634 matches
-
explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune de bunuri, inclusiv de femeie și copii, și pe mentalitatea că aceste relații personale de dependență sunt la fel de naturale, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune de bunuri, inclusiv de femeie și copii, și pe mentalitatea că aceste relații personale de dependență sunt la fel de naturale, de legitime ca însăși viața. Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară și a cetățeniei. 3.1. De la patriarhatul de stat (post)socialist... Statul este un pilon important În procesul de elaborare a politicilor de gen, nu doar prin mecanismele instituționale și birocratice de implementare a politicilor, adică dintr-o perspectivă organizațională, ci privit mai ales dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
adresate femeilor și bărbaților În egală măsură și de câteva politici protective adresate femeilor-mame și familiei, lipsesc strategiile de emancipare, de empowerment, ale femeilor. Femeia socialistă este un proiect care nu are nici o legătură cu acțiunea politică de contestare a patriarhatului și de creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
reprezintă agenda feminismului autohton, ci pe cea a feminismului european, cu problemele specifice ale femeilor vestice, sau a celui din state social-democrate nordice cu un nivel foarte Înalt de dezvoltare (Suedia sau Norvegia). Feminismul autohton contemporan de stat este un „patriarhat de stat”2, „antreprenorul politic” al egalității de gen În țările postsocialiste. Young (2004) consideră că statele se manifestă diferit față de variabila gen, sub forma ordinilor de gen, ce reprezintă interacțiunea dintre puterile statului, definițiile culturale ale genurilor și practicile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de veniturile sigure, dar foarte mici de la stat, de alocații și ajutoare sociale și, nu În ultimul rând, de absența la nivelul statului a unui discurs liberal despre drepturi și autonomie, susținut de o cultură politică adecvată, În vreme ce statele devin „patriarhate publice” (Walby,2004). Tranziția postsocialistă creează noi ordini de gen, față de care femeile dezvoltă atitudini și comportamente politice tributare, În primul rând, caracteristicilor societății socialiste În care le-au dobândit, iar În al doilea rând, faptului că Însuși statul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestei identități comunitare, să-și identifice propria identitate politică - să-și identifice interesele politice și să instituie acțiuni politice de promovare a acestora pe agendele publice și instituționale, să creeze În spațiul public forme ale unei guvernanțe feministe 1. Noile „patriarhate publice” preiau unele „dependențe” ale femeilor din sfera privată (servicii de Îngrijire) sau le anulează pe altele (obligația de a munci, avortul, libertatea sexuală), dar și cu alte costuri; de exemplu, pentru a-și permite să apeleze la serviciile de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un substitut potențial pentru reprezentare. Funcționalitatea societății civile ar trebui să se manifeste, În primul rând, În spațiul discursului public, unde sunt necesare reconfigurări și mobilizări În jurul unor politici ale identității colective și normative (necesare, așa cum am arătat, ieșirii din patriarhatul public și intrării Într-o cultură a guvernanței), și, În al doilea rând, În sfera politicilor publice, unde este necesară atât asigurarea know-how-ului privind parteneriatul și transparența decizională, cât și utilizarea instrumentelor specifice, asigurate de legislația În domeniu: audieri, dezbateri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
afla în declin, departe de a se dezinteresa de ceea ce se petrecea la nord de Dunăre, era acolo prezent mai ales prin mijlocirea bisericii, a cărei organizare în noile principate românești s-a făcut, nu fără unele conflicte, sub egida patriarhatului ecumenic și cu acordul basileus-ului. (Documentele Hurmuzachi XIV (1) 1915 1-4. 3-4 (mai 1359); 19. 43 (mai 1359), apud Valentin Al. Georgescu 41). Totuși, interesul instituțiilor constantinopolitane s-a manifestat - deși foarte atent la titulaturile voievodale (Valentin Al. Georgescu 43
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]