15,863 matches
-
rivalizează cu spiritul ei de pătrundere, cu discernerea rece a mișcărilor pe eșichierul coliziunilor interne. Nu mă pot abține să nu compar. La un pol, ea a intuit devreme încotro bate vîntul și cum prinde cheag complotul care va îngropa patria sub stagnare. Concomitent, alți exponenți ai elitei bucureștene, mai slabi de înger, s-au frecat la ochi fără să poată totuși zări limpede firele malefice. Ba au cochetat chiar cu favorurile baricadei care a uzurpat puterea, tolăniți "dilematici" la răspîntie
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
dat fiind faptul că minoritarii reprezentau 28% din structura totală a populației, România a fost nevoită să accepte un statut al drepturilor minoritarilor. Această a fost condiția expresă, formulată de marile puteri, a recunoașterii revenirii sau venirii noilor provincii la patria mama. Dar Ionel Brătianu, incontestabil făuritorul României Mari, nu se împacă deloc cu aceste condițiuni (de altfel, a refuzat să semneze, de aceea, tratatele de pace, părăsind Conferință, venind, apoi, Vaida-Voevod care le-a semnat în numele țării) și le va
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica soluție de asanare a moravurilor, a ființei în genere, prin lectură: "Nici o zi nu poate trece pentru lucrătorul elvețian fără două-trei ore de
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
cu germană, maghiară, ba chiar și...friulana, sînt toate la cota de interes a cititorului pretențios, de la frumoasele poeme vesperale ale lui Ion Horea și cele ale Ilonei Kun Kriza, la mărturisirile tulburătoare ale lui Franz Hodjak despre noțiunea de patrie (păcat însă că acestea din urmă au apărut, cu jumătate de an înainte, și în ediția română a revistei "Lettre internaționale", vara 1998 - lucru de care redactorii "Arhipelagului" nu par să aibă cunoștință) și de la interviul inedit cu Marin Sorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
Iar ceilalți îl uită. / O, Mamă ! O, Mamă ! (VRF, 53 / De la noua atitudine față de Cuvânt, la Necuvânt TGrp, 282). În poezia de Chișinău a lui Grigore Vieru, Mama se relevă după cum s-a mai spus (supra) drept simbol mesianic al Patriei, al Limbii Române, ori „jertfă” de întemeiere / zidire: Mamă, / Tu ești Patria mea ! / Creștetul Tău / Vârful muntelui / Acoperit de nea. Ochii tăi / Mări albastre. / Palmele tale / Arăturile noastre. / Respirația ta / Nor / Din care curg ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
atitudine față de Cuvânt, la Necuvânt TGrp, 282). În poezia de Chișinău a lui Grigore Vieru, Mama se relevă după cum s-a mai spus (supra) drept simbol mesianic al Patriei, al Limbii Române, ori „jertfă” de întemeiere / zidire: Mamă, / Tu ești Patria mea ! / Creștetul Tău / Vârful muntelui / Acoperit de nea. Ochii tăi / Mări albastre. / Palmele tale / Arăturile noastre. / Respirația ta / Nor / Din care curg ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul / Din degetul tău / Cătare / Prin care ochesc / În vrăjmaș. / Basmaua / Steag, / Zvâcnind
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Acoperit de nea. Ochii tăi / Mări albastre. / Palmele tale / Arăturile noastre. / Respirația ta / Nor / Din care curg ploi / Peste câmp și oraș. / Inelul / Din degetul tău / Cătare / Prin care ochesc / În vrăjmaș. / Basmaua / Steag, / Zvâcnind / Ca inima... / Mamă, / Tu ești Patria mea ! («Mamă, tu ești»); Pe mine / mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole / am cutezat / să ridic o construcție / care să dăinuie veșnic. / Am început lucrul / și le-am chemat la mine / pe toate: / pe
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin domnesc. / și pelinul busuioc sălbatic. // Vine ziua aurindu-mi pâinea. / Vine seara aromindu-mi vinul. Vine mama îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii. / Ploaie să fii. Lumină să fii. Să fii os / de-al fratelui tău / retezat de sabia dușmană. / Brăzdar să fii. / Doină să fii / Ca să
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ăn politică, e esențial. Călătorind an Est, am ănteles că au fost constituite rezerve bănești importante cu care comuniștii pot face multe lucruri..." Patriotismul inculturii Dacă e să ne luăm după ceea ce se dezbate mai cu ănfocare an Parlamentul României, patria e an primejdie din cauza unui manual de istorie. Cand subiectul miroase a prilej de bifare a patriotismului, de circumscripție, apele se ăncurcă și cine nu te aștepți, politic, subsemnează proteste indignate. Când vine momentul deslușirii, ca să folosim și noi un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
de istorie. Cand subiectul miroase a prilej de bifare a patriotismului, de circumscripție, apele se ăncurcă și cine nu te aștepți, politic, subsemnează proteste indignate. Când vine momentul deslușirii, ca să folosim și noi un termen cu iz arhaic, ori că patria nu mai e an aceeași primejdie, ori că parlamentarul român care semnează liste patriotice descoperă că una a semnat și alta trebuie să voteze. Ceea ce nu ănseamnă că stindardul patriotismului după ureche rămâne de izbeliște, chiar dacă, una știa parlamentarul semnatar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului pe care nu-l vedem, dar pe care zace unicul istoric al evreilor din România, omul care, în viață, a fost �o
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
că amploare și trasare a coordonatelor emoționale este debutul românului, în care personajul central parcurge, acompaniat de explicații venite din partea mamei, albumele de familie. O senzație de convivialitate, pește spații și timp, care poate explica atașamentul românilor față de urgisita lor patrie, chiar în cele mai rele timpuri. Mihai Zamfir vădește o asemenea virtuozitate în evocarea rădăcinilor familiale ale propriului personaj, încât nu încape dubiu că adeseori ia în calcul elemente autobiografice. Și bine face, căci astfel răspunde dintr-o perspectivă ficționala
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Constantin Țoiu În fine, să auzim un text nu tocmai vibrant sau respectuos despre revoluția franceză, al cărei Allons-enfants de la patrie ne-a ănfiorat și ne ănfioară atât inimile... Ei bine, inamicul, aici, este unul fără de egal an lume și el se numește Honoré de Balzac. Românul, dedicat lui Théofile Gauthier, ăncepe astfel: "După dezastrele revoluției din Iulie ce a distrus
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
gratitudine față de virtutea artei. La o generozitate elevata, capabilă a-l sustrage pe artist grijilor apăsătoare ale subzistentei. I.P. Culianu scria: "Melancolia e o formă nobilă pe care și-o asumă instinctul (conatus) omului exilat de lume, aspirația sa către patria celesta. E o eliberare a sufletului de corp care favorizează profeția". Că și: "Melancolia corespunde elementului Pămînt, înlesnind vocația filosofica... Saturn îi poate transforma pe subiecții săi în divini sau bestiali, fericiți sau loviți de mizeria cea mai cruntă. Saturnismul
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
garnisească politică, constă an acel discurs an cuvintele lui Decebal, nici mai mult nici mai puțin. Care era sursă istorică de care se folosea fostul președinte cu sceptru? Niște versuri de Coșbuc. Care era sursă lui Coșbuc? Trecutul romanțat al patriei, care oricum nu conta, important era că Decebal ănsusi, prin purtătorul său de cuvânt, G. Coșbuc, dădea certificat de justețe politicii partidului. Recursul la mituri nu i-a prea ajutat lui Ceaușescu, iar toată educația patriotică a noii generații de
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
terminat Secretul crizelor financiare. Era evident pentru amândoi că printr-o insolită coincidență, vehiculam aceleași idei despre societate actuală. La plecare mi-a dat, cu autograf, câteva dintre cărțile sale: romanul „Păienjeniș”, volumele de versuri „Bugeac Străbun” și „Bună dimineața, Patrie!” și o lucrare cu caracter istoric „Negru Vodă Cumanicul”, cu care a uimit lumea istoriografică, datorită rigorii și clarității cu care a prezentat importantul rol jucat de cumani, veniți de pe Nistru începând cu anul 895 e.n, în procesul formării
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era clopotul/ cel care ne ademenea la capătul drumului/ sau corul oaselor risipite și azvârlite/ câinilor prin gunoaie.// Mărșăluiam, mărșăluiam/ fiecare cu ăngerul mortului sau/ plăngăndu-i pe umăr.// Patria se pustiise de noi.// Lumină nu lumină.// Timpul ăntepenise la gură cuvântului" (Recviem). Întretăierile dintre obiect și ființă accentuează și ele decompoziția unui fenomenal care nu mai oferă nici macar certitudinea propriei sale identități: Cu botul pe labe, ca niciodată an
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
privesc degradarea/ - carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!/ Mă mișc printre tăceri și morminte./ Aici - felul an care am ămpietrit și eu/ ăntr-un noiembrie negru, prietene./ Alături - o masă de carne putreda./ Să-ți imaginezi despărțirea de patrie/ când singură dimineață stai an față paginii./ Auzi atunci scrâșnetul/ și mașinăria ăncepe să meargă: poeme/ despre ceea ce aș fi putut deveni/ dacă bâlciul de dincolo de fereastră/ ar fi avut ritmul inimii mele./ Poeme despre prietenii dispăruți sau pierduți./ Poeme
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de patrie, de tradiție și de cultură națională, răspândind ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor lumi diverse - ne învățau luminații marxisti-leninisti, cu sîrg și ipocrizia de rigoare, sînt
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
combătut și brigăzi internaționale de sorginte comunistă: "Cunosc un detașament din Andaluzia care a luptat, pe viață și pe moarte, și unde un batalion a primit denumirea de ăBatalionul lui Stalină. În anii războiului am auzit nu o dată strigîndu-se: ăPentru patrie, pentru Stalin!a"... Dacă nici astăzi nu sînt suficient de bine informat, în 1937 nu aveam știre decît despre unele fapte criminale. Că mulți alții, în sinea mea, căutăm să-l absolv pe Stalin, explicăm lichidările în masă... Zece ani
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
o istorie mincinoasă. Oare va crește brusc PIB-ul dacă vom ascunde copiilor noștri că Mihai Viteazul a fost mai întâi un condotier, un nobil siret, care înțelesese la perfecție legitățile universului feudal în care trăia? "Sidecsii" răspândiți pe harta patriei vor deveni subit eficienți dacă-i vom lega de isprăvile lui Vlad Țepeș? A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
orice responsabilitate. Ești un artizan, un meseriaș al postistoriei, un lucrător care-și câștiga simbria. Mică, evident. A face se opune lui a crede, a iubi, a spera. A face este aproape o corvoadă pentru toți cei care au părăsit patria esențelor din dorința de-a câștiga focurile de artificii ale unei epoci iluzorii și derizorii. Fiindcă suntem invadați de "ultimii oameni", de ființele infantilizate pentru care viața se împarte fatal în două emisfere: muncă și distracție, nu avem altă posibilitate
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
element misterios prin care autorul dar și receptorul simt că nu-și mai aparțin și se împărtășesc din duhul ce singur e în măsură să absoarbă sângele și suferința prin filtrul spiritual al ideii de jertfă. Degeaba orașele și câmpiile patriei sunt înțesate de mutilați și disperați pe care unii refuză să-i vadă iar alții, văzându-i prea mult și-au "unilateralizat" văzul, dacă aceasta îmbelșugata vărsare de sânge nu e atinsă de aripă duhului că măcar un strop din
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
de versatul specialist Aurel Stromfeld, nu lasă loc de îndoială în privința extraordinarei mobilizări, si voințe de sacrificiu ale soldaților romani, conduși de Generalul Prezan, menite să lichideze "focarul de război din Centrul Europei", să salvgardeze nu numai integritatea teritorială a patriei, ci și pacea Continentului. Fapt e ca și la acea dată România se dovedise reazemul Occidentului fie și împotriva republicii bolșevice a lui Kun Béla; iar întregirea României, mult prea temporizata la Paris, a fost "cucerita" în teren prin voința
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
semne ale slăbirii puterii otomane: asediul neizbutit al Vienei și cucerirea Azovului de către Rusia. Drept consecință, el a putut înțelege mai bine decât alți contemporani străini "cursul inexorabil al ădescresteriiă otomane, de care erau legate și aspirațiile către libertate ale patriei sale" (p. XXII). Așa se face că, investit domn al Moldovei în noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir s-a îndreptat curând spre alianță secretă cu Rusia (aprilie 1711), în speranța obținerii autonomiei depline a țării și redobândirii teritoriilor ocupate de turci
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]