827 matches
-
maică universală. Este considerată a fi sufletul viu al arborilor. Ea este ocrotitoarea femeilor însărcinate, deținătoarea artei moșitului și stăpâna destinului. Este reprezentată, de multe ori, ca o femeie frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet este sora zeului Re sau Ra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de lapte". Ea întruchipează forța fizică, intelectul, credința, libertatea spirituală. Este modelul fizic și spiritual al soțiilor tinere și frumoase, al femeilor ce se dăruiau iubirii, de aceea era reprezentată ca fiind înconjurată de Apsaras, nimfele celești. Lakshmi este și patroana femeilor pierdute. Se considera că are mai multe reîncarnări, printre care, Sita, iubita eroului Rama, Radha, soția lui Krishna, luptător împotriva demonilor. Este zeița cu 1000 de nume, ca și Vishnu, soțul ei. Domeniul dragostei îl împarte cu fiul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în postura unui act sexual. Yellamma este zeița invocată pentru atingerea nivelului înțelept al vieții, pentru arta tămăduirii, dar și pentru dăruirea iubirii erotice, pentru sprijinirea și ocrotirea preoteselor iubirii. Sarasvati este zeița energiei creatoare asociate artelor (muzică, dans), este patroana celor 64 de arte printre care și arta iubirii. Ea guvernează și intuitivitatea și învățătura. Este și zeița înțelepciunii, cunoașterii, oratoriei, este mama scripturilor Veda, inventatoarea scrierii sanscrite, ocrotitoarea științei, literaturii și artei. Ca soție a lui Brahma poartă și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Talmudul o etichetează ca fiind spiritul necurățeniei, al sexualității neînfrânate, al desfrânării. Shekimah este o zeitate ebraică cu comportament asemănător lui Ishtar și lui Astharte. Este considerată "Marea Mamă în al cărei pântec s-a zămislit universul" și totodată este patroana creației, sexualității sub toate formele, a morții. Asherah este zeița canaaneană identificată cu Astharte și cu Ishtar. Era venerată într-o dumbravă unde un copac o reprezenta ca pe Arborele Vieții. Este identificată cu norocul, cu destinul. De la numele zeiței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
muncile casnice, altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului Odhinn, zeu suprem, născut din primordialii Borr și Bestla, reprezintă fertilitatea naturii, vegetația, sexualitatea, dragostea pasională. Este ocrotitoarea podoabelor femeiești și patroana magiei. Cultul ei include și prostituția sacră în temple. Este logodnica uriașului Odhr cu care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru recolte bogate. În palatul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
slujirea cu credință și smerenie lui Iisus. Se cunosc multe istorii și legende legate de destinul ei, unele sunt apropiate, altele contrare Sfintei Scripturi. Numeroși artiști-literați, muzicieni, plasticieni au fost inspirați de destinul ei, în general fiind recunoscut acela de patroană a păcătoșilor care au nevoie de milă, înțelegere, iubire și care se pot vindeca prin lacrimi de căință. În numeroase scrieri despre Maria Magdalena s-au brodat istorii și legende, unele sunt în concordanță cu evangheliile canonice, altele sunt inspirate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căutau copile de cinci-șapte ani, de regulă din familii modeste dispuse să-și ofere fetele pentru o viață respectabilă sigură, selecția făcându-se pe criterii estetice și psihologice riguroase. Odată selectate, fetele erau aduse în ceainării ochaya / okasan conduse de patroane ce se ocupau de educația fetelor. Învățau de timpuriu să meargă elegant, să salute, să vorbească, să-și poarte hainele, să întrețină o conversație. Toate gesturile: să deschidă, să închidă ușa, să țină o ceașcă în mână, să poarte evantaiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conduitele de femei de societate, de femei ale artelor. Intrau apoi în lumea gheișelor, schimbând gulerul roșu cu cel alb. Pragul maturizării sexuale era trecut prin ritualul deflorării misuage act licitat și adjudecat la prețuri foarte mari, 7-8000 de yeni. Patroana ceainăriei, a casei de gheișe sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu clienți sau le stabileau aparițiile la întâlniri oficiale, de afaceri, banchete. Frumoase, fermecătoare, seducătoare, misterioase, gheișele creau clienților atmosfera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fie geloase pe gheișe. Gheișele nu se confundau cu curtezanele care trăiau exclusiv din relațiile intime cu bărbații și cu atât mai mult cu prostituatele de rând care își vindeau trupul pe sume derizorii pentru a trăi, deși la solicitatea patroanei sau a protectorului danna nu refuzau relațiile de intimitate cu clienții. Curtezanele tayu erau profesioniste ale sexului, cultivate, frumoase, tinere. Ele se mențineau în anturajul aristocraților ca dansatoare și cântărețe. Dintre ele se recrutau dansatoarele odoriko, unele ajungeau să se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
democrată, pentru scurt timp. Înfruntarea forțelor democrate gomindaniste cu forțele comuniste conduse de Mao Zedong s-a încheiat cu instaurarea republicii socialiste și a regimului Mao Zedong. Sadayakko (1872-1946) Tatăl falimentar și-a salvat (în concepția lui) fiica, vânzând-o patroanei unei ceainării în care s-a format ca gheișă. Inteligența, farmecul și puterea de seducție ale tinerei Sadayakko au adus-o în atenția unui protector danna care o întreținea, îi plătea spectacolele, îi achita facturile, cu promisiunea c-o va
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copeici, acesta era prețul femeilor care prestau servicii sexuale oricărui gen de client. În toate bordelurile era mizerie, pereții erau scorojiți, paturile, murdare, cearceafurile, zdrențuite. Femeile, mereu obosite, dezamăgite, aveau chipurile pline de zgârieturi sau învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul Bunei Vestiri, atunci existența lor era marcată de felinarele roși. Ordinea era stabilită de patroane, ajutate de chelărese econoame, era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul Bunei Vestiri, atunci existența lor era marcată de felinarele roși. Ordinea era stabilită de patroane, ajutate de chelărese econoame, era vegheată de portari și de polițiști. Cine sunt clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă, părinți de familie, bărboși, venerabili stâlpi ai societății cu ochelari de aur, tineri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de făpturi prostite, leneșe, isterice și sterpe... Femeile aveau față de clienți o indiferență amestecată cu dezgust și ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zurbagioaica este o pătimașă jucătoare de cărți; este blajină, bună și împăciuitoare și sare mereu să aplaneze conflictele dintre femei. Tamara este frumușică, agreabilă, blândă; fusese călugăriță, de aceea păstrase ceva din sfiala pustnicelor. Vorbește germana și franceza, de aceea patroana îi purta respect. Ca să-și alunge urâtul, brodează și din banii câștigați cumpără parfumuri, materiale pentru brodat și își întreține amantul. Katka este placidă, este cea mai dolofană. Sonka zisă cobilița era o evreică oacheșă și urâțică iar amantul ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gratificat-o pentru serviciile sexuale cu o rublă, cu un tânăr care a abandonat-o într-un hotel, cu un alt bătrân care i-a aruncat în silă 50 de copeici. Disperată, s-a întors în stabiliment, rugând-o pe patroana Emma Eduardova s-o reprimească. La înmormântarea Jeniei, tânărul Soloviov, sincer îndrăgostit, a venit s-o ceară în căsătorie pe Liubka dar ea, speriată că va fi iar mințită, l-a alungat, jignindu-l. A venit vremea în care s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o noapte de dragoste cu o adolescentă fecioară, s-a onorat cu o noapte libertină. (Un asemenea dar și-a făcut și Ninon de Lenclos care la 80 de ani a răspuns iubirii unui tânăr abate iezuit). Prin Rosa Cabarcas, patroana unui bordel, jurnalistul vârstnic a cunoscut-o pe Delgadina. Și-a rezervat plăcerea de a o privi adormită, goală și neajutorată. S-a așezat s-o contemple pe marginea patului, subjugat de vraja celor cinci simțuri... i-a vegheat somnul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Paul Déroulède (1846-1914), combatant învins în 1870 care, în 1872, va publica Cîntecul soldatului. Proclamînd în gura mare datoria imperioasă de a recuceri provinciile din est furate de Germania, această culegere poetico-cocardieră dezvoltă o mistică a armatei "armata este marea patroană care ne botează pe toți ca francezi"280 erijată în postura de ferment al naționalității. Chiar dacă după 1879 va urma o traiectorie facțioasă, va face campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orgiastice și extatice. Cum subliniază, pe bună dreptate, Francis Vian: "Ar fi o greșeală să conchidem, după puținătatea lăcașurilor, că religia deținea un loc minor în locuințele princiare, în fapt, palatul este sacru în totalitatea sa, căci el este reședința patroanei divine și a regelui-preot care servește drept intermediar între ea și oameni. Suprafețele de dans, înconjurate de gradene, curțile interioare în care se ridică altare, magazinele înseși, sunt locuri religioase. Tronul era un obiect de venerație, cum o demonstrează grifonii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
i ale canaaneenilor Zeițe-Mamă2, pentru că este exaltată ca "regină a țării, regină a Pământului și a Cerului, protectoare a regilor și reginelor țării Hatti" etc. Probabil că "solarizarea" reprezintă un act de omagiu, efectuat când zeița din Arinna a devenit patroana regatului hittit. Ideograma babiloniană "Iștar" era utilizată pentru a desemna numeroasele zeițe locale, cărora li se ignoră numele anatoliene. Numele hurrit era Șanșka. Dar trebuie ținut seamă de faptul că Iștar babiloniană, zeiță a dragostei și a războiului, era cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau doar numele ei. Ei au fost probabil foarte impresionați de puterea și maiestatea Stăpânei din Argos, și au ridicat-o la rangul de soție a principalului lor zeu26. Acesta este poate motivul pentru care Hera a devenit simbolul și patroana instituției căsătoriei. Infidelitățile nenumărate ale lui Zeus i-au stârnit gelozia și au provocat certuri îndelung povestite de către poeți și mitografi. Zeus se comportă cu Hera așa cum niciodată un șef ahean n-ar fi îndrăznit să se poarte față de 23
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vastă structură de către geniul religios grec. Arhaica Doamnă a Munților și Stăpână a Sălbăticiunilor din preistoria mediteraneană a asimilat foarte devreme atributele și prestigiile Zeițelor Mame, dar fără a pierde prin aceasta trăsăturile ei cele mai arhaice și mai specifice: patroană atât a vânătorilor cât și a fiarelor sălbatice, și a tinerelor fete. După Homer, profilul ei începe să se precizeze: Artemis guvernează sacralitatea vieții sălbatice care cunoaște fertilitatea și maternitatea, dar nu și dragostea și căsătoria. Ea a păstrat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
736). În Odiseea (XIII, 297) zeița îi spune lui Ulise: "Eu între zei pe lume sunt vestită prin agerimea minții (metis'} și prin iscusința mea", într-adevăr, metis, inteligența practică, este atributul ei cel mai caracteristic. Atena nu e numai patroana meșteșugurilor feminine prin excelență, cum ar fi torsul și țesutul. Ea este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare a tuturor meșteșugarilor specializați. Fierarul învață de la Atena să făurească brăzdarul plugului și olarii o invocă: "Vino la noi, Atena, ține-ți
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
morții, instituțiilor sociale etc. Atena revelă caracterul "sacru", sau originea "divină", a anumitor meserii și vocații implicând inteligență, abilitate tehnică, invenție practică, dar și autostăpânire de sine, seninătate în încercări, încredere în coerența și deci inteligibilitatea lumii. Se înțelege de ce patroana acestei metis va deveni, în vremea filosofilor, simbolul științei divine și al înțelepciunii umane. Afrodita reprezintă o creație nu mai puțin remarcabilă a geniului grec, deși se situează la un nivel cu totul deosebit. Zeița este cu siguranță de origine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]