1,011 matches
-
Dinu Flămând În istoria poeziei mondiale recente, brazilianul Vinícius de Moraes (1913-1980) merită, probabil, gloriosul titlu, câtuși de puțin peiorativ, de poet al femeilor. Le-a iubit și le-a cântat cu o pasiune amazoniană, mobilizând pentru elogierea lor amplele mișcări de ritmuri și imagine, atât de specifice modernimsului sud american, dar și inventând din interiorul acestei confesiuni un swing
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
mai... balzaciene), - motivată astfel de apologeticul Ion Barbu: "Cu toată fața lor pământească, cei trei Crai sunt, numai în al doilea rând, oameni, dar, în primul: axe universale."9 Cu adaosul aceluiași Ion Barbu, provenind, însă, dintr-un alt context (peiorativ, de astă dată), că o "plasmă" fără nicio imanență, o "haină" a unei Idei, e/poate fi "... o mantie șceț nu aderă, ci flutură pe axă ca un corp astral."10 IV e lâng|, deci, vocația ruinurilor înseși, o nostalgie
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
a , r ă z ba t e r e a (cu orice preț) și, in extremis, p a r v e n i r e a însăși. (Am în vedere, bineînțeles, numai conotațiile morale ale acestor termeni neutrali, - valorizabili, însă, peiorativ sau nu, conform poziției și mentalității fiecărui grup sociolingvistic.) La origine, ar fi un *bhergh "înalt" (cf. bher "a înălța", ca și "a scoate în relief, în evidență", - sau bher "a domina, a se distinge"); de unde, între altele, sanscritul brdo
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
oficiale ori școlare. Alecsandri, în schimb, este un poet ocazional prin excelență. Cel mai mare poet ocazional din istoria literaturii noastre. G. Călinescu pune drept subtitlu la capitolul din Istoria sa "poetul oficial". E același lucru, doar cu o nuanță peiorativă mai accentuată. Astăzi, poezia ocazională, ca și cea oficială, nu se mai bucură de prețuire. Din contra: i se asociază o conotație negativă. Acest fapt nu se datorează slăbirii sentimentelor patriotice ale poeților, cum par să gîndească unii, regretînd în
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
cred că e cel mai frumos loc unde am cântat vreodată. Parc-aș fi în Grecia, dar și în Franța. Arcul de Triumf seamănă frapant cu cel de la Paris." Mă întreabă apoi dacă în România cuvântul "țigan" are un sens peiorativ: apare de vreo zece ori în cântecele sale și n-ar vrea să jignească pe nimeni. Îl asigur că nu. Invoc mai multe titluri de romanțe și cărți (între care și Cânticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu.) Îmi cere
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
titrat " ' Doar în horn': un colind antisemit a stârnit tumult în România". În timpul unei transmisiuni a postului public TVR 3, "un cor cântă un colind care glorifica în mod indirect Holocaustul. Cântecul, care rimează și folosește cuvântul 'jidovi', un termen peiorativ pentru evrei, include versurile 'numai la corlan, la fum, acolo-i jidovul bun'". Publicația notează că ministrul de Externe, Titus Corlățean, a condamnat dur incidentul de la TVR 3. Totodată, Der Spiegel scrie că se pregătește schimbarea conducerii TVR, după ce Parlamentul a
Der Spiegel: Un colind anti-semit a stârnit tumult în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55987_a_57312]
-
asupra femeii e una utilitară și minimalizatoare. Sunt mai multe dovezi cantitative ale reprezentării preponderent negative a femeii în argou: termenii injurioși generici care le vizează pe femei sunt mult mai numeroși decât cei destinați bărbaților, iar multe dintre desemnările peiorative masculine ridiculizează efeminarea și homosexualitatea pasivă. Un articol de pionierat în explorarea acestui domeniu în argoul românesc — „Noțiunea «femeie stricată» și terminologia animală" — îi aparține lui Gavril Istrate și a apărut în urmă cu mai bine de jumătate de secol
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
Philippide"(Iași, XI-XII, 1944-1945). Materialul adunat de G. Istrate — armăsăroaică, cățea, gudă, haită, hăitușcă, iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
In Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (2003), bufă este (1) „amantă, iubită", dar și (2) „femeie de moravuri ușoare". Cu siguranță, diferențele nu sunt nete și țin de context: ar fi mai corect să spunem că orice termen peiorativ care vizează, în mod tipic, aspectul fizic al unei femei poate glisa și asupra domeniului moral, iar orice termen care apare cu sensul „prostituată" este utilizabil, cu intenție depreciativă, pentru „femeie ușuratică", pentru partenera erotică și, de fapt, pentru femeie
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății românești lăsate în urmă e substituită prin observații critice asupra noului mediu, iar balcanismul (un cuvânt conotat peiorativ) e tot mai frecvent privit cu o ascendentă, irepresibilă nostalgie. Batonul cu proteine, un simbol al eficienței americane, se vede concurat, în sistemul de valori culinare al personajului nostru, de borșul cu zară, o emblemă identitară a cărei amintire, în
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Când aveam Oltcit, cum zic, cu piese franțuzești și cotă de 20 de litri de benzină pe lună, dădeam o fugă la Moinești și cumpăram matrafox, un reziduu inferior rezultat din cracarea petrolului" (varanus-varanus.blogspot.com 14.10.2008). Sensul peiorativ este dominant, așa că nu contează foarte mult nuanțele și detaliile denominative. Nu există, din câte știu, o explicație mulțumitoare a originii termenului. Acesta evocă o denumire comercială, ca de insecticid sau produs de curățătorie chimică; nu l-am găsit atestat
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
filologie care strecoară mici pedanterii etimologice (sensurile pe care le are prefixul con- în mai multe cuvinte, etimonul cuvîntului diletant sau amator și judecată, expresiile în care intră cuvîntul albastru în diferite limbi și ciudata divergență între folosirile în general peiorative din limba comună și sensurile poetice și simbolice ale cuvîntului). Descoperim pledoarii pentru călătorie ca mod de cunoaștere, pentru privirea proaspătă care să înlăture monotonia obișnuinței cu locurile, pentru cumpănirea între idei, fapte, aspecte opuse ș.a.m.d. Un singur
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
mai poate fi restaurat în datele sale inițiale, ci doar instaurat în efigie, grație viziunii autorului precum o actualitate dolorică în care „mușcăm (...) dintr-o pîine tîrzie/ neagră uscată și plînsă”. Deși aparent s-ar putea vorbi de atitudinea denumită peiorativ (de către Radu Stanca) „pășunism”, avem a face cu un limbaj adus la zi, care filtrează substanța afectivă primară, livrînd-o într-o nouă variantă. Întîlnim sub pana poetului cîteva elegii care se emancipează de sub tiparul ruralist, plutind în plinătatea verbului lor
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
în excese inovatoare, în combinații inedite care riscă să devină inadecvate (faptul e uneori implicit recunoscut prin folosirea ghilimelelor):"minusculă lui prietena", "pe vremea cînd ăsălăsluiaă, nu tocmai comod, în fotoliul de ministru" (JN 1910, 1999, 12). Nu lipsesc conotațiile peiorative și ironice ale cuvintelor sau chiar numai ale sufixelor de origine turcă, asociate cuvintelor sau rădăcinilor latino-romanice: "se deplasează din urbe în urbe cu tot calabalîcul" (JN 1910, 1999, 12); "a trait într-un amantlîc fierbinte"(1670, 1998, 24). N-
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
meseriei de hoț sînt desemnate mai ales prin derivate de la obiectul sau metoda furtului, cu ajutorul sufixelor de agent: -ar (cel mai frecvent), -aș, -ist, -(n)giu. Unii termeni, mai vechi, au suferit procese de extindere semantică, dobîndind sensuri generale sau peiorative, cu care au intrat în uzul familiar. În această categorie se încadrează desigur pungaș (hoțul care fura pungi cu bani), atestat la Anton Pann și devenit cu timpul un termen familiar generic și peiorativ, cu sensul de "escroc". Borfaș (hoțul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
extindere semantică, dobîndind sensuri generale sau peiorative, cu care au intrat în uzul familiar. În această categorie se încadrează desigur pungaș (hoțul care fura pungi cu bani), atestat la Anton Pann și devenit cu timpul un termen familiar generic și peiorativ, cu sensul de "escroc". Borfaș (hoțul de boarfe, de haine) e cel puțin la fel de vechi, apărînd la Ion Ghica ("Pe borfași îi da prin tîrg, bătîndu-i la spate"). Sensul denotativ e încă prezent în Poarta neagră a lui Arghezi (1939
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
tîrg, bătîndu-i la spate"). Sensul denotativ e încă prezent în Poarta neagră a lui Arghezi (1939): "Mitică e borfaș. Pîndește hainele și rufele întinse pe frînghie și fuge cu ele în brațe"; altminteri, termenul a devenit de mult o desemnare peiorativă pentru hoțul de rînd. În ultima vreme a fost totuși reactualizat, ca etichetă interlopă asumată cu oarecare mîndrie ("tupeu de borfaș"). Un echivalent pentru "categoria inferioară" a profesiei pare a fi fost și bojogar, ieșit din circulație, dar care apărea
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează o primă grilă de lectură a volumului. În timp, termenul "manierism" a dobîndit unele conotații peiorative (mai cu seamă la noi, în timpul regimului comunist, tot ce ieșea din cadrele strîmte ale realismului socialist era repede etichetat drept produs manierist), dar poeți precum Leonid Dimov sau Șerban Foarță demonstrează vitalitatea acestui tip de poezie "pour les connaisseurs
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
regăsindu-te la capătul absenței parcă în același loc, parcă în altul". După aceste impresii de lector, "pe viu", urmează o apreciere analitică, bizuita pe observația că poetul "reabilitează ideea de suprafață", care nu e deloc, așa cum s-ar părea, peiorativa: "Desigur, pare dezavantajos să afirmi despre cineva că este orientat spre suprafețe. Aceasta este o veche reacție, ținînd de automatismul gîndirii, destul de schematica; altminteri, nimic nu ne îndreptățește - în afara unei vechi convenții - să credem că, întotdeauna și în orice situație
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
căpătîi ale acestei ideologii centriste trebuie să fie drepturile omului și ale cetățeanului, iar unul dintre principalii săi stîlpi de susținere al unui astfel de regim politic ar trebui să fie societatea civilă. Corectitudinea politică (expresia nu are nici o nuanță peiorativă) a opiniilor lui Adrian Marino este evidentă. Este clar că așa trebuie să arate bunii cetățeni ai Europei unite de mîine, chiar dacă în realitate un astfel de model este dificil de calibrat. Este greu de spus, de exemplu, cum se
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
Năstase”, în condițiile în care știe mai bine decât mulți alții rolul pe care l-a avut Băsescu în condamnarea mea, în condițiile în care nici unul din oamenii responsabili din politica românească (inclusiv cei din PDL) nu a folosit formule peiorative la adresa mea, această formulă, deci, arată, din păcate, ce se află cu adevărat, din punct de vedere al caracterului, sub hainele scumpe și fardurile sofisticate. Pe mine și pe cei din familia mea sau pe prietenii mei, această formulă nu
Adrian Năstase despre Elena Udrea: „O personalitate de periferie” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40982_a_42307]
-
telenovele. Explicația absenței e simplă: pentru publicul larg, scenaristul nu trezește mare interes, critica cinematografică refuză în totalitate genul iar agentul autohton pare să lipsească (deocamdată), producția românească fiind cel mult în curs de formare. Sensurile citate - cu conotații clar peiorative - apar și în folosirile adjectivale ale cuvântului: "condiția de telespectator telenovelist sau bingoman" (dsclex.ro); "românul autostopist, românul navetist, românul telenovelist și manelist" (noinu.rdscj.ro/nr. 2, 2001). Nu mai puțin peiorative sînt alte sensuri, pur adjectivale, ale derivatului
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
de formare. Sensurile citate - cu conotații clar peiorative - apar și în folosirile adjectivale ale cuvântului: "condiția de telespectator telenovelist sau bingoman" (dsclex.ro); "românul autostopist, românul navetist, românul telenovelist și manelist" (noinu.rdscj.ro/nr. 2, 2001). Nu mai puțin peiorative sînt alte sensuri, pur adjectivale, ale derivatului, devenit un sinonim modern și mai concret pentru "patetic", "sentimental", "senzațional": "paginile pline de senzațional și de știri "telenoveliste"" (accept.ong.ro); "ieșirile telenoveliste ale predecesorului cănit" (C 14-20.06.2001); "accentele patetic-telenoveliste
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac" (Capitala, 3, 2000, 14). Termenul cel mai ofensiv al seriei este desigur plod, căruia și DEX-ul îi indică valoarea stilistică: "astăzi peiorativ". Cuvîntul poate fi folosit atît ca termen de relație familială - "și-a făcut nervi cînd a vrut să-și filmeze plodul neastîmpărat, fiind nevoit să-l scoată de urechi din apă" (Evenimentul zilei = EZ 2773, 2001, 11) - cît și pentru
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
marea, cerul etc., iar cei verzi ca smaraldul, jadul, iarba - sau tot ca marea. În comunicarea curentă actuală, asocierea ochilor cu zama de pește nu pare să mai circule; se găsesc însă destule atestări pentru o formulă agravantă, mai clar peiorativă, care evocă nu doar culoarea, ci și fixitatea sau opacitatea: ochi de pește fiert („ce ochi de pește fiert are fătuca asta”, inpolitics.ro ), cu variante particularizate - ochi de șalău fiert (Mircea Dinescu, cațavencii.ro). Jocurile de copii furnizează și
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]