miezul paginii, fila plină de litere, de desene, de pete de cafea, foaia, dreptunghiul de hîrtie, "obiectul" creat astfel, îmi cădea cu tronc, mă îndrăgosteam de dînsul. Da, atunci manuscrisul se transforma într-un "corp" iubit. Dormeam cu el în pat! Motanul siamez (Scămoșilă), gelos, de cîte ori doream să acopăr cu grafit o nouă coală albă, se așeza deasupra, torcea fericit că mi-a tras clapa, mi-a suflat, mi-a spulberat amorul Îl păcăleam, retrăgîndu-mă în bucătărioară, mîgzălind cu
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
ce supermarket fac reduceri la bulion?". Și-n loc să-mi răspundă, m-a sărutat. Și-am stat toată noaptea înhumată în pastă de dinți să scap de gustul de cenușă, că-i fumător. Și nici măcar n-am dormit în pat - mi-am pus cearceaful pe mochetă. Iar acum, de dimineață, liftul cu prăjeli! Am luat-o pe scări și nu m-am oprit decât în piața de la capătul metroului. "Allez, profitez - " - strigătul vânzătorilor. Și ploaie, înghesuială, pui prăjit, la cât
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
din lift și mi-am dat seama că n-am fost atentă la miros. Și când l-am văzut pe Koen c-o ceașcă de cacao: "Waarom căutați așa departe, când mi-am construit disco aici?" Koen și-a scos patul din cameră și a construit pe locul gol o baracă din lemn, pe care scrie disco-bar. Dar n-am intrat niciodată, că-i cât o cutie de lift. Cred că înăuntru nu-i loc decât pentru Koen. Și pentru oala
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
căzând. În realitate fusese numai un foșnet, un fâșâit ușor dinspre fereastră, un sunet, un clinchet, poate un ton, resturi ale unui dangăt profund din prima literă a alfabetului. Mă trezisem cu un A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu acea zăpadă numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
care nu erau vizibile cu ochiul liber. În băltoaca de timp se trăia într-o așteptare care treptat devenea chiar scopul vieții. Cei care așteptau cădeau într-o stare visătoare, plăcută - având destul timp să caște, întinzându-și picioarele în pat, cu mâinile frumos împreunate deasupra capului, un mod de o satisfacere interioară. Un timp de marasm filozofic, inventat de mult de oameni, cu mult înainte ca Beckett să aibă plăcerea nebună să scrie "În așteptarea lui Godot". Rakel și Zoltan
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de cât, ambele talere ale balanței: "Despre dublul aspect al suprarealismului, de horcăit al unei culturi agonice, pe patul de moarte, în aceeași măsură în care e fătul și deschizătorul uneia noi, ar trebui să se scrie ( și asta, desigur, nu la noi în România, unde suprarealismul într-o mare măsură a însemnat o cravată nou-nouță, importată gata din
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
scrisese versurile de la "Alge" și publicase, în 1933, foarte puțin cumintele Roman de dragoste. Se va strădui, ca atare, să echilibreze, cât de cât, ambele talere ale balanței: "Despre dublul aspect al suprarealismului, de horcăit al unei culturi agonice, pe patul de moarte, în aceeași măsură în care e fătul și deschizătorul uneia noi, ar trebui să se scrie ( și asta, desigur, nu la noi în România, unde suprarealismul într-o mare măsură a însemnat o cravată nou-nouță, importată gata din
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
în mîini moartea ochii-ți descoperă nisipul se naște în cariere de nisip vîntul îl împrăștie-n dună tu îți ascunzi poema după cuvînt - mîinile moartea-ți adună Vișin Copil mama îmi așternea pentru somn dar numai cînd era sărbătoare patul din lemn de vișin din camera mare (adică în graiul nostru cea mai frumoasă odaie ținută doar pentru oaspeți de seamă) cel acoperit cu poneavă și strujacul cu paie mă trezeam dimineața cu ochii-nroșiți de scrumul viselor colorate de peste
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]