4,254 matches
-
de activitate, să zicem, mineritul, toți salariații sunt angajați în acele condiții stabilite în general pentru minerit, la care se pot adăuga particularitățile firmei - dar, din nou, condițiile sunt similare pentru toți angajații. Or, propunând desființarea contractelor colective de muncă, patronatul propune desființarea oricăror similarități și angajarea salariaților prin negociere directă a condițiilor de muncă, de salarizare etc. Teoretic, pasul istoric făcut înapoi în timp conduce către perioada în care nu existau nici măcar bresele meșteșugărești, ele fiind o realitate definitorie a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a principiilor teoretice ale economiei de piață la piața muncii, ceea ce în Occidentul dezvoltat fie nu s-a întâmplat niciodată, fie doar în perioada incipientă a elaborării noii forme de organizare a producției și distribuției în societate (Engles, 1953). Propunerea patronatului din România, fie el autohton sau străin, nu respectă, desigur, nici unul dintre „standardele europene” măsurate prin realitățile existente în țările membre ale Uniunii Europene, dar nu contrazice „standardele ideologice” ale Uniunii Europene, în interiorul căreia se desfășoară o vastă dezbatere și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
va lucra, în principiu, pe toată durata funcționării firmei la care s-a angajat. Locul său de muncă este la fel de stabil pe cât este de stabilă firma la care lucrează, salariatul asumându-și, în această privință, riscuri comparabile cu cele ale patronatului, cu diferența, notabilă, că nu el le gestionează. Dar are o responsabilitate proporțională în raport cu ele prin cantitatea și calitatea muncii pe care o prestează. Tocmai pe această bază a participării la riscuri se întemeiază ceea ce numește „cultura corporațiilor”, noțiune pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un argument mai convingător în disputa internă din lumea occidentală decât orice demonstrație teoretică. Așa se face că, în vreme ce propunerea excesivă a sindicatelor este susținută politic de sindicate europene și de partide politice socialiste sau social-democrate, propunerea - la fel de excesivă - a patronatului român este susținută de experții FMI. În final însă, noile relații de muncă din România vor fi modelate mai puțin după modelul celor europene sau din alte țări dezvoltate ale lumii, cât în funcție de raporturile de putere dintre sindicate și patronat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
patronatului român este susținută de experții FMI. În final însă, noile relații de muncă din România vor fi modelate mai puțin după modelul celor europene sau din alte țări dezvoltate ale lumii, cât în funcție de raporturile de putere dintre sindicate și patronat, dintre capital și muncă și, nu în ultimul rând, de conjunctura politică românească. Ele vor fi, în final, rezultatul unei noi tranziții spontane. Exemplul relațiilor de muncă este important, căci modul de configurare a acestora este esențial într-o societate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomuniste, inclusiv tezele superiorității economico-manageriale a sectorului privat în raport cu cel public, a necesității transferului de resurse publice către sectorul privat prin privatizare și prin intermediul reformelor „dureroase” (orice reformă „dureroasă” are ca rezultat final o realocare a resurselor dinspre salariați spre patronat) etc. În condiții, existenței unei comunități academice neutre în raport cu o ideologie, și dispusă să susțină abordarea științifică a realității, o ideologie care nu se adaptează la rezultatele științei are puține șanse de a supraviețui ca atare și, ca urmare a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și al marilor întreprinderi ale economiei rămase socialiste, de la bănci și societăți de asigurări până la regiile autonome. În asemenea condiții, conținutul publicațiilor depindea mai puțin de cerințele pieței cititorilor, cât de cerințele celor care îi asigurau grosul veniturilor - adică de patronat și de principalii cumpărători de publicitate. După mai bine de un deceniu de tranziție, piața mass-media scrisă românească era dominată de două mari grupuri media europene, în vreme ce piața media audio-video, de alte două. Singurul grup de media care rezista concurenței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se constituie în mari rețele. O parte din această incapacitate trebuie pusă pe seama deficiențelor manageriale ce caracterizează mica burghezie românească. O altă parte se datorează pur și simplu lipsei unei viziuni de tip capitalist, orientată nu atât spre creșterea câștigurilor patronatului, cât spre creșterea pe piață a companiei. Un rol esențial l-a avut aici politica. Există o diferență fundamentală între atitudinea referitoare la putere a marelui capital și atitudinea referitoare la putere a micii burghezii, cel puțin a micii burghezii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
desfacere mass-media au fost transformate, dintr-o pluralitate de mici întreprinderi, într-o pluralitate de rețele de desfacere, iar marele capital își continuă ofensiva. Reacția micii burghezii postcomuniste a fost, de asemenea, de natură politică, ea acuzând deopotrivă politicienii și patronatele pentru înăbușirea libertății de expresie a jurnaliștilor. Conflictul a luat proporții internaționale mai ales datorită formulării politice care i-a fost asociată. În forma unei probleme a libertății mass-media în România, a devenit o componentă a evaluării postcomunismului românesc în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mass-media în România, a devenit o componentă a evaluării postcomunismului românesc în documentele oficiale ale Departamentului de Stat (State Departament, 2004) și ale Uniunii Europene (Commission of the European Union, 2004). În realitate, el s-a purtat mai ales între patronatul străin al publicațiilor (care, în căutare de profit, era dornic să adapteze conținutul acestora la cererea publicului) și jurnaliștii autohtoni, dornici să mențină o politică editorială independentă de succesul economic și financiar al publicației. Câtă vreme cotidienele s-au aflat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice ale micii burghezii. Protestul acesteia s-a mutat în străinătate. În 2004, ziariștii de la cotidianul România liberă organizează un protest de stradă în Germania, în fața sediului corporației care era proprietarul ziarului, cu sprijinul unor sindicate internaționale. În final însă, patronatul își impune punctul de vedere și publicistica românească traversează o perioadă de transformări semnificative. Alte două procese au contribuit în proporție însemnată la restructurarea micii burghezii socialiste și la nașterea unei noi mici burghezii, proprie postcomunismului: separarea tot mai profundă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale S.A.D.R. au întreprins numeroase demersuri în vederea reflectării în textele legislative (îndeosebi în Legea Teatrelor) a intereselor membrilor săi. Multă vreme a fost promovată ideea creării unui „teatru mobil” patronat de societate și chiar a unui Teatru SADR, dar proiectul nu a putut fi realizat. Deosebit de intensă a fost însă activitatea în plan extern. După aderarea asociației la Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori, înființată la Paris în
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
mai multe paliere: cadrul de sprijin comunitar (coordonatorul la nivel național) va fi Ministerul Finanțelor Publice, iar la nivelurile următoare autorități de management, organisme intermediare, agenții de implementare și posibili beneficiari (pot cuprinde agențiile de dezvoltare regională, ONG-uri, universități, patronate, sindicate, companii etc.). În cadrul celui de-al doilea palier ar putea fi implicate și alte instituții, în funcție de necesitățile la nivel local. Echivalentul fondurilor structurale care se acordă regiunilor din cadrul UE pentru țările candidate sunt fondurile structurale de preaderare. Aceste două
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe care CASPIS îl îndeplinește, opțiunile strategice în funcție de care și-a stabilit atât obiectivele, cât și planul de lucru sunt următoarele: coordonarea efortului guvernamental, utilizând ca instrument, în primul rând, Planul Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale; implicarea partenerilor sociali (patronat, sindicate, autorități centrale și locale, organizații nonguvernamentale), dar și a reprezentanților organizațiilor internaționale din România (Uniunea Europeană, Banca Mondială, PNUD, UNICEF, DFID etc.); utilizarea cunoștințelor științifice în procesul de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale prin elaborarea de studii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
CASPIS a fost Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor internaționale: Delegația Comisiei Europene, Banca Mondială, PNUD, specialiști din programul DFID. Planul astfel conturat a fost discutat în cadrul CASPIS, pentru avizare. Forma finală a Planului a fost adoptată de Guvern ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu înscenările staliniste împotriva pedologiei, „demascată” ca „pseudoștiință” în 1936. În România, secretele „afacerii MT” au fost dezvăluite, nu în întregime, imediat după explozia din decembrie 1989. Două instituții separate se ocupau de studiul și formarea individului: Institutul de Psihologie, patronat de Academie, și Institutul de științe Pedagogice, dirijat de Ministerul Educației și Învățământului. Pentru început, au fost disponibilizați unii cercetători din cele două institute, invocându-se dificultățile financiare. Apoi cele două institute au fost reunite într-unul singur, cu o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precoce, ca și aptitudinea sa de catalizator și de ferment cultural, aflat într-o continuă ebuliție intelectuală. Ca student, se numără printre animatorii Cercului de literatură universală al profesorului Edgar Papu. Ulterior devine membru al Cercului de poetică și stilistică patronat de Tudor Vianu. Debutează în 1962, cu un studiu despre metaforă, în „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”. Publică numeroase eseuri, în special în „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „România literară”, paralel cu mai multe contribuții în „Studii și cercetări
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
spori controlul asupra muncitorilor (Form, 1980). Pe aceeași linie, analizând condițiile schimbării tehnologiei în industria metalurgică occidentală de la sfârșitul secolului trecut, Kenneth Stone argumentează că justificarea ei nu trebuie căutată în logica creșterii eficienței, ci în cea a luptei dintre patronat și muncitori. Vechea organizare a muncii presupunea muncitori cu o înaltă calificare profesională care, chiar prin acest fapt, aveau o poziție puternică înnegocierile cu patronatul. Noul sistem de organizare tehnologică, introdus imediat după o perioadă de mari confruntări între muncitori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
justificarea ei nu trebuie căutată în logica creșterii eficienței, ci în cea a luptei dintre patronat și muncitori. Vechea organizare a muncii presupunea muncitori cu o înaltă calificare profesională care, chiar prin acest fapt, aveau o poziție puternică înnegocierile cu patronatul. Noul sistem de organizare tehnologică, introdus imediat după o perioadă de mari confruntări între muncitori și patronat, înlocuia muncitorii înalt calificați cu o masă de muncitori slab pregătiți sau necalificați, ușorsubstituibili, a căror putere politică era mai redusă din această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncitori. Vechea organizare a muncii presupunea muncitori cu o înaltă calificare profesională care, chiar prin acest fapt, aveau o poziție puternică înnegocierile cu patronatul. Noul sistem de organizare tehnologică, introdus imediat după o perioadă de mari confruntări între muncitori și patronat, înlocuia muncitorii înalt calificați cu o masă de muncitori slab pregătiți sau necalificați, ușorsubstituibili, a căror putere politică era mai redusă din această cauză (Form, 1980). Specialiștii care promovează o reorganizare a procesului productiv pe principiile muncii îmbogățite sugerează, implicit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
știința spre grupurile care dețin puterea, transformându-i pe specialiști - ca să utilizez o expresie cam dură, dar nu lipsită de un oarecare adevăr a unui sociolog american radical - în „lachei” ai puterii (Nicolaus, 1969). Clienții sunt marile întreprinderi (de regulă, patronatul și doar în mod excepțional muncitorii), instituțiile guvernamentale, partidele și chiar candidații politici, într-un cuvânt, cei care pot să comande știința într-un fel sau altul. După cum se poate vedea, modelul client/consultant are drept consecință faptul că intervenția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care sunt antrenate mai multe grupuri sociale (muncitori și patroni în sistemul capitalist), grupuri socioprofesionale. Cine comandă știința? Ale cui interese urmează a fi promovate cu sprijinul specialistului? În marea majoritate a cazurilor, comanda este făcută de conducerea întreprinderii, în numele patronatului, iar obiectivul urmărit este creșterea productivității, a eficienței, a competitivității. Este însă problematic (oricum, nu poate fi luat automat ca dat) că interesele muncitorilor coincid în mod absolut cu cele ale patronilor în ceea ce privește creșterea eficienței. Și chiar dacă din acest punct
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemului capitalist- așa cum apar ele dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de organizare socială. Discuții aprinse au loc, de exemplu, în legătură cu angajarea sociologiei industriale occidentale. Aceasta este adesea acuzată că exprimă punctul de vedere al patronatului. Pentru a ilustra aceste controverse, să recurgem la un exemplu recent: discuțiile care au loc în Suedia în legătură cu sociologia industrială și utilizarea ei socială. Idealul neutralității și al colaborării sociologului cu toate părțile interesate (patronat și muncitori) s-a dovedit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimă punctul de vedere al patronatului. Pentru a ilustra aceste controverse, să recurgem la un exemplu recent: discuțiile care au loc în Suedia în legătură cu sociologia industrială și utilizarea ei socială. Idealul neutralității și al colaborării sociologului cu toate părțile interesate (patronat și muncitori) s-a dovedit a nu fi, în acest caz, atât de neproblematic, pe cât părea (Ehn și Sandberg, 1979). De cele mai multe ori, proiectele sociologice din sfera industrială, remarcă specialiștii suedezi, sunt inițiate de patronat. De abia într-o fază
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologului cu toate părțile interesate (patronat și muncitori) s-a dovedit a nu fi, în acest caz, atât de neproblematic, pe cât părea (Ehn și Sandberg, 1979). De cele mai multe ori, proiectele sociologice din sfera industrială, remarcă specialiștii suedezi, sunt inițiate de patronat. De abia într-o fază ulterioară, atunci când proiectul este deja cristalizat, când s-au acumulat și structurat o mulțime de cunoștințe și dateempirice, este solicitat și sindicatul pentru a se pronunța în numele muncitorilor. Desigur, sindicatul are posibilitatea să accepte sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]