1,787 matches
-
Thoma Ionescu, Danielopolu, Charles Mayo. În 1925, Charles Mayo menționează efectuarea unei simpatectomii cervicale în urmă cu 12 ani, la un bolnav cu angină pectorală la care obținuse dispariția durerilor. Prima operație de întrerupere a căilor nervoase în tratamentul anginei pectorale (simpatectomie cervico-toracică stângă) a fost efectuata de Thoma Ionescu la 2 aprilie 1916, Ia un bolnav de 28 de ani cu aortită luetică și angină. Efectuarea operației și pe partea dreaptă a fost refuzată de bolnavul satisfăcut de rezultatul primei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
4 ani bolnavul remarcă dispariția durerii anginoase si reluarea capacității de a efectua eforturi. Thoma Ionescu a publicat, în 1920, la Academia Franceză de Medicină rezultatele sale. Franck sugerase în 1889, întreruperea căilor nervoase prin simpatectomie cervico-toracică, pentru tratamentul anginei pectorale. Arnulf în 1939 a descris denervarea cardiacă prin rezecția plexului periaortic în tratamentul anginei pectorale severe. Tehnicile menționate mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Ionescu a publicat, în 1920, la Academia Franceză de Medicină rezultatele sale. Franck sugerase în 1889, întreruperea căilor nervoase prin simpatectomie cervico-toracică, pentru tratamentul anginei pectorale. Arnulf în 1939 a descris denervarea cardiacă prin rezecția plexului periaortic în tratamentul anginei pectorale severe. Tehnicile menționate mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mai sus au fost temerare începuturi, dar nu au dobândit acceptare clinică largă și au fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de aderențe (cu mușchi pectoral mare, pudraj epicardic - Thompson, cu epiploon - O’Shaughnessy). Ligatura arterelor mamare interne și ligatura sinusului coronar au urmărit același scop. Aceste tehnici au fost aplicate clinic sporadic și au doar o valoare istorică, în absența unor dovezi privind creșterea debitului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit disponibilă, ca metodă neinvazivă, angiografia CT cu substanță de contrast, neavând încă precizia coronaro-angiografiei invazive. Evaluarea anatomică a arterelor coronare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
măsuri complexe ce vizează factorii de risc cunoscuți, completează și consolidează rezultatele procedeelor de revascularizare miocardică. Tehnicile moderne derevascularizare miocardică prin chirurgie coronariană îmbunătățesc fluxul sanguin în vasele coronare epicardice, previn dezvoltarea ischemiei miocardice și realizează dispariția simptomelor de angină pectorală. Concomitent se speră la prelungirea duratei de viață și îmbunătățirea calității acesteia [11]. Tratamentul chirurgical actual a dobândit un loc bine definit în arsenalul terapeutic medico-chirurgical al cardiopatiei coronariene. Acesta reprezintă o etapă de tratament, care necesită indicație corectă ca
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de calitate - se bazează pe: - starea clinică a pacientului incluzând starea funcțională, - anatomia vaselor coronare evidențiată de angiografie, rezultatele studiilor neinvazive de perfuzie miocaridcă și funcție [5]. Starea funcțională poate fi evaluată pornind de la aplicarea clasificării de severitate a anginei pectorale elaborată de Societatea Cardiovasculară Canadiană (reproductibilitate 73%). De notat slaba corelație între severitatea simptomelor și magnitudinea ischemiei - „ischemia silențioasă” la diabetici. Electrocardiograma poate oferi indicii asupra încărcării ischemice în condiții de repaus, dar mai ales sub testare de stres. Ecografia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
teritoriului miocardic afectat. Un defect ireversibil - lipsa fixării de izotop într-o arie miocardică - indică cicatrice neviabilă. Imagistica ecocardiografică la efort sau stres farmacologic se apropie de acuratețea studiilor de cardioologie nucleară (sensibilitate și specificitate de 85%) [5]. Clasificarea anginei pectorale după Societatea Cardiovasculară Canadiană este următoarea [5]: Clasa 0 = fără angină, 1 = angină numai la efort intens și susținut, 2 = angină cu mers rapid la nivel sau urcat scări (limitare ușoară a activității normale), 3 = angină la mers în ritm
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
este, în general, considerată prezentă în leziunea bivasculară. În toate discuțiile curente ale indicațiilor BAC beneficiul potențial și avantajele care se pot obține prin angioplastie, trebuie cîntărite în comparație cu cele posibil de obținut prin BAC. Alte formulări de indicații sunt : - Angină pectorală refractară sau instabilă - Angină cu obstrucție de trunchi comun stâng („left main” - LM) sau obstrucție de 3 artere coronare importante cu funcție VS deprimată - Obstrucție proximală de arteră descendentă anterioară. Indicații în prezența insuficienței cardiace Rezultatele obținute la bolnavii operați
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un anevrism localizat, teritoriu restrâns, - funcția ventriculară stângă este normală (contractilitate - cinetică ventriculară, volume ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența simptomelor (angină, insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Dimensiune: mici, moderate, mari - extinse, gigante, - Număr: unice, multiple - Structură: adevărate, false (pseudo-anevrisme) - Momentul apariției: precoce postinfarct, mediu, tardiv - Cinetică: diskinetice - perete subțire, aki-netice - perete gros. Indicații de operație Un anevrism VS important ca dimensiune, la un bolnav simptomatic (angină pectorală, semne de disfuncție VS, insuficiență cardiacă) are indicație chirurgicală. În prezența insuficienței cardiace, indicația de operație este mai rezervată deși poate fi salvatoare. Riscul operator în acest ultim caz este major. Când anevrismul VS este mic sau moderat, acesta nu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
crește odată cu disfuncția ventriculară, prezența asociațiilor morbide și lipsa de experiență chirurgicală. Eficiența și riscurile chirurgiei coronariene depind și de experiența instituției chirurgicale. 3. Eficiența BAC constă în creșterea longevității, scăderea simptomelor de angina și îmbunătățirea toleranței de efort. Angină pectorală dispare sau este redusă evident la 85 % din bolnavi după revascularizare completă. De obicei, aceasta este asociată cu permeabilitatea grefei și restabilirea fluxului sanguin. 4. Venele safene autologe au reprezentat principalul conduct utilizat în chirurgia coronariană. Studiul permeabilității în timp
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai diminuate decât de obicei, cu alte caractere decât cele ale crizelor obișnuite și care poate fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
strivire, constricție, apăsare, rar arsură, tăietură de cuțit etc.; 4. este de intensitate foarte mare, frecvent de nesuportat; uneori are intensitate medie, alteori este absentă sau dominată de alte simptome; 5. durata este net prelungită față de o criză de angină pectorală putând fi de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică, anevrism
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în momentul externării. În continuare se prezintă algoritmul pentru cateterism și revascularizare al pacienților cu IMA; 3. se evaluează fracția de ejecție a VS (eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul din următoarele trei criterii: 1. apare în repaus sau exerciții fizice minime și, de obicei, durează mai mult de 20 de minute dacă nu este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dacă nu este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]