733 matches
-
după toate indiciile, p. 34), trecerea la acțiune prin lecții inconformiste, apoi prin scrisori deschise, difuzate prin Europa liberă și răspândire de manifeste. Urmează amenzi, anchete, destituiri, marginalizare, arestare, ani de teroare. Totul este expus direct, sincer, fără emfază și patetism. Tonul este de modestie reținută și controlată. Doina Cornea nu face nici literatura rezistenței. Mărturisirea sa se vrea doar autentică, exactă și completă. Și mai ales profundă, esențială. O confesiune a unei conștiințe ulcerate și revoltate de abuzuri și mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al lucrării. Luptătoarea nu separă deloc morala de politică (p. 100). Ea este convinsă în același timp că orice sistem de guvernare care nu este întemeiat pe adevăr este destinat eșecului. De unde și revenirea constantă, foarte insistentă, de un rar patetism interiorizat, asupra necesității adevărului și ravagiilor minciunii în politică. Să nu mințim sună constant mesajul său. De ce? Fiindcă minciuna este un factor foarte grav de descompunere socială. Unui guvern care minte neîncetat nu i se poate acorda nici o încredere. Când
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ... martirul ăsta prelungit de pomană ? Dacă acolo o să mă folosesc de libertatea mea cea mai sfântă, aceea de a-mi pune capăt zilelor ? (IV, p. 663). Ionel nu pare impresionat de declarația ei luată în râs cu argumentul că patetismul nu face bine nici măcar în teatru, dar în viață ! (IV, p. 664), însă sinuciderea evocată de autorul elin ca și de cel român rămâne o alternativă plauzibilă. Mai multe detalii din tragedia elină se regăsesc în piesa lui Dumitru Radu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vina pentru faptele lui cu eroismul riscului total (p. 284). Dintre personaje, Electra are o natură exclusiv lirică, căci în pofida agitației, nu iese din ordinea firească : o dată ce împlinește morala curentă, fata nu e o figură tragică, ci de un adânc patetism (p. 287). În schimb, Oreste reprezintă eroul tragic prin excelență, ridicat din curajul întrebării care îl lasă fără niciun suport față în față cu Destinul (p. 289). Din omul mitic prins în determinismul cosmic, victimă pasivă a sorții, Eschil îl
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de omul nou crescut în actul eroic al spiritului (p. 24). Paradoxal, spiritul tragic se refugiază, parcă, în comedia lui Aristofan, căci libertatea duhului născută în lupta tragică se manifestă mai degrabă în râsul slobod al marelui comic decât în patetismul acut al lui Euripide (p. 25). Cel din urmă dramaturg imprimă tragicului pecetea unui pesimism filosofic, în timp ce la Eschil tragicul este mai ales suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și luptă cu el (p. 326). Urmărind să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atitudinii în fața vieții, în ideea aflării adevărului privind rațiunea scurtei existențe pe pământ. Răgazul meu îl foloseam naiv și aproape inutil. N-am fost în stare să constat, precum cei mult mai știutori, că exaltarea, solemnitatea, orgoliul, exuberanța, chiar și patetismul de moment nu se pot transforma, nici transfigura în starea de a ieși din neputință și somnolență, nici vorbă de o modalitate inițiatică înspre dreapta judecată și echilibru. În acest timp mă gândeam că "Dumnezeu s-a născut în exil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
critic specializat și-mi face egală plăcere să mă scald în efluviile lirice ale poeziei, ori să despic în patru firul teoretic al conceptelor critice. Dacă stau și mă gândesc bine, cred că sunt un amestec ciudat de ironie și patetism, de sensibilitate plastică și lirism, de predispoziție teoretizantă și explozie imaginativă. Sau poate că nu sunt decât un om confuz, vorba domnului Cehov. A.B.Din experiența Dumneavoastră, în decursul activității sale, un critic literar are posibilitatea să "desființeze" un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Faceți portretul criticului literar născut în zodia Berbecului, să vedem cum arată. Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatură un spectacol al existenței, alternează ironia cu patetismul, maliția cu melancolia, are sensibilitate filozofică, e tenace, dar are și dese accese de dezabuzare, iubește cărțile ca pe niște ființe vii, este cum zice la zodie mai degrabă talentat decât deștept... Laurențiu Ulici ... Criticul trebuie să-l ajute pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adeziunea față de socialism: "...optimismul meu cu care iau parte la lupta pentru construirea socialismului e o impulsiune adevărată și francă a ființei mele și nu mi-a fost greu să mă apropii de oameni, de vreme ce i-am iubit totdeauna. Teatralitatea, patetismul ce însoțesc cîteodată gesturile mele sînt departe de a fi teatru și poză: ele sînt corelatele sufletului meu avîntat și solemn". În timp ce regimul se străduia prin toate mijloacele să extermine peste un milion de oameni în lagărele și închisorile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oaspeți, exact ca în filmele lui Șușkin. Schimb priviri încurcat-amuzate cu Andrei. Suportăm cu stoicism „concertul”. Întâlnirea de la redacția revistei literare din oraș, situată peste drum de bibliotecă, deși împănată cu „profesioniști ai scrisului”, mă izbește cu același aer de patetism desuet, naiv, de oameni abandonați, defazați, rătăciți la o margine de lume. Este de-a dreptul înduioșător să-i urmărești. Un „eseist” de prin partea locului, aflând că sunt din Moldova, se grăbește să-mi declare, pe un ton de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ceea ce Ferdianand I a spus în acest ceas [...]. Brătianu a cerut cuvântul. Cuvântarea sa a fost o expunere a situației și a motivelor, pentru care se impunea să intrăm în acțiune alături de Aliați, vorbind limpede, concis, convingător, fără emfază, fără patetism. Într-o vâltoare ca aceea a actualului război, în care harta lumii se preface, o țară ca a noastră, o țară cu aspirațiuni naționale, nu poate să rămână neutră până la capăt, fără să-și compromită definitiv întreg viitorul. Prin urmare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
banală“, „perimată“, un vehicul care prezintă interes întâi de toate prin ce transportă. Și adevărul este chiar acesta: i se pot găsi multe defecte prozei lui Benador, incongruență în construcție, lipsă de unitate stilistică, „nesiguranțe de limbaj“ (Pompiliu Cons tantinescu), „patetism“ (E. Lovinescu), toate însă compensate de virtuțile de analist pătrunzător al întortocherilor sufletești și al „crizelor“, și de capacitatea de-a cădea mereu pe o cazuistică din specia spectaculosului interior, dacă o putem numi așa. Astfel fusese aceea din Subiect
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul lor constructiv, prin patetismul convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care fuseseră FătFrumos (15 martie 1904 - 1 februarie 1906) sau Paloda literară (20 ianuarie 1904 - 28 decembrie 1904) , în revista
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
epurarea de care aminteam mai Înainte, algele marine, Îl acumulează În celula lor În concentrație de chiar 40.000 de ori mai mare decât există În jur. El se transmite apoi, concentrându-se chiar, de-a lungul lanțului trofic. Dar patetismul trebuie să se oprească aici, pentru că nu toate organismele unui nivel trofic servesc de hrană altora, ci doar o zecime. Să spunem altfel, doar o zecime dintre ierbivore sunt mâncate de carnivore. Celelalte mor de moarte bună, ori “ajutate” de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
scriu o carte frumoasă pur și simplu, o carte care să te facă să te simți bine, să simți acel gol în stomac cu care te trezești atunci când te îndrăgostești de o fată. Sau ceva de genul ăsta. Să diluăm patetismul, deși el e cât se poate de autentic. Și, oricum, bine administrat, patetismul ăsta poate da rezultate nebănuite, poate deveni chiar cheia textelor tale. Mă bucuram enorm că nu mai aud, că nu mai sunt nevoit să-i aud pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să te simți bine, să simți acel gol în stomac cu care te trezești atunci când te îndrăgostești de o fată. Sau ceva de genul ăsta. Să diluăm patetismul, deși el e cât se poate de autentic. Și, oricum, bine administrat, patetismul ăsta poate da rezultate nebănuite, poate deveni chiar cheia textelor tale. Mă bucuram enorm că nu mai aud, că nu mai sunt nevoit să-i aud pe Ei. O fi mizantropie, spirit de conservare. Proiectasem de mai mult timp o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
asta ar trebui să fie, să încerce să ceară oamenilor să-și reamintească frânturi din acea limbă accesibilă oricui. De fapt, nu oricui, ci tuturor. Câteodată devin patetic, dar nu mi-e rușine. În fond, e problema lumii că denigrează patetismul. Sunt în joc niște sentimente absolut firești și doar dacă ni le reprimăm vom avea probleme. Euforia asta mi-a jucat mereu feste. Am prezentat odată la facultate un referat despre țigani și atunci avusesem dintr-o dată revelația că țiganii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
undițe. Ce facem? Nici o problemă, mi-a spus, a început să bată cu niște fiare prin calorifere și a apărut o vecină cu cafeaua aburindă, alta cu ceva de mâncare. O solidaritate umană formidabilă, încheie R.T. și oftează cu un patetism care paradoxal e destul de sincer. În lumea aia, era scriitorul cineva. Aveai niște avantaje. Nu munceai, bunăoară. Până la urmă, ăsta e adevărul. Îmi povestea odată că, la o petrecere în familie, televizorul mergea alb-negru și moțăit, transmițând niște balet, ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lucrarea cu impecabilă rigoare, dar nu oferă și cărți gata scrise. Autorul are intuiția selecției și alternării episoadelor, terminate fiecare în suspans, ca într-un foileton din care aștepți cu nerăbdare continuarea, știe să releve drama fără a cădea în patetism excesiv și, mai presus de toate, știe să plăsmuiască personaje. Imaginea bunicului foarte bătrân care fură un cartof de sămânță pentru a împărți feliile fripte pe plită cu nepotul la fel de înfometat ca și el, scena cu bunica de o implacabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un înger căzut, a scris cândva un poet. Mai simplu spus, socoteala din gânduri nu mi s-a potrivit cu cea de pe foaie, astfel că, în mai 2004, textul apărut în România literară a derapat uneori, în ciuda intențiilor mele, pe miriștea patetismului. Am evitat laudele de șănțate, e adevărat, dar nu sunt sigur că am reușit să scap cu desăvârșire de apăsările și de convențiile mo mentului aniversar. Cum însă autorul nu e nici pe departe judecătorul cel mai bun al pro
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
așa o înregistram eu - a întregii sale ființe și, desigur, ideologii, i-am spus că i-o dăruiesc, el urmând să decidă pentru cine va bea: pentru Tolstoi, pentru Cehov, pentru Babel, scriitorii mei preferați - ai lui care erau? -, întregul patetism al frazei frângându-se brusc în precizarea mea: „nu am pahar!”. El se întinse pe spate, luă calm sticla, o deșurubă dintr-o privire și trase un gât puternic; apoi mă categorisi nici blajin, nici vehement, fără semn de întrebare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
documentar de o oră și ceva intitulat: Cehoslovacia - un an de încercări mă îmbolnăvi, într-adevăr, din cap până în picioare. Ideea era simplă: prima jumătate dezvăluia complotul pus la cale de Dubček și Smircovsky filmați în mijlocul mulțimilor entuziaste al căror patetism nu tulbura tonul glacial al comentariului. Un fenomen necunoscut se petrecu în organismul meu atunci când, într-o secvență lungă, Smirkovsky - vorbind unui grup de studenți despre libertatea fără de care comunismul nu mai are sens să fie numit comunism - era demascat
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
m-au dat afară din presă (fu rândul meu să-i arăt, din bărbie, colțul tavanului), de un an sunt și eu pe un stat de plată, am toate motivele să-mi țin gura, dar sunt zile când mă răzbește patetismul, „știi ce-i patetismul?” (Vali îmi zâmbi, în sensul de așa și așa) „Nu mai sunt copil, crede-mă... (intrasem într-un presto finale) Patetismul nu-i pentru copii, dar după Cehoslovacia - un an de încercări... (El îmi puse, brusc
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
din presă (fu rândul meu să-i arăt, din bărbie, colțul tavanului), de un an sunt și eu pe un stat de plată, am toate motivele să-mi țin gura, dar sunt zile când mă răzbește patetismul, „știi ce-i patetismul?” (Vali îmi zâmbi, în sensul de așa și așa) „Nu mai sunt copil, crede-mă... (intrasem într-un presto finale) Patetismul nu-i pentru copii, dar după Cehoslovacia - un an de încercări... (El îmi puse, brusc, palma pe gură)... mă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de plată, am toate motivele să-mi țin gura, dar sunt zile când mă răzbește patetismul, „știi ce-i patetismul?” (Vali îmi zâmbi, în sensul de așa și așa) „Nu mai sunt copil, crede-mă... (intrasem într-un presto finale) Patetismul nu-i pentru copii, dar după Cehoslovacia - un an de încercări... (El îmi puse, brusc, palma pe gură)... mă țin cu dinții să nu mai fiu patetic.” - Bine că plecăm poimâine acasă. - Bine că mă duc diseară la Cehov. Cred
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]